Featured
Un comunicat de o gravitate incomensurabilă, prin cele două mesaje șocante transmise

(Preluare Inpolitics):
„Chiar și în momente complicate, valorile democratice trebuie să primeze. Fără excepție, deciziile judecătorești trebuie respectate și duse la îndeplinire. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru deciziile luate. Eu și Mihaela vom continua să fim alături de nepoții noștri și să le oferim sprijinul de care au nevoie în aceste momente grele”, a transmis Mircea Geoană, nr.2 în NATO, după condamnarea cumnatului său la 6 ani pentru corupție. Cumnat care se sustrage executării pedepsei prin dispariție.
Imensa gafă a lui Mircea Geoană e că din luarea de poziție în favoarea cursului Justiției lipsește esențialul: apelul public la cumnatul său să se predea autorităților și să-și execute pedeapsa.
În loc de asta, avem un alt mesaj pentru Ionuț Costea: ”Stai liniștit pe unde oi fi, eu și Mihaela avem grijă de copii!”.
În absența respectivului apel la predare, putem vorbi de un soi de complicitate morală între șeful adjunct al NATO și infractorul fugit Ionuț Costea.
În rest, desigur, Mircea Geoană nu poate fi făcut responsabil de faptele grave ale cumnatului său, care a furat ani de-a rîndul cu șapte mîini.
Parcursurile lui Geoană și Costea au fost linii strict paralele, marcate din cînd în cînd de simple coincidențe și nimic mai mult.
Spre exemplu, în 1996, Geoană devenea ambasador la Washington, numit de PDSR, iar imediat după victoria țărăniștilor le trimitea o scrisoare de acum legendară, în care denunța ”cancerul social-democrat”. Cîteva zile mai tîrziu, cumnatul său, Ionuț Costea, devenit membru PNȚCD, era numit secretar de stat la Finanțe, unde a rezistat, surprinzător, în trei guverne cederiste consecutive, cu trei miniștri diferiți. În același interval, Geoană era cureaua de transmisie între Washington și noii prieteni din Est. O simplă coincidență.
În intervalul 2000-2004, cînd Geoană era ministru de Externe și potențial premier sub președinția lui Năstase, cumnatul Costea era numit director adjunct în cadrul BERD, ocupând această poziție până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale. O simplă coincidență.
După căderea PSD de la putere, în 2005, cumnatul Costea dădea cu subsemnatul la Parchet, în scandalul conturilor a 60 de persoane, în cadrul unei anchete referitoare la modul de tranzacţionare a acţiunilor Rompetrol. Întîmplare.
În 2009, cînd PSD-ul condus de Geoană guverna România, cumnatul președintelui Senatului devenea președinte al băncii de stat Eximbank, cu un salariu de 25.000 de euro lunar, cel mai mare din România. Numirea avea loc la vreo două luni după alegeri și formarea alianței PSD-PDL. O lună mai tîrziu, ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Transelectrica, îl numea pe Costea și în consiliul de administrație. Simple coincidențe.
În toamnă, ascensiunea lui Costea devenea deja subiect de campanie electorală: „Am un sentiment de revoltă că s-a scăpat la EximBank, la dl Costea s-a scăpat. Nu e vorba numai de dl Costea. Într-o bancă a statului care trebuie să dea garanţii pentru operaţiuni de comerţ exterior se duce un domn politic acolo şi are circa 25.000 de euro salariu pe lună. Nu este posibil, când acea bancă este alimentată cu bani din bugetul de stat.” declara public președintele Traian Băsescu. Revolta sa fusese provocată de faptul că Eximbank fusese scoasă de sub regimul instituţiilor statului care se supuneau legii unice de salarizare a funcţionarilor publici. Simplă întîmplare.
O lună mai tîrziu, la dezbaterea prezidențială în trei, Băsescu-Antonescu-Geoană, cumnatul Costea era din nou subiect de atac politic, Crin Antonescu ridicînd problema numirii acestuia la Eximbank pe un salariu monstru. Geoană a dat un răspuns firav, constînd într-o contra-întrebare fără legătură cu tema.
În mai 2020, noul președinte al PSD, Victor Ponta, remarca, sarcastic, că din alianţa pe care PSD a avut-o cu PDL au mai rămas doi oameni în funcţii, Mircea Geoană, preşedintele Senatului, şi cumnatul acestuia, Ionuţ Costea, directorul Eximbank. Simplă coincidență.
În 2012, numele lui Costea revenea în atenție în scandalul finanțării campaniei PSD de către magnatul Ioan Niculae, patronul grupului InterAgro. În interceptările anchetatorilor, Niculae îi povestea pesedistului Bunea Stancu cum l-a refuzat în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi preşedinte al EximBank. Costea, pe traseul banilor pentru partidul cumnatului Geoană?
Exclus: coincidență!
Foarte interesant, în 2015 bubuia un mega-scandal în Elveția, odată cu anchetarea băncii HSBC Elveţia pentru spălare de bani de către Procuratura din Geneva. Cu acel prilej s-a aflat că la banca respectivă avea conturi şi Ionuț Costea, în perioada 1994 – 2000 – timp în care Geoană activase ca director în MAE și ambasador în SUA – neexistând date despre rulajul acestui cont, după cum relata Rise Project. O mică problemă, însă: potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetățenii români cu reședința în România nu aveau voie să deschidă conturi în afara țării. Simple coincidențe!
Un an mai tîrziu, în scandalul Panama Papers aflam că de mai bine de 10 ani, Ionuţ Costea întreţinea cu taxe şi onorarii casa de avocatură Mossack Fonseca pentru a asigura anonimatul afacerilor sale, scriau jurnaliştii de la RISE Project. În mecanismul paravan erau angrenaţi consultanţi din Panama şi Geneva, iar afacerea avea în spate o înţelegere secretă între două companii înregistrate în Insulele Virgine Britanice şi în Canada. Comentariul sec al lui Geoană: ”Dacă cineva din România, indiferent de nume, a profitat de un aranjament pentru a plăti taxe mai puține, asta este viața, nu este vina nimănui”. Doar o întîmplare.
Vineri, Ionuț Costea a fost condamnat la 6 ani închisoare și confiscarea a milioane de euro pentru o activitate infracțională începută în 2005, pe cînd cumnatul său devenea președintele PSD, și derulată pînă în 2009, cînd Geoană era al doilea om în stat. Dar toate nu erau decît simple coincidențe.
Nicio legătură, deci, între ascensiunea politică a lui Geoană și cea financiară a fratelui soției sale, iar cei care au spus contrariul, Băsescu, Antonescu etc sunt malițioși.
Dincolo de asta, Ionuț Costea e la un pas să genereze o situație ”nostimă”: marele corupt va fi dat în urmărire internațională prin Interpol, în timp ce cumnatul său va gira pe mai departe conducerea NATO. Și va vorbi românilor, senin, eventual în campania prezidențială, despre importanța anticorupției. Măcar copiii lui Costea vor fi bine, însă.
Exclusiv
Jilava, Mioveni – aceeași mizerie! Baroneasa Whatsapp și tunurile penitenciarelor românești

Spovedania unei „Baronese” nervoase: Jilava plânge după Mioveni!
Cristina Teoroc, supranumită „baroneasa” de la Jilava – penitenciarul cu o reputație sinistră, „al morților subite” – a erupt pe grupul de WhatsApp al directorilor de penitenciare. Motivul? Schimbările de strategie ale noii conduceri ANP, care au îndrăznit să atingă sacrosanctele „aranjamente” ale vechii găști. Se pare că „baroneasa” își varsă nervii pentru că un anumit director Sabăreanu – un apropiat al familiei sale și partener de drum sindical al soțului – a fost „decapitat” de la Spitalul Penitenciar Mioveni de către noul director general, comisar-șef Bogdan Geo Burcu. (Conform informațiilor publicate inițial de FSANP și preluate de diverse surse media).
𝐌𝐚𝐢 𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝐚𝐬𝐭𝐚?
Sabăreanu, cel îndepărtat din funcție, nu ar fi fost schimbat degeaba. Se vorbește tot mai insistent despre un tun de 200.000 de lei, orchestrat împreună cu dr. Costin Ștefan, consilierul bine-cunoscut al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, conform investigațiilor FSANP. Dar în loc să-și plece capul rușinat, Sabăreanu se victimizează: „Sindicatul schimbă directori prin reclamații!”. O victimizare clasică, desprinsă parcă din manualul infractorului bugetar de succes! Se pare că reacția promptă a Corpului de Control a stricat socotelile celor care sperau la o mușamalizare ca la carte.
De la pile și umbrele, la scaunul de director: Rețeta succesului în sistemul penitenciar
Sursele noastre sunt fără echivoc: Sabăreanu nu a ajuns în scaun prin merite sau competențe, ci prin protecție sindicală și sprijin politic. Un traseu tipic pentru mulți directori din sistemul penitenciar, unde pilele și umbrelele sunt mai importante decât rezultatele și munca cinstită. Oare cum ar reacționa ministrul Radu Marinescu dacă ar vedea cu ochii lui cum se fac numirile în sistem, dincolo de rapoartele cosmetizate?
Baronesele dau lecții de morală: Ipocrizie la nivel inalt
„Baroneasa” Teoroc, în timpul ăsta, dă lecții despre corectitudine și „dublu standard”, deși conduce un penitenciar, Jilava, care este un focar de probleme. Orice critică la adresa „baronesei” este imediat întâmpinată cu amenințări de proteste de către soțul sindicalist. Un adevărat scut familial împotriva oricărei forme de control sau responsabilizare!
Apel către Ministrul Justiției: Curățenie generală la Jilava și Mioveni!
Domnule ministru Radu Marinescu, vă îndemnăm să mergeți la Jilava nu doar în „vizită”, ci într-un control adevărat. Poate veți descoperi mai multe decât rapoartele cosmetizate și declarațiile sforăitoare de pe WhatsApp. E timpul să faceți curățenie în sistemul penitenciar, începând cu aceste două focare de corupție și incompetență!
Decență și gura mică!
Pentru doamna Cristina Teoroc și domnul Sabăreanu, mesajul nostru este simplu:
- Baroneaso, mai puțină morală de doi bani și mai multă decență! Nu mai da lecții de corectitudine, când conduci un penitenciar cu probleme grave!
- Sabăreane, gura mică! Ultimul om care ar putea da lecții despre integritate ești tu, cel acuzat de sifonarea banilor publici! (Cristina T.).
Exclusiv
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare

Sindicatul Sidepol trage un semnal de alarmă cu privire la dezamăgirea și frustrarea tot mai mari resimțite de polițiștii tineri, mulți dintre ei dorind să părăsească sistemul din cauza presiunii, lipsei de sprijin, salarizării precare și a condițiilor de muncă improprii. Sindicatul dezvăluie un „caz real, problemă generală”, în care un polițist tânăr și-a exprimat dorința de a demisiona din cauza nemulțumirilor acumulate.
Stres, lipsă de sprijin și deficit de personal: Problemele majore ale polițiștilor
Potrivit Sindicatului Sidepol, principalele neajunsuri cu care se confruntă polițiștii sunt:
- Stres psihic acumulat prin tot mai multe atribuții acordate.
- Lipsa de sprijin din partea managerilor, adesea lipsiți de pregătirea necesară.
- Lipsa resursei umane (peste 25.000 de angajați lipsă), un coleg fiind nevoit să lucreze pentru 3-4.
- Salarizare incorectă și lipsa de predictibilitate a carierei, prin modificarea succesivă a legislației în defavoarea angajaților.
- Condiții de muncă improprii.
- Dotare precară și legislație care nu apără angajatul.
„Guvernul Bolojan nu face decât să adâncească criza”: Critici la adresa măsurilor guvernamentale
Sindicatul critică măsurile anunțate de Guvernul #Bolojan, care, în loc să îmbunătățească situația, „nu fac nimic altceva decât sa adâncească și mai mult criza din sistem”.
Cerințe concrete: Cariere predictibile, salarizare echitabilă și recunoașterea bolilor profesionale
Sindicatul Sidepol solicită măsuri imediate și concrete pentru îmbunătățirea situației polițiștilor:
- Un cadru predictibil al carierei polițistului.
- Salarizare echitabilă și motivantă.
- Recunoașterea bolilor profesionale și sprijin real pentru sănătatea polițiștilor.
- Suplimentarea resursei umane prin încadrări și școli adaptate nevoilor actuale.
- Dotare modernă și eficientă.
- Legislație care să apere angajatul în raport cu atribuțiile pe care le desfășoară.
„Polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime”: Un apel la responsabilitate
Sindicatul subliniază că polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime pentru a-și putea face datoria față de cetățeni și față de România. (Cerasela N.).
Featured
Agresorul polițistului lovit cu o sticlă, arestat preventiv după 3 zile. Complicele, sub control judiciar
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 12 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!