Connect with us

Anchete

ONEA, DISTRUS DE FETIS – Abuzurile in serie ale procurorilor Onea si Raileanu

Publicat

pe

Judecatorul TMB Cristian Balan a constatat ca procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti au trimis-o in judecata pe Patru pentru un trafic de influenta inexistent. Patru a fost achitata si pentru spalare de bani. E al doilea dosar in care Ana Maria Patru a fost achitata, dupa ce procurorul Lucian Onea a transformat-o in fetisul sau, a hartuit-o ani de zile si a incatusat-o nevinovata, dezvaluie Lumea Justitiei.

Iata un nou exemplu despre cum se poate distruge cariera unui om si despre cum i se poate pata imaginea, cu niste acuzatii inventate. Ana-Maria Patru (foto 1 stanga), fosta sefa a Autoritatii Electorale Permanente, a primit o noua achitare, distrugandu-i practic pe procurorii care i-au inscenat dosarul. De data asta s-a intamplat in cel de-al doilea dosar fabricat de procurorul Lucian Onea (foto 1 dreapta), fost sef al “unitatii de elita de la DNA Ploiesti” (cel care o transformase pe Patru in “fetisul sau”, asa cum aceasta a dezvaluit), impreuna cu procuroarea Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti (foto 2 – in prezent aflata la pensie).

Judecatorul Cristian Balan de la Tribunalul Bucuresti a pronuntat miercuri, 24 mai 2023, o solutie sanatoasa prin care practic i-a facut dreptate Anei Maria Patru, dupa un proces pe care l-a condus impecabil, pe parursul caruia s-a convins de modul de lucru al DNA si de inscenarea careia i-a cazut victima Patru. Astfel, judecatorul Balan a dispus achitarea lui Patru pentru ambele acuzatii pentru care DNA Ploiesti o trimisese in judecata, respectiv trafic de influenta si spalare de bani. Concret, Ana Maria Patru a fost achitata pentru trafic de influenta in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala – “fapta nu exista”, iar pentru spalare de bani in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala – “fapta nu este revazuta de legea penala”.

Ana Maria Patru a fost aparata de avocatii Constantin Florin Durgheu, Eliza Ene-Corbeanu si Cristian Ene.

Iata minuta sentintei penale nr. 645 din 24 mai 2023 (dosar 48239/3/2017):

“In temeiul dispozitiilor art. 396 alin. (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, dispune achitarea inculpatei PATRU ANA-MARIA trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, intrucat fapta nu exista. In temeiul dispozitiilor art. 396 alin. (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, dispune achitarea inculpatei PATRU ANA-MARIA, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de spalarea banilor, prevazuta de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicata, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.

In temeiul dispozitiilor art. 404 alin. (4) lit. c) din Codul de procedura penala, dispune ridicarea masurii asiguratorii instituite prin ordonanta nr. 345/P/2016, din data de 28.09.2017, a Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, intrucat nu exista premisele dispunerii confiscarii speciale sau extinse, in raport cu solutia pronuntata.

In temeiul dispozi?iilor art. 275 alin. (3) din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, la data de 24.05.2023, solutia fiind pusa la dispozitia publicului prin mijlocirea grefei. Document: Hotarare 645/2023 24.05.2023”.

Abuzurile in serie ale procurorilor Onea si Raileanu

Dosarul in care judecatorul TMB Cristian Balan a dispus solutia de achitare a fost disjuns dintr-o alta cauza inscenata de aceiasi procurori Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti, in care Ana Maria Patru a fost achitata definitiv de Curtea de Apel Bucuresti, tot pentru trafic de influenta si spalare de bani.

Si ca sa vedeti prin ce a fost nevoita Ana Maria Patru sa treaca in toti acesti ani, amintim ca aceasta a fost plimbata in catuse in fata fiului sau (pe care a fost amenintata ca nu il va mai vedea daca nu declara ceea ce doresc anchetatorii), scoasa din casa la 6 dimineata pentru a fi dusa la DNA, supusa unei campanii de denigrare uriasa din partea aparatului de propaganda al DNA, tinuta patru luni in arest preventiv si arest la domiciliu, obligata sa renunte la avocatii sai.

Mai mult, procurorul Lucian Onea a folosit un martor triplat impotriva lui Patru, atribuindu-i afaceristei Irina Socol (fondatoarea Siveco si denuntatoarea fostei sefe AEP) trei identitati diferite si luand de la aceasta denunturi atat cu numele real, cat si cu cele doua pseudonime.

De asemenea, Lucian Onea a incarcat dosarul cu zeci de ore de interceptari ale unor convorbiri telefonice purtate intre niste soferi de tir, fara ca acestea sa aiba vreo legatura cu cauza.

A treia abominatie comisa de Onea se refera la fetisul pe care paraditorul l-a dezvoltat pentru Ana Patru, expresedinta AEP acuzandu-l pe procuror chiar de hartuire sexuala.

In fine, alta nenorocire la care s-a dedat Onea priveste secretizarea altor denunturi, semnate atat de Socol, cat si de Ghiorghe Sadoveanu (fost consilier al Irinei Socol la Siveco). Denunturi scrise la dictarea lui Onea, asa cum a afirmat Sadoveanu sub juramant in luna iunie 2020, in fata judecatorilor Doinita Luminita Nitu si Mihai Paul Cozma, de la Curtea de Apel Bucuresti care au dispus achitarea Anei Maria Patru in primul dosar.

In final precizam ca inca din 2018 Ana Maria Patru le-a facut plangere penala paraditorilor Lucian Onea si Cerasela Raileanu la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) pentru felul modul in care iau fabricat dosarele. (Irinel I.).

facebook sharing button

Anchete

USR-istul de lux de la gunoaie: când un șef de salubritate câștigă mai mult decât un judecător

Publicat

pe

De

„Regimul Bolojan” și propaganda anti-magistrați: până la bani, totul e moral

Dacă v-ați lăsat vreodată vrăjiți de propaganda anti-magistrați a așa-numitului „regim Bolojan”, cu refrenul lor preferat „judecătorii sunt prea bine plătiți”, merită să vă opriți un minut și să vă uitați la niște cifre foarte concrete. Nu vin din „bula magistraților”, ci din realitatea administrativă în care un userist ajuns șef peste gunoaie încasează mai mult decât un judecător de Curte de Apel cu peste două decenii de vechime.

Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație care face praf discursul anti-magistrați: în timp ce vedem zilnic atacuri la adresa judecătorilor, în curtea administrațiilor „salvatoare” se aruncă cu bani publici în personaje de partid care ajung să fie plătite regește.

Șeful de la salubritate: 35.000 lei pe lună ca să „salveze” gunoaiele

Personajul principal: useristul Ionuț Inași (foto dreapta). În august 2025, primarul USR al Timișoarei, Dominic Fritz, îl numește la conducerea SALUT – firma de salubritate a municipalității, aflată în subordinea Primăriei Timișoara.

Funcție „tehnică”, responsabilitate mare, desigur, dar și un salariu pe măsură: nici mai mult, nici mai puțin de 35.000 de lei pe lună. Pentru o firmă de salubritate. Din bani publici. Sub umbrela „fără corupți în funcții publice”, slogan repetat până la sațietate de aceeași zonă politică ce defilează cu lupta pentru „moralizare” și „reformă”.

35.000 de lei lunar pentru șeful de la gunoaie – asta este măsura reală a „austerității” și „eficienței” clamate în conferințe de presă și postări inflamatorii împotriva altora.

Judecătoarea cu 22 de ani vechime: 20.000 lei pe lună pentru a aplica legea

În colțul opus al ringului: judecătoarea Adriana Stoicescu (foto stânga), de la Curtea de Apel Timișoara. Un magistrat cu 22 de ani vechime, definitiv pe funcție, cu carieră construită în timp, în sistemul care, ne place sau nu, ține în picioare statul de drept de care se agață toată lumea în discursuri.

Salariul ei: 20.000 de lei pe lună.

Așadar, în România spectacolului politic, un judecător cu 22 de ani de muncă în spate valorează – la nivel de venit – semnificativ mai puțin decât un userist instalat la vârful unei firme de salubritate controlate de primărie. Aceasta este „corectitudinea” pieței muncii în varianta celor care tună și fulgeră împotriva „privilegiilor” magistraților.

Cifrele care ard: 35.000 vs 20.000, direct de pe Facebook

Nu vorbim despre zvonuri, ci despre cifre clare, publice. Luni, 7 septembrie 2026, timișoreanul Corneliu Neculau publică pe Facebook datele referitoare la veniturile lui Ionuț Inași și ale judecătoarei Adriana Stoicescu, însoțite de descrierea: „fără corupți în funcții publice”.

Postarea nu rămâne anonimă. Judecătoarea Adriana Stoicescu distribuie informațiile, cu următorul comentariu: „Nu o spun eu…. SALUT e firma de salubritate din subordinea Primăriei… Hai, jos corupțea!”

Dintr-odată, sloganul „fără corupți în funcții publice” capătă o tentă amar-comică, atunci când este pus lângă un salariu de 35.000 lei lunar pentru un șef de firmă de salubritate numit politic, și un salariu de 20.000 lei pentru un magistrat cu 22 de ani vechime.

„Jos corupțea!”: când gunoaiele devin mai valoroase decât dreptatea

Comentariul judecătoarei Stoicescu – „Hai, jos corupțea!” – lovește exact în ipocrizia discursului public. Ani de zile, aparatul de propagandă anti-magistrați a vândut imaginea unui sistem judiciar „plin de privilegii”, în timp ce pe tăcute, prin consilii de administrație, firme publice și direcții subordonate primăriilor, se împart salarii de zeci de mii de lei pentru oameni de partid.

SALUT, firma de salubritate subordonată Primăriei Timișoara, devine simbolul acestei „noi lumi”: una în care șeful de la gunoaie, numit de primarul USR Dominic Fritz, este mai bine plătit decât un judecător de Curte de Apel. Nu pentru că justiția ar fi ieftină, ci pentru că loialitatea de partid, în unele structuri locale, pare mai scumpă decât competența juridică.

Concluzia usturătoare: nu magistrații sunt problema, ci „selectați” de partid bine plătiți

Din toate aceste date – relevate în spațiul public, inclusiv de Lumea Justiției și amplificate prin postarea lui Corneliu Neculau și reacția Adrianei Stoicescu – se conturează o imagine simplă și dureroasă:

  • Ionuț Inași, userist, numit în august 2025 de primarul USR Dominic Fritz la conducerea SALUT, firma de salubritate a municipalității Timișoara, încasează 35.000 lei pe lună.
  • Judecătoarea Adriana Stoicescu, Curtea de Apel Timișoara, magistrat definitiv cu 22 de ani vechime, câștigă 20.000 lei pe lună.
  • Cifrele sunt făcute publice pe 7 septembrie 2026, pe Facebook, de Corneliu Neculau, sub sloganul: „fără corupți în funcții publice”.
  • Judecătoarea Stoicescu distribuie și comentează: „Nu o spun eu…. SALUT e firma de salubritate din subordinea Primăriei… Hai, jos corupțea!”

Pamfletul nu trebuie să inventeze nimic. E suficient să pună cifrele una lângă alta. Pentru că, atunci când un șef userist de la gunoaie este plătit mai bine decât un judecător de Curte de Apel, întrebarea nu mai este „de ce sunt magistrații prea bine plătiți?”, ci „cine a decis că loialitatea politică face mai mult decât 22 de ani de justiție?”

Restul este doar propagandă. Și un imens „SALUT” ipocriziei, plătit cu 35.000 de lei pe lună. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

„Consiliera Hello Kitty” a lui Nicușor Dan: fake news cu fundiță roz și minte cât un thumbnail

Publicat

pe

De

Internetul a mai născut o „bombă”: consiliera pe securitate națională în roz bonbon

Pe internetul românesc, unde zvonul face mai mult rating decât realitatea, a apărut, de cel puțin două zile, o nouă „capodoperă” de dezinformare: o tânără pasionată de „Hello Kitty” ar fi, chipurile, noua consilieră pe securitate națională a președintelui României, Nicușor Dan.

Fotografii cu domnișoara – în ținute colorate, cu accesorii inspirate din cultura pop japoneză – au fost aruncate pe rețelele sociale cu titluri bombastice, menite să provoace indignare: „Asta e consiliera pe securitate națională?”, „Așa arată strategia de apărare a României?” și alte asemenea „analize” de canapea.

Ca să fie circul complet, unii „experți” în copy-paste au mers până la a susține că tânăra ar fi chiar Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale. Adică au luat o persoană reală, cu funcție oficială, au lipit peste ea fața altei persoane și au apăsat cu entuziasm pe butonul „Distribuie”.

Informația este, evident, o minciună sfruntată – demontată inclusiv de publicația Lumea Justiției, care a avut răbdarea să verifice faptele, nu doar să comenteze poze.

De la „scandal național” la ridicol: cine este, de fapt, tânăra din imagini

În spatele „scandalului” cu fundiță Hello Kitty stă, în realitate, o situație banală: tânăra nu este nici consilieră prezidențială, nici strateg militar, nici „creierul din umbră” al securității naționale.

Este una dintre cei 268 de magistrați172 de judecători și 96 de procurori – numiți prin decretele prezidențiale din 27 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan le-a vorbit tuturor la ceremonia de la Palatul Cotroceni, organizată marți, 1 septembrie 2026.

Tânăra în cauză se numește Ioana-Mădălina Sadovec și a fost numită procuroare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Adică exact invers decât povestea care face turul internetului: nu „fata președintelui pe securitate națională”, ci magistrat proaspăt intrat în sistem, cu o carieră abia începută.

„Martina Orlea” din meme-uri și Martina Orlea din viața reală

Ca în orice fake news lucrat neglijent, și aici apar două ingrediente clasice:

  1. o persoană reală, cu nume și funcție oficială;
  2. o altă persoană, folosită ca „material vizual”, doar pentru efect emoțional.

Numele Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale, este folosit în postări ca să dea greutate minciunii. Doar că Martina Orlea arată cu totul altfel decât tânăra din imaginile virale – lucru verificabil prin simpla consultare a fotografiilor oficiale.

Cu alte cuvinte, propaganda de canapea funcționează așa: se ia o funcție serioasă, se lipește o fotografie găsită pe Instagram și se servește publicului indignat sub forma unei „revelații”. Realitatea? Un amestec toxic de neglijență, rea-credință și lene intelectuală.

Instagram, sursa preferată a specialiștilor în nimic

Fotografiile cu Ioana-Mădălina Sadovec provin din propriul ei cont de Instagram, unde își exprimă relaxat gusturile pentru universul „Hello Kitty” și estetica japoneză. Adică exact ce face jumătate de planetă: oameni normali, cu conturi personale, care își împărtășesc preferințele, hobby-urile, stilul.

Din acest gest perfect normal, „detectivii” de Facebook au scos o „probă” de incompetență națională: dacă o persoană care iubește Hello Kitty poate fi consilier de stat, atunci „s-a dus țara de râpă”. Doar că problema nu este la țară, ci la cei care nu disting între o poză de Instagram și un CV oficial.

Pe scurt: imaginile private au fost scoase din context, transformate în muniție pentru glume proaste și teorii conspiraționiste, apoi răspândite cu viteza cu care se dă scroll, nu cu viteza cu care se verifică informații.

Când prostia dă share: consecințele unui fake „amuzant”

Unii ar spune că „e doar o glumă”, „un meme simpatic”, „un pamflet spontan al poporului”. În realitate, efectele sunt cât se poate de serioase:

  • Imaginea unei persoane reale este călcată în picioare, înainte să apuce măcar să își înceapă liniștit cariera de magistrat.
  • Încrederea în instituții este sabotată, prin insinuarea că funcțiile sensibile, precum cele din securitatea națională, ar fi acordate pe criteriul „cine are cele mai roz poze pe Instagram”.
  • Este alimentată o cultură a disprețului față de aparențe, în care un sticker Hello Kitty cântărește mai mult decât un examen dat, o facultate terminată sau o numire prin decret.

Iar cei care apasă „Distribuie” devin complici – nu la o glumă, ci la un linșaj subtil, ambalat în poze vesele și texte „spirituale”.

Lecția pe care internetul refuză s-o învețe

Cazul „consilierei Hello Kitty” ar trebui să fie lecție de manual despre cum nu se consumă informație în era rețelelor sociale:

  • înainte să urli „scandal național!”, verifici dacă persoana din poze chiar ocupă funcția din titlu;
  • înainte să arunci cu ironii, cauți măcar o poză oficială a persoanei despre care se vorbește (în acest caz, Martina Orlea);
  • înainte să îți dai cu părerea despre „decăderea statului”, verifici dacă nu cumva ești doar victima unui meme transformat în „știre”.

Publicația Lumea Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă oricine cu pretenții de luciditate: a verificat și a demontat povestea. A arătat că tânăra este, de fapt, Ioana-Mădălina Sadovec, procuroare numită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, nu „șefa din umbră a securității naționale”.

Final cu fundiță (dar nu roz): vina nu e la Hello Kitty, ci la noi

În timp ce Ioana-Mădălina Sadovec își începe cariera de magistrat, internetul românesc își continuă cariera de fabrică de fake news cu iz de bârfă de scară de bloc.

Personajele reale – ea, Martina Orlea, magistrații nou-numiți, instituțiile statului – sunt trase într-un carusel de ridicol doar pentru că cineva a decis că este „prea bună poza ca să nu o folosim”.

Adevărul este simplu:

  • nu există nicio „consilieră Hello Kitty” la Cotroceni;
  • există, în schimb, o tânără procuroare, folosită abuziv ca material de meme;
  • iar există, mai ales, o mare masă de oameni care dau „share” înainte să dea „click” pe o sursă serioasă.

Concluzia? Hello Kitty n-are nicio vină. Nici Ioana-Mădălina Sadovec. Nici măcar Martina Orlea. Singurul personaj ridicol în toată povestea rămâne internetul care confundă Instagramul cu Monitorul Oficial și bârfa cu jurnalismul. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

O întâlnire la Cotroceni, urmată de o scenă neașteptată în sala de judecată

Publicat

pe

De

Noii magistrați, invitați de președinte la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan i-a primit marți, 1 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, pe tinerii judecători și procurori care au absolvit în acest an Institutul Național al Magistraturii. Decretele de numire ale acestora au fost emise în această vară, iar o mare parte dintre noii magistrați și-au început deja activitatea în luna august, relatează publicația Lumea Justiției.

O adresare neobișnuită într-un dosar privind un ordin de protecție

Potrivit sursei citate, una dintre judecătoarele participante la întâlnirea de la Cotroceni a povestit, într-o notă amuzată, o situație petrecută chiar a doua zi, în timpul unei ședințe de judecată.

Într-un dosar referitor la emiterea unui ordin de protecție, reclamanta, o femeie în jurul vârstei de 50 de ani, i s-a adresat în mod repetat judecătoarei folosind formula „doamna avocat”. Femeia, despre care publicația precizează că avea un nivel redus de școlarizare, nu a făcut distincția între rolul unui judecător și cel al unui avocat.

Magistrata a preferat să păstreze solemnitatea ședinței

Inițial, judecătoarea s-a gândit să îi explice reclamantei diferența dintre cele două profesii juridice. Ulterior, însă, a renunțat, considerând că o corectare în acel moment ar fi putut stârni amuzamentul celor aflați în sală și ar fi afectat atmosfera solemnă a ședinței.

Astfel, magistrata a lăsat situația să treacă fără să o întrerupă pe femeie de fiecare dată când aceasta i s-a adresat cu „doamna avocat”.

Comentariul ironic al judecătoarei

Relatând întâmplarea, judecătoarea a făcut o glumă pe seama coincidenței dintre întâlnirea de la Cotroceni și incidentul din sala de judecată:

„Mi-o fi purtat ghinion întâlnirea cu Nicușor?”, a comentat ironic magistrata, potrivit Lumea Justiției. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv3 ore ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv3 ore ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusivo zi ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Exclusivo zi ago

„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră

Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...

Exclusivo zi ago

Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof

Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...

Exclusiv2 zile ago

De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc

Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă” În 1894, Franța își dădea examenul de morală...

Exclusiv2 zile ago

IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță

Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente...

Exclusiv3 zile ago

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” –  Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...

Exclusiv3 zile ago

Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură

În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane

În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...

Exclusiv4 zile ago

Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect –  Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...

Exclusiv4 zile ago

„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex

Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)

Ploieștiul, oraș cu transport public… privat de rușine La suprafață, TCE Ploiești e „societate publică de transport”. În realitate, ultimii...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv