Exclusiv
De ce s-ar solidariza universitarul cu greva profesorilor din învățământul pre-universitar, pentru a susține majorarea salariilor mizerabile ale profesorilor greviști?
De ce i-ar susține un alde prescrisul Costoiu de la Politehnică sau alde domnu’ Pricopie de la SNSPA, care cel puțin pe linia soției (SRI-BNR-vicepreședinte Curtea de Conturi) a avut tot timpul un confort financiar substanțial, postul de vicepreședinte al Curții de Conturi în locul arestatului Bădălău cu greu putând fi caracterizat altceva decât o sinecură? De s-ar solidariza, când, prin fraudă științifică, poți ajunge de la un Oltcit la salarii și bonusuri de zeci de mii de Euro pe lună, furând articole științifice ca sa să devii conferențiar/profesor ba chiar și ȘEF DE ȘCOALĂ DOCTORALĂ, prin fraudă științifică? Cum cine, se intreaba analistul economic Radu Teodor Soviani.
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu (52 de ani) câștigă net peste 70.000 de lei pe lună (plus bonusuri), ceea ce este echivalentul unui venit brut de peste 100.000 de lei lunar.
Potrivit datelor Inspectiei Muncii, la nivelul anului 2019, din cele peste 5,4 milioane de contracte de muncă înregistrate în România, doar 87 se încadrau în plaja lunară brută 100.000 – 200.000 de lei. Potrivit acestor cifre, Nicu Marcu, câștigă mai bine decât cel puțin 99,83% din salariatii din Romania.
Într-o interviu pentru hotnews, Nicu Marcu spunea în februarie 2021: ,,Pot să vă spun ce salariu am eu. Salariul net este 54.132 de lei”. În fapt, veniturile nete lunare ale lui Nicu Marcu sunt de peste 70.000 de lei, întrucât primește atât bonusuri, dar mai ales, indeminizații pentru fiecare ședință la care participă.
Pentru a corecta informația incompletă transmisă în spațiul public de Nicu Marcu, am scris Autorității de Supraveghere Financiară în 15 februarie 2021:
Eram curios să aflu și salariul directorului de cabinet al lui Nicu Marcu, generalul SRI George Voinescu, repartizat la Nicu Marcu imediat după plecarea sa intempestivă din iulie 2020 din poziția de adjunct al directorului SRI Eduard Hellwig, Voinescu adjunctățindu-i și pe George Maior și Florian Coldea. Voinescu a fost cadru al Securității lui Ceaușescu de dinainte de 1989 și chiar eram curios să știu cât ajunge să câștige un securist anti-NATO de dinainte de 89 de la Filaj (inclusiv cu filarea diplomaților NATO se ocupa Unitatea Specială ,,F”) peste ani ca tânăr pensionar special, atunci când devine profund democrat, profund pro-alantic și profund pro-NATO, inclusiv în perioada în care ,,persoana de interes special SRI”, Sebastian Ghiță, fugea din vila de protocol SRI direct în Serbia, și nu se mai întorcea.
Refuzul de răspuns al lui Nicu Marcu a fost formulat așa cum îl vedeți mai jos, în dorința de a amâna publicarea veniturilor (și eventual de a o ascunde la momentul publicării declarației de avere, sub anonimizare):
Cu alte cuvinte, Nicu Marcu îmi spune că el poate să facă publice veniturile (o decizie personală), dar nu vrea (pentru a lăsa propagarea mincinoasă lansată de el că ar câștiga ,,doar” 54.000 de lei pe lună și amână asfel eventuala verificare de către opinia publică a sumei avansate minicinos (care nu include indemnizația de ședință), până în iunie 2021. În mod evident, Nicu Marcu a dorit să mai ascundă un timp că este plătit cu peste 70.000 de lei pe lună (plus bonusuri).
Indemnizația de ședință reprezintă la nivel anual un plus față de ,,salariul net” anual al Președintelui ASF de aproximativ 35%, așa cum rezultă din declarația de avere a predecesorului lui Nicu Marcu.
Aplicând acest procent, Nicu Marcu ajunge să câștige doar de la ASF peste 875.000 de lei anual, echivalentul a 73.000 de lei. Pe lună.
Pare o situație ireală pentru o persoană care a fost șomer până la 28 de ani și care nu a reușit până la acea vârstă să termine o facultate (după o primă exmatriculare).
În mod obiectiv, tot ireală se arată și obținerea de către fostul șomer până la 28 de ani, în doar 12 ani în care a terminat două facultăți în orașe diferite, ajungând ca la vârsta de 40 de ani (2008) să înfașce și titlul de conferențiar universitar cu articole furate puse la mapă.
Ireală pare și obținerea unei burse post-doctorale, de 92.000 de lei, la 42 de ani, de către Nicu Marcu, cel care ajunge la doar 14 ani de la obținerea primului loc e muncă, în fapt o împopoțonare ca și cercetător postdoctoral al Academiei Române, împopoțonare prin care face tranziția dinspre frauda academică spre indicii de fraudă financiară din bani europeni și obținând astfel cei 92.000 de lei prin nerespectarea majorității criteriilor obligatorii pentru plata bursei, pe articole furate/proaste.
Fantasmagorică este și folosirea fraudei științifice de către Nicu Marcu pentru obținerea titlului de profesor universitar, în 2011, la o universitate fantomă. Pentru a ajunge profesor universitar la cea mai panaramă ,,universitate” din România și care nu a reușit nici măcar o generație să o facă licențiată, Nicu Marcu s-a pus în situația ireală de a publica într-un singur an, nu mai puțin de 11 ,,articole științifice”, în cea mai panaramă revistă ,,științifică” pe care a avut-o vreodată comunitatea cercetătorilor, la nivel global: Metalurgia International, în care Marcu era și în ,,board-ul științific”. Pentru asta a beneficiat de complicitatea co-semnatarilor de la Universitatea din Craiova, pe care pe unii i-a recompensat ulterior, printre care Marian Siminică, adus acum pe o căruță de bani la Institutul de Studii Financiare (al ASF).
Toate fantasmagoriile astea le-a făcut Nicu Marcu fără să cunoscă limba engleză decât la nivel debutant, în timp ce publica ,,în echipă” și în ,,engleză” zeci de articole ,,științifice” și doar 3 de unic autor, și acelea furate.
Însă chelului îi trebuie și tichie de mărgăritar, așa că Nicu Marcu, și-a tras și o astfel de tichie: ,,Dottore”.
Unde putea să găsească o tichie mai bună pentru împopoțonare în savant de renume mondial, ca Leana, decât la Universitatea București, condusă de Mihnea Costoiu, cel care peste 2 săpătmâni așteaptă decizia în primă instanță a ICCJ după ce a fost trimis în instanță de DNA pentru un prejudiciu de 10 milioane de Euro.
Dottore Nicu Marcu de la Universitatea Politehnică București.
Cu surle și trâmbițe, Universitatea Politehnică București anunța în 17 iulie 2019 că i-a pus tichie de mărgăritar lui ,,Profesorului” – Nicu Marcu – Doctor Honoris Causa.
,,Profesorul” Nicu Marcu, cel cu titlul obținut la desfiintata Universitatea Financiar-Bancară prin frauda de la Metalurgia nu roșește nici măcar o secundă atunci când i se citește ,,Laudatio’‘, prin care îi sunt prezentate fraudele academice drept ,,realizări”.
Etalându-și țărănește (prin suflecarea manșetei robei de ,,dottore”) ceasul scump (care nu apare în declarația de avere), Nicu Marcu primește, urmare a fraudei științifice pe care s-a consolidat, titlul de Doctor Honoris Causa. El semnează în ,,cartea de onoare” a Universității Politehnice București fix cu aceeași mână netremurândă folosită în trecut pentru semnarea de articole ,,științifice” furate.
Doctor Honoris Causa prin articole FURATE (în tot sau în parte). Laudatio.
,,Trebuie arătat aici că o personalitate de tipul profesorului Nicu Marcu nu poate decât să constituie un model pentru studenții Universității Politehnica din București” spune Laudatio despre cel care și-a obținut titlul de conferențiar universitar prin articole furate.
Am arătat anterior indiciile că ,,modelul” Nicu Marcu și-a obținut titlul de ,,profesor” prin adăugarea la articolele furate pentru obținerea titlului de ,,conferențiar universitar” a altor elemente de frauda academică (cele 11 articole ,,de grup” publicate de Metalurgia deconspirată ca fraudă de 3 profesori sârbi, articole care s-au aduăgat în portofoliul lui Marcu peste cele furate pentru obținerea titlului de conferențiar.
Ba chiar în 2016, cu trei ani înainte ca Marcu să obțină și titlul de doctor honoris causa la Universitatea Politehnică București, Ministerul Educației statua deja clar, referitor la Metalurrgia și falsificarea criteriilor minimale pentru obținerea titlurilor de profesor universitar/conferențiar universitar de către piștălăi, câteva dintre punctele regăsite și în articolele din Metalurgia ale ,,Marcu et Al” (băieții și fetele de la Craiova), atunci când motiva alegerea criteriilor minimale și confirma scoatarea de pe listele ISI Thompson a fraudei științifice Metalurgia International. Din board-ul ,,științific” al Metalurgia International făcea parte Nicu Marcu.
Pentru acordarea titlului de doctor honoris causa este însă nevoie de ceva foarte puternic. De o contribuție științifică izbitoare. Iar Universitatea Politehnică București a găsit ,,contribuția științifică” izbitoare a lui Nicu Marcu. Este vorba despre alte două articole. FURATE.
Nicu Marcu și modelările matematice? Am râs. Izbitor, nu-i așa? Și prea frumos (ca să fie adevărat), ca fostul exmatriculat și contabil de fazani de la Romsilva să reușească să aducă ,,instrumente eficace la dispoziția factorilor de decizie”. Izbitor este și că articolele citate sunt din 2012 și 2013. Și mai izbitor este că articolele sunt FURATE.
Primul articol furat (în tot sau în parte), menționat în Laudatio: ,,Existence and multiplicity of solutions for nonlinear discrete inclusions”. Izbitor.
Este publicat într-o engleză impecabilă este despre matematici și este asumat de Marcu în calitate de prim autor NIcu Marcu (cel care nu știa limba engleză), într-o revistă de specialitate dedicată matematicilor superioare (domeniu care nu a avut tangență cu Nicu de la Craiova).
Primul autor Nicu Marcu, savant de renume mondial în opinia Politehnicii (în Laudatio din iulie 2019 se regăsește un pasaj prin care senatul afirmă fără nicio probă că alte 12 pagini publicate de Marcu în urmă cu câteva săptămâni ,,reprezintă deja o referință teoretică notabilă” (?!?)) , pare să îi facă un hatâr unei somități a matematicii, la nivel global: profesorului Giovani Molica Bisci, care apare ca și co-autor într-un articol ISI.
În esență, numele profesorului Bisici este singurul de renume la nivelul cercetării care apare vreodată ca și co-autor în vreun articol, restul co-autorilor din celelalte articole de la Metalurgia, Revista de Chimie, Revista Tinerilor Economiști de la Craiova, alte anale, fiind în principali tovarăși de la Craiova ai lui Nicu Marcu, de la Curtea de Conturi sau de la Ministerul Finanțelor, unde avea obișnuința să întrebe în stânga și în dreapta: ,,ai vreun articol pe care să îl semnez și eu și să îl publicăm? Că am unde să îl public”.
Articolul din 2012, care se sare în ochi mai ales prin reputația profesorului Bisci este însă doar un alt articol furat și doar semnat de Marcu (cu mult tupeu, ca prim autor, necunoscutor de limbă engleză).
Articolul reprezentând în esență munca profesorului Bisci, cercetător reputat în domeniul ecuațiilor neliniare, munca fiindu-i furată și asumată de Marcu.
Povestea articolului pentru care Nicu Marcu a devenit Doctor Honoris Causa al Universității Politehnice București este deasemenea edificatoare pentru frauda științifică a lui Nicu Marcu. Îi trebuia și un astfel de articol într-o astfel de revistă pentru a obține abilitarea în conducător de doctorat, a deveni pro-rector la Craiova, și a deveni apoi șef al Școlii Doctorale din ASE.
Alte condiții pe care Nicu Marcu trebuia să le îndeplinească era să facă parte din board-uri editoriale (și să recenzeze articole științifice în limba engleză pe care nu o știa), pentru aceasta Nicu Marcu prezentând adeverințe sau declarații că a recenzat articole pentru reviste ,,științifice”din Nigeria, Kyrgystan sau pretinznd recenzii nedovedite pentru o revistă din Polonia.
Referitor la activitatea de recenzor în reviste științifice internaționale, în CV-ul lui Nicu Marcu din 2020 apar și:
În procesul de verificare, pornind de la întrebarea legitimă pe care am adresat-o și public într-unul din episoadele anterioare și anume cum putea o persoană care nu știe limba engleză (nivel debutant, A2, la nivel de sărumâna) nu numai să scrie, dar și să recenzeze articole în limba engleză, am făcut verificări la cele 3 reviste:
a) Verificând ,,International Research Journal of Public and Environmental Search” am observat:
- că este o revistă din Nigeria cu adresa 31 Obruche Street off Shell Road, care nu are în număr de telefon înregistrat, poate fi deranjată doar prin WhatsApp și nu are nici adresă de email.
- În opinia mea, un recenzor necunoscător de limbă engleză într-o revistă ,,științifică” din Nigeria, singurele lucruri pe care le putea în mod real ,,recenza” sunt scrisorile nigeriene, gen.
b) Am încercat verificarea dobândirii calității de recenzor (invocată de Marcu pentru dobândirea titlurilor) și pentru Eurasian Journal of Business and Economics din Kyrgystan. Întrebările mele despre Letter of Atestation din 2010 pentru Nicu Marcu (când nu știa limba engleză și când încă plagia articole pentru a deveni conferențiar universitar), au rămas fără răspuns;
c) Singura publicație care mi-a răspuns este Contemporary economics, din Polonia, unde Nicu Marcu a pretins că a recenzat mai multe articole: ,,recenzor articole”. Pe scurt, revista nu poate veifica dacă a făcut vreo recenzie în urma unei invitații din 2015, pe care nu știe cine a făcut-o. Revista nu poate verifica nici nivelului calității vreunei recenzii în limba engleză (și nici dacă vreun eventual recenzat a fost publicat), întrucât nu dispune de vreo recenzie făcută de Nicu Marcu. Ultima logare (și singura? probabil la înregistrare?) este din 2015. O (singura) logare esențială pentru Nicu Marcu în ceea ce privește evaluării activității de ,,conducător de doctorat”, și, începând cu 2016, de Director al Școlii Doctorale Economie II de la ASE:
Iată și răspunsul revistei din Polonia.
Dar iată povestea articolului semnat alături de Giovanni Molica Bisci, folosit de Nicu Marcu pentru a deveni Doctor Honoris Causa in 2019, la Universitatea Politehnică București.
Este anul 2012, an în care Nicu Marcu sărbătoarea obținerea prin frauda de la Metalrugia International și prin frauda celorlalte articole furate începând cu 2008, obținerea titlului de profesor universitar la Universitatea FInanciar Bancară, alături de condamnata Dorina Poanta (rectorița universității, condamnată în primă instanță pentru fraudă din fonduri europene). Până în 2012, Nicu Marcu nu publicase niciun articol care să includă modele matematice, iar articolele de unic autor invocate de Marcu, așa cum am arătat anterior erau fie copiate și furate, fie mizerabile și fără vreo valoare științifică.
Cu titlul obținut la universitatea necreditată și desființată fără să aibă măcar o singură generație de licențiați, Nicu Marcu devine ,,Profesor Universitar” și la Universitatea din Craiova, unde alături de colaborătorii săi, publica în Metalurgia International.
Ca fost conferențiar la Universitatea din Craiova, Nicu Marcu îl cunoaște pe profesorul Vicentiu Radulescu, de la Catedra de Matematica. Invitandu-l pe profesorul Molica Bisci la Universitatea din Craiova in 2012, Vicentiu Radulescu îl prezintă pe Nicu Marcu pofesorului Bisci. Nicu Marcu, fost contabil la fazani pentru Romsilva, nu scrisese până la acel moment (2012) niciun articol despre ecuații neliniare/ecuații diferențiale. Nicu Marcu se apropie așadar în 2012 pentru prima dată de ecuațiile neliniare, pe care nu le înțelegea, și imediat și publică, atenție, ca prim autor, articolul care l-a făcut Doctor Honoris Causa.
Aceste elemente izbitoare m-au făcut să verific contribuția viitorului doctor honoris causa (pentru acest articol) chiar cu profesorul Giovanni Molica Bisci:
Spre deosebire de TOATE autoritățile din România (care invocă termene de 30 de zile pentru a îmi răspunde aproape deloc), răspunsul profesorului Bisci a venit în mai puțin de 3 ore, despre colaborarea cu Nicu Marcu:
- ,,A participat la una dintre prezentările mele. La început dl. Marcu a fost foarte interesat de subiectul prezentării mele poate pentru că am explicat că mai multe mdele economice pot fi utilizate prin folosirea ecuatiilor neliniare.”
- ,,Am încercat să îi prezint pentru prima dată (eng. introduce) subiectul studiului solutiiilor ecuatiilor discrete, discutând în mai multe rânduri despre aceste instrumente matematice”.
- ,,Mai exact, am încercat să îl implic (cu multe dificultăți) în acest domeniu al științei din moment ce la început era foarte interesat despre subiect”;
- ,,Lucrarea pe care o menționați a fost scrisă după prima mea vizită la Universitatea din Craiova”;
- ,,Am mai păstrat legătura cu dl. Marcu pentru o perioada foarte scurtă de timp, iar lucrarea menționată a fost unica mea colaborare științifică cu el”.
Cu alte cuvinte, iată și interpretarea de bun simț a răspunsului, întrucât sunt convins că rândurile scrise de profesorul Bisci sunt maxim ceea ce putea răspunde și anume:
- Nicu Marcu habar nu avea despre ecuații diferențiale/neliniare;
- A încercat să înțeleagă ceva, dar nu a înțeles nimic (,,with several difficulties”);
- Urmare a invitării profesorului Bisci la Craiova de către Vicentiu Radulescu, profesorul Bisci, de bună credință și de jenă față de profesrul Rădulescu care i l-a prezentat pe ,,pro-rectorul” Marcu, nu a putut refuza dorința lui Nicu Marcu, de a scrie ,,împreună” un articol;
- Dându-și seama cine este Nicu Marcu, profesorul Bisci nu a mai avut nicio colaborare științifică cu ,,dottore”;
- Nicu Marcu a avut nesimțirea să se treacă în bazele de date internaționale ca prim-autor pentru un articol într-o engleză impecabilă, deși nu cunoștea, în mod real, limba engleză și la care în mod real este greu de crezut că a contribuit în vreun fel, altfel decât î a se milogi de profesorul Bisci.
- Contribuția lui Nicu Marcu la articolul pentru care a fost ,,decorat” cu Doctor Honoris Causa este foarte aproape de zero sau chiar zero, întrucât profesorul Bisci nu a indicat partea din articol care i-ar aparține lui Nicu Marcu și e de bun simț să afirm că nu a avut nicio contribuție științifică într-un domeniu pe care nu îl înțelegea.
- În 2012, Nicu Marcu devenise prorector al Universității din Craiova, calitate din care avea un ascendent ierarhic al angajatului Universității – matematicianul Vicențiu Rădulescu și cel care realmente are contribuții în domeniul matematicii și colaborării cu profesorul Bisci.
Concluziv, având în vedere că Nicu Marcu nu scrisese anterior niciun articol în domeniul matematicilor, ba chiar niciun articol ca unic autor (articolele scrise și analizate anterior au fost copiate/semnate prin fraudă științifică), trag concluzia că Nicu Marcu nu a avut nicio contribuție relevantă pentru articolul semnat cu profesorul Bisci, și pentru care a fost făcut Doctor Honoris Causa.
La fel și în cazul Articolului 2 nominalizat în ,,Laudatio” și pentru care Marcu și-a tras ,,Doctor Honoris Causa”
Al doilea articol nominalizat în Laudatio este cel publicat în anul 2013 (de asemenea în co-autorat) și anume ,,A DCC-Garch Model to Estimate” (?!?) (așa cum se menționează în Laudatio), cu titlul incomplet, pentru că și cei care au scris Laudatio aveau probleme, la fel ca și Marcu, să citească/înțeleagă titlul articolului. ,,To estimate?” Ce? Au uitat să pună în laudatio ce estimează contribuția savantului Nicu Marcu…
În fapt, este vorba despre un al doilea articol semnat/furat și scris în mod cert de Marius Cristian Acatrinei în ianuarie 2013 (cu istoric științific în ceea ce privește utilizarea moelelor matematice, spre deosebire de Marcu și al doilea co-autor, Gorun). Marius Acatrinei este acum angajat al lui Nicu Marcu, la ASF.
În bazele de date științifice, Marius Cristian Acatrinei apare ca fiind din partea Academiei Române. Articolul este publicat în Romanain Journal of Economic Forecasting, revista Institutului de Prognoză economică de pe lângă Academia Romană. Este aceiași revistă de pe lângă Academia Română în care care în 2008 Nicu Marcu își începea frauda academică, publicând primul articol de unic autor, furat, al lui Nicu Marcu, fiind copiat din următoarele lucrări fără indicarea sursei și prin înlocuirea ,,Slovenia” cu ,,România”:
- ,,EMU and the International Monetary System” (1997);
- Current Developments in Monetary And Financial Law, volumul 2,publicat de FMI în 2003;
- Comunicatul de presă al Băncii Centrale Europene din anul 2004 (aici)
Ca și în cazul articolului scris în mod real de Giovanni Molisca Bisci, Nicu Marcu a folosit acest articol în ,,portofoliul” necesar pentru a obține abilitarea în calitate de conducător de doctorat la ASE (2014) și pentru a deveni chiar Director al Școlii Doctorale II din ASE (2016):
Dacă profesorul Bisci mi-a răspuns la email în 3 ore de la momentul adresării întrebărilor, autorul acestui al doilea articol furat/folosit de Nicu Marcu pentru a ajunge doctor honoris causa, Marius Cristian Acatrinei, nu mi-a răpsuns nici după 6 săptămâni.
Iată întrebările adresate:
Tăcerea lui Marius Acatrinei nu este justificată în niciun fel din punct de vedere moral ci o intepretez mai degrabă ca o continuare a fraudei prin care l-a inclus pe Nicu Marcu, co-autor în această revistă, pentru următoarele motive:
- Marius Acatrinei este angajat în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, fiind subordonatul lui Nicu Marcu. O admitere că a contribuit la frauda științifică a lui Nicu Marcu i-ar putea aduce direct repercursiuni;
- Nicu Marcu nu știa limba engleză decât la nivel de debutant în ianuarie 2013, prin urmare, nu putea scrie un articol în limba engleză, folosind un model matematic (exceptând articolul scris de Giovanni Bisci, furat de Nicu Marcu prin includerea sa ca prim autor, niciun alt articol de până în 2013 nu include vreun model matematic și nici preocupări pentru piața de capital a lui Nicu Marcu)
- Frauda este cu atât mai mare, inclusiv din partea lui Marius Acatrinei, întrucât, pe lângă faptul că l-a semnat (fără nicio contribuție dovedită) pe Nicu Marcu în calitate de al treilea co-autor, ca al doilea co-autor a mai trecut un profesor de litere, pe Adrian Gorun, de la Universitatea din Târgiu Jiu. Ca orice profesor de litere necunoscutăr de limba engleză, sunt convins că Gorun, ca și Marcu, pur și simplu iubeau modelul GARCH.
- Nerespunzând, Marius a confirmat implicit despre articol ,,scris de tine”.
Co-autorii fictivi par trași la indigo:
Adrian Gorun (primul co-autor) este rectorul Universității Constantin Brâncuși din Târgu jiu, este necunoscutor de limba engleză (ca și Marcu), a făcut Colegiul Național de Apărare în 2006 (ca și Marcu), a făcut Institutul Diplomatic Român cu un an înainte de Marcu (2007 față de 2008), a fost secretar general între ianuarie 2005 – ianuarie 2008 la Ministerul Educației, în timp ce Marcu a fost secretar general (începând cu 2007) la ANAF sau la Ministerul Mediului (secretar general Adjunct).
Mai mult, Adrian Gorun nu a absolvit nicio facultate economică (după cum reiese din CV) fiind Profesor Universitar (și angajat) al facultății de Litere și Științe Sociale – cu alte cuvinte – la fel ca Marcu, nicio legătură cu modelarea matematică și nici măcar un curs în timpul faculății (Marcu a făcut la Craiova facultatea de management pe care a inceput-o la 24 de ani și a absolvit-o la 29 de ani, în 1997, iar programa nu include modelarea matematică). Iată-l pe Gorun, modelatorul:
Similitudinile dintre cei care NU au scris articolul lui Marius (dar s-au semnat cu complicitatea lui Marius), pentru a se împopoțona, sunt așadar evidente și izbitoare, amândoi știind să asculte în limba franceză, dar neștiind în mod real o boabă în limba engleză în care declară că au scris articolele scrise de altii:
Nicu Marcu:
Adrian Gorun:
Aplaudacii lui Nicu Marcu de la Doctor Honoris Causa obținut prin fraudă științifică. O fotografie face cât o mie de cuvinte.
- Primul care sare în evidență la ceremonia în care Nicu Marcu și-a obținut umare a fraudei științifice titlul de doctor honoris causa este academicianul Eugen Simion. Nu este de mirare că el chiar a crezut că Marcu e altceva decât un impostor. Eugen Simion a căzut victima unor impostori mai mari și a crezut că a luat premiul Nobel penru filologie, Academia Română a dat chiar și comunicat), în fapt, un Nobel fals, așa cum a investigat Scena9. În 2008, un alta academcian, Emilian Dobrescu, participa la frauda academică a lui Nicu Marcu, scriind un articol în care cita articolul furat de Nicu Marcu în 2008, că să îi facă citări lui Nicu Marcu și să își poată lua gradul de profesor universitar la Universitatea fantomă.
- Paul Stănescu, combinator în cadrul PSD (fost vicepremier) și care a avut o contribuție majoră în 2020 în trocul PSD-ProRomania-PNL, când, pentru ca Ilie Sârbu (socrul lui Victor Ponta) să poată deveni vicepreședinte la Curtea de Conturi, Marcu a fost avansat din poziția de ,,vicepreședinte” al Curții de Conturi și plsat la ASF. Pe ginerele lui Paul Stănescu Marius Robert Modan, îl regăsim promovat prin delegare de către Nicu Marcu în postura de ,,Șef Serviciu Analiză și Suport Tehnic SAL-FIN”
Înainte ca Paul Stănescu să își regăsească ginerele la ASF, Marius Robert Modan a trecut prin poziții fără concurs, din poziția de consilier personal la Ministerul Fondurilor Europene, în cea de consilier parlamentar la Grupul PSD și apoi la ASF.
În 2019, ginerele lui Paul Stănescu, Marius Modan, câștiga de la ASF 169.665 lei (14.000 de lei pe lună) și, atunci când a fost promovat de Marcu (și delegat, fără concurs, începând cu 28 septembrie 2020) în poziția de șef serviciu, cu salariu mai mare de 14.000 de lei pe lună, a uitat că este însurat cu fata lui Paul Stănescu, netrecând-o în declarația de avere:
Ceea ce este deasemenea interesant în conturile ginerului lui Paul Stănescu este faptul că, potrivit declarației de avere, el a izbutit să facă să nu se regăsească în conturile comune ale sale și ale soției (pe care nu o declară nici în conturi și nici cash), suma de circa 250.000 de Euro, primită ca dar de nuntă în 2018 de către fiica lui Paul Stănescu si regista in declaratia de avere din 2019 ale fetei lui Paul Stănescu, respectiv Alina Gabriela Modan (fostă Stănescu) și ginerică Robrt Modan. Ea se regăsește doar în declarația de avere a fiicei lui Paul Stănescu, cu ocazia numirii într-un concurs ,,câștigat” la un alt combinator, fost premier, Sorin Grindeanu, ca și ,,consilier personal”.
3. Valeriu Ioan Franc, protectorul lui Nicu Marcu din cadrul Academiei Române și al institutiei care i-a acordat bursa de 92.000 de lei lui Nicu Marcu, fără a îndeplini criteriile de plată a bursei, conform contractului. Valeriu Ioan Franc a construit comunismul timp de 23 de ani (1976-1989) în calitate de coordonator lucrări sisteme informatice, și apoi s-a apucat să construiască, desigur, capitalismul.
De altfel, potrivit declarațiilor lui Marcu, Valeriu Ioan Franc alături de Ion Ghizdeanu – fostul șef al Comisiei Naționale de prognoză inculpat în prezent pentru fals intelectual, au avut numai cuvinte de laudă pentru ,,capacitatea candidatului” la obținerea de titluri universitare, Nicu Marcu:
4. Rectorul Universității Polithenice – Mihnea Costoiu, trimis în judecată pentru fraudă de 10 milioane de Euro;
5. Radu Tudor, pe care e posibil să îl știți de la Antena3. Un an mai târziu, când Marcu era numit prin blat Președinte ASF (unic candidat)cu a obținut în 2019 titlul de doctor Honoris Causa al Universității Politehnice din București, prin consecvența în frauda științifică. Articolele invocate pentru acordarea titlurilor nu au fost scrise de el, ci doar semnate, în mod real neavând nicio contribuție științifică în domeniul menționat în Laudatio.
Ca și în cazul obținerii titlurilor de conferențiar universitar/ profesor universitar, Marcu a folosit articole științifice scrise de alții, care nu îi aparțin în mod real, dar pe care le-a semnat.
Frauda științifică a fost folosită și în debutul fraudei financiare (bursa încasată de la Academia Română fără să respecte criteriile în urma cărora i s-ar fi plătit bursa, fără să publice articole științifice reale, copiind articole). Prejudiciul? 92.000 de lei.
Și încă ceva: Academia Română și Institutul Național de Cercetări Economice tocmai mi-au răspuns prin reprezentant legal, ulterior unui prim refuz de comunicare de informații.
Academia Română tocmai a demarat așadar o cercetare administrativă în ceea ce privește refuzul de comunicare a documentelor solicitate și care în opinia mea demonstrează indiciile obținerii prin fraudă științifică (și nu numai) a bursei și plății bursei de 92.000 de lei pentru Nicu Marcu, ca și ,,cercetător post-doctoral”.
Bingo–Rosal – datoriile uriașe și „eroii” care țin spatele unei firme îngropate în gunoi și miliarde vechi de lei
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ, DOSARELE EXPLODEAZĂ, IAR BINGO ÎNCĂ FACE FIGURI LA GUNOI
Tot ce a scris Incisiv de Prahova, ani la rând, despre „Bingo penal” – fosta Rosal, actuala Bin Go Solutions, experta în bunuri de retur dispărute și tarife unse cu toate alifiile – se aliniază, pas cu pas, cu o realitate juridică și financiară de manual:
- rapoarte ale Curții de Conturi,
- procese pe rol,
- cereri de insolvență și faliment,
- datoriile istorice de aproape 800 de milioane de lei, prezentate de NewsCenter.ro, site de știri pentru București și Ilfov.
Adică, pe românește: hoția, incompetența și combinațiile cu iz penal nu mai sunt „exagerări de presă”, ci subiecte de dosar, cu număr de înregistrare și termen de judecată.
ANAF VINE DUPĂ SALARII ȘI SĂNĂTATE: DOSARUL CARE POATE STINGE DEFINITIV „STEUA” BINGO
Dosarul nr. 37635/4/2025, în care ANAF își cere drepturile pentru fondurile de salarii și sănătate, are termen în 2 decembrie 2026.
Acolo se joacă, foarte probabil, biletul final al societății „devalizate” de Bogdan Niculescu, așa cum rezultă din Rechizitoriul depus de Silviu Prigoana („Prigoană răposatul” în jargonul politicii) la DIICOT în 2021.
Dacă Bingo pierde acest proces, putem să spunem „adio”:
- nu doar unei firme sleite de datorii și scandaluri,
- ci întregului mecanism prin care, ani la rând, banii de salarii, sănătate și taxe s-au plimbat prin conturi, în timp ce cetățenii plăteau tarife și respirau mizeria neputinței instituționale.
ANAF nu vine pentru pamflete. Vine pentru bani. Iar când Fiscul bate la ușă, nu se mai joacă nimeni de-a „parteneriatul public-privat”.
ECO SUD APASĂ BUTONUL ROȘU: DOUĂ DOSARE ȘI O FIRMĂ CARE NU PLĂTEȘTE PE NIMENI
În paralel, Eco Sud, operatorul depozitului de la Vidra, a trecut de la nervi la acțiune:
- Dosarul nr. 38424/3/2026, înregistrat la Tribunalul București, în care Eco Sud cere falimentul Bin Go Solutions.
- Un termen în ianuarie 2027, tot la București, în care Eco Sud îi mai cere, încă o dată, falimentul lui Bingo.
Potrivit documentărilor realizate de NewsCenter.ro, conflictul financiar are o istorie lungă:
- sechestre pe participații,
- garanții pe autogunoiere,
- bilete la ordin de milioane de lei,
- executări stinse sau mutate pe alte trasee juridice.
Traducere:
Bingo nu-și plătește statul, nu-și plătește furnizorii, nu-și plătește corect salariații, dar rămâne, miraculos, un „partener” suportat de administrații publice care se plâng, în același timp, că „nu sunt bani de pensii mai mari decât 7%”.
MUTAREA BANILOR PE BLUE PLANET: CÂND NU POȚI SĂ PLĂTEȘTI DATORIILE, MUȚI FACTURILE
În timp ce Fiscul și Eco Sud bat la ușă, Bin Go nu pierde vremea:
Conform dezvăluirilor NewsCenter.ro, în Sectorul 4 din București,
începând cu 1 octombrie 2026, serviciile de salubrizare sunt facturate și încasate de Blue Planet Services SA, partenera din contractul de delegare.
Notificarea, purtând ștampila Bin Go Solutions din 15 octombrie 2026, vorbește frumos despre:
- „actualizare de date de facturare”,
- „modificare cu caracter administrativ”,
- „tarife neschimbate, aceeași frecvență de colectare”.
În realitate, pentru cetățean se schimbă ceva esențial:
- facturile noi nu le mai plătește către Bingo,
- ci către Blue Planet Services SA, firmă cu cont la Exim Banca Românească,
- în timp ce datoriile vechi rămân, liniștite, agățate de o firmă împinsă spre insolvență.
Când mută cineva beneficiarul plăților, dar lasă datoriile în urmă, nu e „inginerie administrativă”, ci o coregrafie a supraviețuirii pe spinarea creditorilor și a statului.
STRUCTURI ÎN FIDUCIE, ASOCIAȚI COMUNI ȘI DATORII DE 800 DE MILIOANE: ARHITECTURA UNUI COLOS PE PICIOARE DE HÂRTIE
NewsCenter.ro a arătat, cu documente, că:
- Bin Go Solutions avea în 2024:
- afaceri de ~481,5 milioane de lei,
- datorii contabile de ~779,8 milioane de lei,
- restanțe fiscale de ~39,47 milioane de lei,
- 1.268 de angajați.
- În acționariat:
- participații majore deținute prin fiducie,
- un asociat comun cu Blue Planet – Imperial Master Invest,
- structuri în care unii apar ca „proprietari fiduciar”, în timp ce adevărații beneficiari economici rămân în ceață.
Pe scurt:
O firmă cocoșată de datorii, cu schemă de proprietate sofisticată, își pasează încasările spre o parteneră din asociere, în timp ce statul și creditorii se uită la portalul instanțelor și bifează termene.
ÎN PRAHOVA, BINGO ȚINE ORAȘUL OSTATIC. DAR LA ORIZONT SE VEDE PAPREC–BRATNER
În timp ce la București se mută încasările pe Blue Planet,
în Ploiești și Prahova încă mai rezistă „Bingo penal”, agățat de:
- contracte vechi,
- complicități locale,
- o administrație care se mișcă greu când e vorba să apere interesul public.
Dar ecuația se poate schimba radical:
- Firma Brantner, adusă și în discuțiile despre alternative de salubritate, a fost cumpărată de Paprec, gigant francez și lider de piață în tratarea și colectarea deșeurilor în Europa.
Dacă procesele se termină așa cum o arată logica economică și documentele din dosare, Bingo va deveni doar o amintire urât mirositoare, iar Prahova ar putea, în sfârșit, să se spele pe mâini de o societate care a făcut avere din gunoi și datorii.
Întrebarea este:
vor avea autoritățile locale curajul și voința să închidă, definitiv, robinetul?
SALARIAȚII, ÎN PRIMA LINIE A UMILINȚEI: 7 ZILE ÎNTÂRZIERE LA LEAFĂ, ANI DE LUMINĂ ÎNTÂRZIERE LA MORALĂ
În timp ce vorbim de:
- sute de milioane de lei datorii,
- mutări de facturare,
- garanții executate și dosare în instanță,
există o categorie lovită direct, rapid și fără „fiducie”: salariații.
La Ploiești, oamenii de pe mașinile de gunoi, cei care cară zilnic, la propriu, mizeria orașului, au început să își încaseze salariile cu întârzieri de minimum 7 zile.
Pentru un director abonat la contracte publice, 7 zile nu înseamnă nimic.
Pentru un angajat care trăiește de la un salariu la altul, 7 zile înseamnă:
- chirie întârziată,
- rate neplătite,
- facturi amânate,
- nervi și umilință.
În acest context geopolitic, cu războaie în apropiere, inflație, crize energetice și guverne care se scuză că pot mări pensiile doar cu 7%,
statul român tolerează, senin, un grup de firme cu milioane de lei datorii, care:
- nu plătește corect salariații,
- își întârzie obligațiile către stat,
- își enervează furnizorii până la cereri de faliment,
- dar încă primește gunoiul orașului în brațe, ca un „partener serios”.
„BINGO PENAL” – DE LA BUNURI DE RETUR FURATE ÎN PRAHOVA, LA DATORII URIAȘE ÎN BUCUREȘTI. LANȚUL SLĂBICIUNILOR, CU CIFRE ȘI NUMERE DE DOSAR
Incisiv de Prahova a arătat primul, cu probe, cum:
- 65.000 de bunuri de retur, în valoare de ~10 milioane de euro, inventariate de Lexexpert, au dispărut din peisajul public, deși au fost plătite prin tarife de cetățeni;
- Curtea de Conturi a confirmat oficial, cu formulări tehnice, ceea ce noi am numit direct: „furtul bunurilor de retur”;
- ADI – Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor Prahova și primari precum Mihai Polițeanu au stat, ani la rând, cu mâinile în buzunar, în timp ce bunurile care trebuiau preluate gratuit în domeniul public rămâneau pierdute între operator și dezinteres.
Acum, NewsCenter.ro completează tabloul la București:
- mutarea facturării pe Blue Planet Services,
- datoriile imense ale Bin Go,
- cererea de insolvență de la Eco Sud,
- istoricul garanțiilor și executărilor.
Nu mai vorbim de incidente izolate, ci de un model de business:
bani din tarife publice, datorii uriașe, complicități, tăceri, mutări de risc pe alte firme din aceeași familie de interese.
ÎNTREBAREA CARE ARDE: CINE LE ȚINE SPATELE ȘI DE CE?
În fața acestui tablou:
- Curtea de Conturi confirmă ce a scris Incisiv de Prahova despre Prahova.
- NewsCenter.ro documentează, punctual, datoriile, fiducia și mutările de bani în București.
- ANAF își caută fondurile pentru salarii și sănătate, în dosarul 37635/4/2025.
- Eco Sud cere falimentul, în dosarul 38424/3/2026 și în alte dosare cu termene în 2027.
- Salariații își iau lefurile cu întârziere, pe fundal de restanțe fiscale și furnizori neplătiți.
Și atunci:
Cine își mai permite, în acest context economic și geopolitic, să țină spatele unui asemenea grup?
- Cine semnează prelungiri, adrese, „actualizări administrative”?
- Cine lasă orașele prizoniere unui operator care nu-și onorează datoriile, dar își mută încasările în alte buzunare?
- Cine refuză, cu încăpățânare suspectă, să caute alternative solide, precum Brantner – acum parte a grupului francez Paprec, lider în domeniu la nivel european?
CONCLUZIE CU ZARUL PE MASĂ: ORAȘELE TREBUIE SĂ STRIGE „STOP JOC!”
Acest text nu este doar un pamflet usturător.
Este radiografia unui sistem de gunoi în care:
- banii publici se topesc în datorii și combinații,
- instituțiile se mișcă lent,
- presa de investigație – Incisiv de Prahova, respectiv NewsCenter.ro – aduce probe, documente, numere de dosar,
- iar cetățeanul rămâne cu nota de plată și cu sacul la poartă.
Dacă:
- în Prahova nu se recuperează bunurile de retur,
- în București nu se tranșează ferm dosarele de insolvență și faliment,
- ANAF și Eco Sud nu duc până la capăt demersurile,
- autoritățile locale nu taie cordonul ombilical cu Bingo–Bin Go,
atunci nu mai vorbim doar de hoție și incompetență,
ci de complicitate politică, administrativă și instituțională.
Orașele trebuie să spună, clar și răspicat:
„Stop joc! Bingo s-a terminat. De acum înainte, curățăm nu doar străzile, ci și contractele.” Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
Sesizare la 112, dar cu prea puține răspunsuri
Un caz din Starchiojd ridică semne de întrebare despre verificarea reclamațiilor cetățenilor
Un apel la 112, înregistrat în comuna Starchiojd, județul Prahova, readuce în atenție o problemă de interes public: cine verifică modul în care polițiștii gestionează sesizările cetățenilor și ce se întâmplă când acuzațiile îi vizează chiar pe cei care ar trebui să aplice legea?
În centrul acestor acuzații se află Stănciulescu Marian, indicat ca șef de post al comunei Bătrâni, precum și comisarul-șef Popescu Valentin, prezentat drept șef al Secției de Poliție Rurală SPR 11 Drajna, superiorul direct care ar fi tolerat presupusa conduită problematică.
Informațiile au fost transmise redacției de către persoane care susțin că au fost afectate direct sau indirect de situație.
Lichid cu miros înțepător, deversat în șanțul public
Reclamată: o posibilă scurgere de ape uzate spre centrul localității
Potrivit relatărilor transmise redacției, la data de 14 octombrie 2026, în apropierea locuinței lui Stănciulescu Marian din comuna Starchiojd, strada Unirii, ar fi fost observată o deversare de lichid cu miros puternic, pe care reclamantul îl suspectează a proveni dintr-o fosă septică.
Conform sesizării, lichidul ar fi curs prin șanțurile de pe marginea drumului public, ajungând până în zona centrală a localității și, potrivit aceleiași surse, chiar în pârâul Stâmnic. Locuitorii de pe strada Unirii ar fi resimțit un miros persistent, descris ca fiind deranjant în apropierea gospodăriilor.
Până la acest moment, nu există o confirmare oficială, printr-o analiză de laborator sau printr-un raport public, privind natura exactă a lichidului și eventualul impact asupra mediului. Toate detaliile se bazează pe declarațiile persoanei care a sesizat incidentul și pe afirmațiile unor localnici.
Intervenția poliției, pusă sub semnul întrebării
Fără camere pornite, fără probe preluate, fără Garda de Mediu?
În urma apelului la 112, un echipaj din cadrul Secției de Poliție Rurală SPR 11 Drajna s-ar fi deplasat la fața locului pentru verificarea situației.
Reclamantul susține însă că intervenția nu ar fi respectat standardele minime de transparență și rigoare. Potrivit relatării transmise redacției:
- polițiștii nu ar fi folosit camerele video portabile pe durata intervenției;
- ar fi refuzat să preia recipientul cu probe de lichid colectate de cel care a făcut sesizarea;
- nu ar fi solicitat sprijinul Gărzii de Mediu, în pofida suspiciunii că ar putea fi vorba despre o deversare de ape uzate într-un șanț public și, posibil, într-un curs de apă.
Echipajul ar fi apreciat, conform aceleiași relatări, că lichidul ar proveni din apa de ploaie, considerând astfel că nu se impune implicarea autorităților de mediu. Rămâne neclar, în lipsa unui punct de vedere oficial, dacă această concluzie a fost consemnată în vreun document și ce argumente au stat la baza deciziei de a nu efectua verificări suplimentare.
În acest context, numele comisarului-șef de poliție Popescu Valentin, indicat ca șef al SPR 11 Drajna, apare în legătură cu acuzația de „tolerare” a comportamentului subordonatului. Sursele care au contactat redacția susțin că o eventuală influență din partea conducerii ar fi putut afecta modul în care echipajul a tratat sesizarea, aspect ce reclamă clarificări oficiale.
„Nu e prima dată”: suspiciuni privind alte sesizări rămase fără urmări
Localnici invocă apeluri anterioare la 112
Relatările venite din zonă susțin că incidentul din 14 octombrie 2026 nu ar fi unul izolat. Potrivit unor afirmații atribuite unor locuitori, situații similare s-ar fi produs și în trecut, iar pentru acestea ar fi existat mai multe apeluri la 112.
Aceleași surse susțin că unele dintre sesizări ar fi fost, în final, consemnate ca „neconfirmate”. Pentru a verifica dacă aceste acuzații au un temei real, ar fi necesară o analiză a evidențelor de intervenție, a notelor de constatare și a modului în care au fost soluționate reclamațiile anterioare.
Dacă suspiciunile formulate de cetățeni se confirmă, ar apărea întrebări legitime privind modul în care sunt tratate sesizările de mediu și dacă există eventuale deficiențe în mecanismele de control intern ale structurilor de poliție din zonă.
Acuzații privind conduita personală și folosirea funcției
Presupusă relație extraconjugală și dosar penal văzut ca „răzbunare”
Pe lângă aspectele legate de deversarea suspectă și modul de intervenție, informațiile furnizate redacției conțin și acuzații cu privire la viața personală și conduita profesională a lui Stănciulescu Marian.
Sursele invocă o presupusă relație extraconjugală pe care acesta ar fi avut-o, în trecut, cu o femeie din satul Poiana Mare, comuna Bătrâni – localitate în care polițistul este prezentat ca deținând funcția de șef de post. Femeia ar avea un copil minor, iar relația ar fi contribuit, potrivit acestor relatări, la destrămarea cuplului.
Mult mai gravă este însă acuzația că, după ce soțul femeii i-ar fi cerut explicații polițistului cu privire la presupusa relație, Stănciulescu Marian ar fi folosit autoritatea funcției împotriva acestuia. Surse din comuna Bătrâni susțin că bărbatului i-ar fi fost întocmit un dosar penal și i-ar fi fost reținut permisul de conducere, considerând că aceste măsuri ar fi reprezentat o formă de răzbunare.
Cine verifică pe cei care ar trebui să apere legea?
Necesitatea unui răspuns oficial din partea IPJ Prahova și a structurilor de control
Cazul ridică mai multe întrebări esențiale pentru comunitate și pentru încrederea publicului în instituțiile statului:
- Au fost respectate procedurile în intervenția din 14 octombrie 2026 la Starchiojd?
- De ce nu ar fi fost prelevate probele de lichid, dacă această afirmație se confirmă?
- A fost evaluată oportunitatea sesizării Gărzii de Mediu, ținând cont de suspiciunile de deversare în șanț public și în pârâu?
- Există sesizări anterioare privind incidente similare și cum au fost ele soluționate, din punct de vedere procedural?
- Au existat sau există verificări interne privind presupusa folosire a funcției în scop personal, în comuna Bătrâni?
Acuzațiile transmise redacției – atât cele legate de deversarea suspectă, cât și cele privitoare la viața personală și la posibile abuzuri de autoritate – reclamă un răspuns transparent și documentat din partea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova și, dacă se constată indicii concrete, o evaluare din partea structurilor de control abilitate.
Respectarea legii trebuie să fie aceeași pentru toți, indiferent de funcție sau grad profesional. Tocmai de aceea, atunci când suspiciunile vizează persoane aflate în poziții de autoritate, singura cale corectă este verificarea riguroasă, pe bază de probe și proceduri legale clare. (Irinel I.),.
Acest material are la bază informațiile și relatările transmise redacției de către persoane din comuna Bătrâni și comuna Starchiojd, județul Prahova, și nu substituie concluziile unor anchete oficiale sau ale instanțelor de judecată.
Exclusiv
Specialist de clasă, datornic de serviciu: MAI îți dă sporul, apoi îți trimite nota de plată
În administrația românească, salariul poate deveni o surpriză cu termen de rambursare. Astăzi primești o majorare prin dispoziția unității. Mâine, aceeași unitate își examinează opera, descoperă că nu-i mai place și te invită să achiți diferența. Tu n-ai redactat actul, n-ai stabilit procentul, n-ai aprobat plata. Dar ai comis imprudența fundamentală: ai încasat salariul calculat de instituție.
Potrivit Sindicatului „Diamantul”, aceasta este situația în care au ajuns unii polițiști cărora li se cer înapoi sume acordate pentru titlul de specialist de clasă, în baza unor condiții prevăzute într-un ordin clasificat.
Instituția are regula, instituția face calculul, instituția descoperă greșeala. Angajatul are portofelul. Iată o repartizare a competențelor de o admirabilă precizie.
Trei procente la vedere. Restul, în seiful salarizării
Articolul 28 din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede majorări ale salariului de funcție pentru titlurile de specialist de clasă: 2,5% pentru clasa a III-a, 5% pentru clasa a II-a și 7,5% pentru clasa I.
Până aici, totul pare accesibil unui contribuabil care știe să citească și nu deține autorizație pentru mistere administrative.
Mai departe, însă, începe compartimentul cu ușa închisă. Specialitățile, condițiile de acordare și retragere, retrogradarea și standardele de performanță sunt lăsate în seama unui ordin ministerial. Potrivit „Diamantul”, acestea se găsesc în Anexa nr. 13 la Ordinul MAI nr. S/7/2018, completat prin Ordinul nr. S/184 din 30 decembrie 2020, acte clasificate și nepublicate.
Așadar, procentele sunt publice. Regulile după care le primești sau le pierzi au regim special.
Nu discutăm despre o operațiune sub acoperire. Discutăm despre salariul omului. Dar, în această poveste, fluturașul pare să fi fost recrutat de serviciul de contrainformații al contabilității.
Legea a venit în 2017. Banii au găsit adresa în 2020
Conform relatării sindicale, legea este în vigoare din 1 iulie 2017, însă majorarea a fost pusă în plată abia de la 30 decembrie 2020.
Dreptul salarial a existat, numai că a avut nevoie de câțiva ani pentru a traversa distanța dintre actul normativ și buzunar. Probabil o distanță administrativă mult mai mare decât pare pe hartă.
Din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol în noiembrie 2021, condițiile includeau praguri de vechime de trei, șase și nouă ani, calificativul de cel puțin „bine” în ultimii trei ani și un test de specialitate.
Tot atunci, potrivit sursei, o circulară a Poliției Române solicita depunerea unui raport pentru obținerea titlului ori trecerea într-o clasă superioară, deși legea nu menționează expres o asemenea cerere.
În traducere birocratică: dreptul există, dar ar fi bine să-l rogi frumos să se prezinte la serviciu.
7,5% în dispoziție, 5% în tabel: matematica se supune ierarhiei
„Diamantul” prezintă cazul unui polițist revenit în iunie 2026 din concediul pentru creșterea copilului. Dispoziția de reluare a activității îi recunoștea majorarea de 7,5%, aferentă clasei I. Tabelul anexat aceleiași dispoziții indica însă 227 de lei, sumă corespunzătoare procentului de 5%, nu cei aproximativ 340 de lei aferenți clasei I.
Un singur document, două adevăruri salariale. Administrația a reușit astfel să promoveze polițistul în text și să-l retrogradeze în anexă.
Exemplul de calcul prezentat de sindicat pornește de la salariul funcției de 4.025 de lei din grila pentru 2022, la care se adaugă gradația de 506 lei. Baza rezultată este de 4.531 de lei. Diferența dintre cele două clase este de aproximativ 113 lei, înaintea majorării generale de 5% aplicate din ianuarie 2024, potrivit explicației sursei.
În cazul concret, sindicatul estimează prejudiciul pentru luna iunie la aproximativ 110 lei brut, ținând cont de componentele salariale afectate. Calculul ar fi fost corectat din iulie, fără regularizarea lunii precedente.
Nu este o avere. Tocmai de aceea merită observat mecanismul: când instituția greșește cu puțin în minus, angajatul trebuie să descopere singur eroarea. Când instituția consideră că a plătit în plus, descoperă imediat și adresa angajatului.
Digitalizare cu pixul: actul spune una, salarizarea aude alta
Sindicatul vede în contradicția dintre dispoziție și anexă semnul unor evidențe lucrate separat și al lipsei unei aplicații integrate care să coreleze datele de personal cu salarizarea.
Cazul nu demonstrează singur cum funcționează întregul sistem informatic al MAI. Demonstrează însă ceva suficient de grav: o neconcordanță elementară a trecut de verificări și a ajuns în salariu.
În loc să fie oprită înainte de plată, eroarea a fost depistată după ce polițistul a cerut ajutorul sindicatului.
Administrația modernă, în această versiune, funcționează astfel: resursele umane produc documentul, financiarul produce suma, iar angajatul trebuie să producă vigilența.
Omul legii este invitat să devină și detectivul propriului fluturaș.
Auditul a găsit greșeli. Portofelele, la control!
Potrivit documentelor descrise de „Diamantul”, Direcția Audit Public Intern a MAI a verificat activitatea structurilor de resurse umane între 18 august și 10 octombrie 2025. Constatările au fost transmise inspectoratelor printr-o adresă a Direcției Management Resurse Umane din IGPR, datată 9 ianuarie 2026.
Una dintre probleme: menținerea majorării atunci când polițistul fusese împuternicit pe o funcție de conducere în altă specialitate.
Măsurile comunicate includeau reinstruirea trimestrială a personalului, verificări suplimentare ale documentelor și remedierea deficiențelor.
Pe hârtie, sună ca o operațiune de îndreptare a administrației. În cazurile semnalate de sindicat, îndreptarea a început să ia și forma unor solicitări de restituire de ordinul miilor de lei.
„Diamantul” descrie situații în care unitatea ar fi reacordat titlul din oficiu, după mutarea polițistului în interesul serviciului, pentru ca aproximativ doi ani mai târziu să revină asupra propriei dispoziții, invocând o „eroare materială”.
Frumoasă expresie. „Eroare materială” sună ca o virgulă pusă greșit. Numai că, pentru destinatar, virgula vine cu scadență.
Faptul că eroarea aparține instituției nu stabilește automat dacă sumele sunt sau nu recuperabile. Dar nici formula „am greșit noi” nu ține loc de justificare completă pentru „plătești tu”.
Semnați aici: greșeala noastră are nevoie de acordul dumneavoastră
Potrivit sursei sindicale, polițiștii vizați primesc note de constatare și sunt invitați să semneze acorduri de plată în termen de 30 de zile.
Aici, ironia trebuie întreruptă pentru o precizare serioasă: semnarea unui acord de plată poate avea consecințe juridice importante, inclusiv caracter executoriu, în condițiile legii. Nu este o simplă confirmare că ai primit o hârtie.
Articolul-sursă afirmă categoric că suma nu mai poate fi contestată după semnare. O asemenea concluzie nu trebuie generalizată fără analiza actului și a căilor legale aplicabile: caracterul executoriu nu înseamnă, prin el însuși, dispariția oricărei posibilități de contestare.
Conform cadrului legal invocat de sindicat, recuperarea unei pagube nerecunoscute presupune sesizarea instanței de contencios administrativ, nu simpla reținere unilaterală a banilor în procedura descrisă.
Înainte de semnătură, sunt esențiale calculul detaliat, temeiul juridic și consultarea unui avocat ori a sindicatului.
Altfel, există riscul ca instituția să-și simplifice dosarul exact în momentul în care angajatul și-l complică pe al său.
Regula se poate consulta. Apărarea să se descurce
MAI ar fi răspuns solicitărilor de declasificare precizând că personalul poate cere consultarea ordinului la nivelul unității.
Este o distincție importantă: nu rezultă că polițiștilor le este interzis categoric să citească ordinul. Problema reclamată de sindicat privește condițiile de acces și posibilitatea folosirii efective a normelor pentru verificarea salariului și pregătirea apărării.
Una este să consulți un document în condițiile impuse de instituție. Alta este să poți discuta liber textul aplicabil cu avocatul sau cu un expert, având documentele necesare la dispoziție. Accesul și transmiterea informațiilor clasificate sunt supuse unor reguli și autorizări.
Transparența salarială nu ar trebui să fie o probă de memorie: citește, reține și încearcă să explici acasă de ce ai devenit dator.
Sindicatul invocă și articolul 33 din Legea nr. 182/2002 în contestarea clasificării. Legalitatea concretă a acesteia trebuie analizată în procedurile competente. Întrebarea de interes public rămâne însă cât se poate de limpede: de ce trebuie ca regulile care afectează direct venitul unui angajat să fie atât de greu de verificat și discutat?
Când ceri bani, apar politicile bugetare. Când îi dai înapoi, apare pixul
„Diamantul” indică răspunsuri ale Direcției Generale Financiare din MAI, semnate de directorul general, chestorul principal Răzvan Grecu, prin care au fost respinse cereri de declasificare.
Sindicatul invocă și o adresă din 6 iunie 2025 referitoare la diferențele salariale pentru sporul de condiții grele aferent concediilor de odihnă. Potrivit citatelor reproduse de sursă, plata retroactivă ar presupune un act normativ de nivel superior și încadrarea în politicile fiscal-bugetare.
Contrastul este material de pamflet fără nicio intervenție literară: când angajatul cere bani, apar arhitectura normativă și echilibrul bugetar. Când instituția cere bani, apare acordul de plată.
Într-un sens, procedura urcă solemn treptele ministerului. În celălalt, coboară sprinten spre buzunar.
Dialog social fără obiecții: tăcerea nu ține loc de explicație
Aceeași adresă arată, potrivit „Diamantul”, că proiectul ordinului fusese analizat în Subcomisia de dialog social a MAI, cu participarea organizațiilor sindicale reprezentative, fără obiecții privind clasificarea.
Aceasta este poziția ministerului, redată de sursa sindicală. Absența unor obiecții consemnate nu dovedește, singură, că fiecare organizație a aprobat explicit toate efectele secretizării.
Dar justifică o întrebare incomodă: ce au susținut reprezentanții angajaților atunci când regulile salariale au primit lacăt?
Dialogul social nu ar trebui să fie o fotografie de grup lângă un document pe care membrii de sindicat ajung ulterior să-l caute prin proceduri de acces.
Specialistul adevărat: cel care își verifică instituția
Pe 28 octombrie 2026, „Diamantul” anunță că a solicitat MAI, IGPR și unui inspectorat județean explicații despre acordarea titlului, formula de calcul, constatările auditului și numărul polițiștilor cărora li s-au cerut restituiri în 2025 și 2026.
Până la răspunsuri, polițiștii pot cere în scris actul de acordare, clasa, perioada de valabilitate, baza și procentul de calcul, precum și condițiile de menținere sau retragere. În cazul unei cereri de restituire, trebuie solicitate și justificarea individuală și calculul lunar al pretinsului debit.
Sunt informații care, într-o administrație funcțională, ar trebui să lămurească salariul, nu să deschidă un serial de investigații.
Din relatarea sindicatului se conturează însă un sistem în care angajatului i se cere să aibă mai multă grijă de legalitatea plății decât structurilor care au aprobat-o.
MAI acordă titlul, calculează suma și verifică ulterior dacă s-a înțeles pe sine. Dacă răspunsul este nu, polițistul primește invitația să finanțeze neînțelegerea.
Specialist de clasă? Desigur. Dar adevărata calificare cerută pare să fie alta: să descifrezi reguli clasificate, să verifici tabele contradictorii și să afli, înaintea instituției, când salariul tău riscă să devină datorie. (Cristina T.).
Pamflet pe baza informațiilor și documentelor descrise de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”. Situațiile individuale și criticile prezentate îi sunt atribuite sursei.
BINGOUL GUNOIULUI: CUM DISPAR MILIOANELE, IAR CETĂȚENII RĂMÂN CU SACII ÎN BRAȚE
Bingo–Rosal – datoriile uriașe și „eroii” care țin spatele unei firme îngropate în gunoi și miliarde vechi de lei CURTEA...
Polițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
Sesizare la 112, dar cu prea puține răspunsuri Un caz din Starchiojd ridică semne de întrebare despre verificarea reclamațiilor cetățenilor...
Specialist de clasă, datornic de serviciu: MAI îți dă sporul, apoi îți trimite nota de plată
În administrația românească, salariul poate deveni o surpriză cu termen de rambursare. Astăzi primești o majorare prin dispoziția unității. Mâine,...
DOMNULE MINISTRU, V-AȚI MUTAT MINISTERUL PE FACEBOOK? Poliția Penitenciară află de pe „news – feed” ce se întâmplă cu propriul sistem
„Mulțumim că aflăm și noi de pe Facebook!” – noua formă de dialog social În România anului 2026, reforma nu...
Serviciul Protecția Mediului al Poliției Locale Ploiești: munți de gunoi, dar eroina Constantinescu Camelia vânează parcări
Ploieștiul înecat în gunoaie, dar „spațiul verde” e dușmanul public nr. 1 Orașul sufocat de gunoaie, Poliția Locală sufocată de…...
MAI spală pe „program scurt” – prin Corpul de Control: intră o plângere, iese „nu se impune”
La Corpul de Control, rufele nu se cercetează. Se limpezesc din condei. Există spălătorii unde se spală haine. Și există,...
M.A.I. – Libertate de circulație, cu notificare obligatorie: excursia e liberă, dar întâi să afle aplicația
Registrul a fost tras pe dreapta. Birocrația a schimbat doar vehiculul. La I.T.P.F. Sighetu Marmației, polițistul de frontieră a primit,...
Apt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
Centralizarea misterioasă: protecție medicală sau inventar pentru austeritate? Administrația Națională a Penitenciarelor a cerut unităților să numere polițiștii de penitenciare...
Diagnoză organizațională sau „batista pe țambal”? La IPJ Călărași, testul e pentru climat — nu pentru șefi
După sesizarea SIDEPOL, IGPR anunță verificări și o diagnoză organizațională. Sindicatul se teme că, în loc să lumineze problemele, instituția...
„Ambiții la ea acasă”. Arhitecta-șefă Veronica Rădună îl pune în întârziere pe primarul Polițeanu și anunță plângeri penale dacă hotărârea definitivă nu este executată
Un abuz turnat în beton, o hotărâre definitivă și un primar care preferă platoul „TV” Conflictul de la vârful Urbanismului...
Rachete, minciuni și iodură de argint: fermierii prahoveni CONFIRMĂ dezvăluirile Incisiv de Prahova despre mafia antigrindină!
Mafia antigrindină, prinsă între secetă, rachete și minciună: fermierii îi dau în judecata Cum a ajuns o „minune tehnologică” netestată,...
Străpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
Așa cum a promis ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova revine cu o întrebare simplă, dar atât de incomodă...
I.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
IPJ Prahova își lovește singur parcul auto și anchetează, tot singur, „victimele în uniformă” De la BMW-ul de aur la...
Rambo de România la Filiala – ‘Structuri SRL’: cum se împart gradele, șpaga și curajul la pahar
Justiție cu epolet, amenințări la băutură, „diavoli” deveniți Dumnezei peste noapte și România transformată în platoul unui film prost de...
I.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
După ce Pinochio Stoican a plecat la pensie cu portbagajul plin de carne, brânză, ouă, lapte și bani din „atențiile”...
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 5 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 16 ore
Polițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Apt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 5 zile„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit
-
Exclusivacum 3 zile
I.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)