Anchete
S-a stabilit un criteriu de bază, pentru sesiunea de mutare a agentilor
In data de 16 05 2023 , cu ocazia consultării dintre reprezentantii Administrației Naționale a Penitenciarelor si cei ai federațiilor reprezentative din sistemul penitenciar, s-a stabilit ca un criteriu de bază, pentru sesiunea de mutare a agentilor, să existe un numărul maxim de posturi pe care fiecare penitenciar il poate scoate la procedură de mutare, scopul fiind păstrarea echilibrului in sistemul penitenciar.
S-a analizat pe grad de incadrare dar si in functie de posturile scoase la concurs, unități cu risc , prin pierdere de oameni , procet de incadrare in jurul a 85%.
Conform celor de la FPP, se vor scoate la mutare urmatoarele nr. posturi /unitati, pentru plecare:
Aiud – maxim 10,
Arad – maxim 10,
Bacau – maxim 7,
Baian Mare- maxim 7,
Bistrita – maxim 10,
Botosani- maxim 5,
Braila –maxim 5,
Jilava –maxim 3,
Rahova – maxim 3
Codlea – maxim 3,
P. Alba –maxim 3,
Craiova –maxim 20 pentru venire,
Craiova Pelendava – maxim 5 pentru venire,
Deva-maxim – maxim 3,
Severin –maxim 3,
Focsani-maxim 3,
Galati-maixm 3,
Gaiesti-maxim 7,
Giurgiu -maxim 5,
Gherla–maxim 3,
Iasi-maxim 7,
Margieni –maxim 5,
M Ciuc – maxim 2,
Mioveni-maxim 10 de plecat,
Oradea-maxim 2,
Ploiesti-maxim 4,
Targsor-maxim 2,
Satu Mare-maxim 5,
Slobozia –maxim 3,
Tg Jiu-maxim 10 de plecat,
Targu Mures-maxim 4,
Timisoara-maxim 5,
Tulcea-maxim 2,
Vaslui –maxim 5,
Sp Jilava-maxim 3,
Sp Rahova-maxim 2,
Sp Poarta Alba-maxim 2,
Sp Dej –maxim 3,
Sp Mioveni-maxim 3,
Sp Targu Ocna-maxim 5,
SNPAP- maxim 5,
BAGR-maxim 2,
CD Tichilesti-maxim 5,
CD Craiova-maxim 10 pentru venit,
C E Buzias-maxim 3,
C.E. Targu Ocna-maxim 2. (Sava N.).
Anchete
„DORMIȚI, PUIȘORI?” – POLIȚIA BRAZILIANĂ A REINVENTAT ARESTAREA CU MÂNGÂIERI ȘI SCUZE PENIBILE!
DE LA „POZIȚIA NEFIREASCĂ” A MIORITICILOR, LA TELENOVELA CĂTUȘELOR CU PARFUM DE SAMBA
Dacă credeați că celebrul dialog românesc de acum 12 ani – „– Da’ ce-am făcut, șefu’? – Te-am găsit într-o poziție nefirească” – reprezintă culmea absurdului polițienesc, pregătiți-vă pentru varianta sud-americană, mult mai „siropoasă” și infinit mai bizară. O filmare care circulă intens pe rețelele sociale, dezvăluită recent de publicația Lumea Justiției, ne arată că în Brazilia, lupta împotriva traficului de droguri nu se mai face cu berbecul în ușă, ci cu maniere de majordom și mângâieri demne de o bunicuță grijulie.
În timp ce traficanții noștri locali sunt ridicați cu zgomot de geamuri sparte, colegii lor brazilieni au parte de o trezire „VIP”, într-un spectacol grotesc unde legea și ironia fac un dans lasciv sub privirile camerelor de luat vederi.
ÎNTRE PUMNUL SIMULAT ȘI MÂNGÂIEREA DE ADIO: O SCENĂ DE OSCAR ÎN BÂRLOGUL TRAFICULUI
Scena, petrecută prin luna mai, pare regizată de un regizor de telenovele eșuat, trecut la trupele de intervenție rapidă. Polițiștii brazilieni au descălecat peste un suspect de trafic de droguri care își făcea somnul de frumusețe, probabil visând la noi rute de export. Într-un gest care pendulează între agresiune și afecțiune psihedelică, unul dintre agenți se pregătește să-i aplice suspectului un pumn zdravăn, doar pentru a-și „îndulci” traiectoria în ultima secundă și a-l mângâia părintește pe creștet.
Este imaginea perfectă a autorității care nu știe dacă să dea cu parul sau să dea cu balsam. Să-l lovești sau să-i verifici temperatura? Poliția braziliană pare să fi ales a doua variantă, transformând o descindere într-o ședință de consiliere pe bază de atingeri tandre, înainte de a-i pune cătușele pe „poziția nefirească” a somnului întrerupt.
„SCUZĂ-NE CĂ TE-AM TREZIT, DAR MERGI LA PUȘCĂRIE!” – EDUCAȚIA MASCAȚILOR CU UMOR NEGRU
Cireașa de pe tortul acestei intervenții suprarealiste vine însă din gura altui polițist, care a decis că rolul de „băiat rău” nu i se potrivește și a trecut la cel de „gazdă nepoliticoasă”. Potrivit informațiilor oferite de Lumea Justiției, agentul și-a cerut scuze cu o politețe acidă pentru deranj: „Scuză-ne că îți tulburăm somnul! Deci o să te ducem la secție”.
Este, probabil, cel mai politicos mod de a-i spune unui infractor că viața lui de libertate tocmai s-a evaporat odată cu sforăitul. Cu un cinism debordant, polițiștii i-au reamintit adormitului că cronometrul destinului său a ajuns la zero: „Ții minte că ți-am spus, da? Ți-am spus că tu urmezi…”. Totul în timp ce colegii săi se manipulau pe suspect de parcă ar fi fost un obiect de porțelan chinezesc: „Ușurel, ușurel, să nu-l rănim…”.
EȘTI ARESTAT, DAR MĂCAR AI AVUT UN SOMN BUN!
Finalul telenovelei este la fel de sec precum lovitura care n-a mai venit: „Ești arestat și mergi la pușcărie”. Fără dramă, fără lupte, doar cu o mângâiere pe cap și o invitație politicoasă la zăbrele. Dacă în România „poziția nefirească” rămâne un simbol al penibilului milițienesc, brazilienii au ridicat ștacheta: ei te arestează cu scuzele de rigoare pentru că ți-au întrerupt visarea.
Rămâne de văzut dacă această metodă de „arestare prin alint” va fi preluată și de ai noștri. Ne și imaginăm mascații români intrând peste infractori cu flori și cafea: „Ne scuzați, domnule urmărit general, v-am adus cătușele, dar vă rugăm, nu vă deranjați, mai stați cinci minute sub plapumă!”. Până atunci, filmulețul rămâne dovada clară că, indiferent de meridian, poliția are întotdeauna un simț al umorului care îți taie orice poftă de somn. (Irinel I.).
Anchete
DRONA FANTOMĂ, RADARUL ORB ȘI VECINUL NERĂZBOINIC: CUM A AJUNS ROMÂNIA „CORIDOR DE ZBOR” INVIZIBIL
Ministerul Apărării Naționale ne anunță solemn că „nu s-a detectat nimic”. Nicio dronă, niciun vehicul aerian, nici măcar o muscă NATO nu ar fi trecut dinspre România spre Bulgaria. Radarul nostru, acest „Sfânt Dumitru” al spațiului aerian, jură că cerul a fost mai curat ca imaginea de campanie a unui ministru în an electoral.
Problema e că, la nici 100 de metri de granița cu România, pe partea bulgară, o dronă a decis să explodeze. Nu metaforic, nu la știri, ci fizic. Bum. Cratere, anchete, Consiliu de Securitate la Sofia, premierul Bulgariei ieșind public să spună: a venit dinspre România.
România, calmă ca un funcționar la 15:59: – Radarul n-a văzut nimic. – Atunci nu există. – Ce explodează la vecini nu ne privește.
MApN ne explică doct că sistemele radar „nu au detectat” și „nu au fost înregistrate evoluții de ținte aeriene” care să indice o traiectorie către Bulgaria. Traducere: dacă nu apare pe ecran, atunci ori nu există, ori e prea complicat să recunoaștem că avem o problemă. Că despre drone care zboară la altitudini mici, profile mici, bruiaje și realități de război modern mai bine să nu discutăm, să nu stricăm liniștea strategică.
În timp ce Bucureștiul își spală mâinile cu apă radar, Sofia mută trupe de la granița cu Turcia la frontiera cu România. Adică bulgarii, care se uită la noi ca la un potențial culoar de zbor pentru jucării explozive, reacționează militar. Noi, în schimb, reacționăm cu un comunicat steril, standard:
– Monitorizăm permanent.
– Nu am văzut nimic.
– Dacă apare ceva relevant, revenim.
E ca și cum vecinul vine la poartă și zice:
– Ți-a sărit o cărămidă de pe casă în curtea mea și a explodat.
Iar tu, cu zâmbet instituțional:
– Eu n-am văzut nicio cărămidă. Uite, în catastif nu scrie nimic. Deci nu e.
Cireașa de pe tort: nimeni nu știe de unde e drona și care era ținta. Asta nu împiedică Bulgaria să se teamă, dar e suficient ca România să se declare imaculată: „nu noi, altul”. Că suntem membru NATO, parte a unei regiuni fierbinți, aproape de un război, cu drone căzând în Ucraina, Rusia, Marea Neagră – detalii plictisitoare. Important e să dăm bine în comunicat.
Concluzia?
Bulgaria își întărește frontiera cu România. România își întărește paragraful cu „nu am detectat”.
La noi explodează doar încrederea. Restul – rămâne „confidențial”, că așa dă bine la imagine. (Irinel I.).
Anchete
Să fie mâna lui Claudiu Sandu în spatele blocării transferului procuroarei Bătrîneanu la PT Brașov?
După o bătălie juridică epuizantă ce a durat mai bine de un an, magistratul Angela-Alexandra Bătrîneanu a reușit să învingă sistemul chiar la instanța supremă. Cazul scoate la iveală întrebări incomode despre posibila influență a procurorului Claudiu Sandu asupra deciziilor luate în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii.
Publicația Lumea Justiției dezvăluie parcursul incredibil al procuroarei Angela-Alexandra Bătrîneanu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, care a fost nevoită să apeleze la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru a-și obține dreptul la transfer. După nu mai puțin de cinci refuzuri consecutive venite din partea Secției pentru procurori a CSM, instanța supremă a decis să oblige Consiliul să aprobe mutarea acesteia la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov (PT Brașov).
O victorie obținută la ICCJ după cinci încercări eșuate în fața CSM
Din 2023 și până în prezent, solicitările procuroarei Bătrîneanu au lovit constant de un zid de refuzuri. Sursa citată atrage atenția asupra modului în care au fost luate aceste decizii: patru dintre cele cinci respingeri au fost adoptate în unanimitate, în timp ce la ultima încercare, scorul a fost de 4 la 1 împotriva transferului.
Această rezistență neobișnuită a Secției pentru procurori ridică semne de întrebare cu privire la motivele reale ale respingerilor, mai ales în condițiile în care magistratul a trebuit să ajungă în fața judecătorilor de la ICCJ pentru ca argumentele sale să fie, în cele din urmă, acceptate.
Cine este Claudiu Sandu și ce rol ar fi putut juca în acest dosar controversat
Interogația centrală lansată de Lumea Justiției vizează legătura dintre parchetul de destinație și unul dintre cei mai influenți membri ai actualului CSM. Este vorba despre procurorul Claudiu Sandu, cel care a condus PT Brașov în perioada 2017-2023, înainte de a fi ales în Consiliul Superior al Magistraturii.
Jurnaliștii subliniază profilul controversat al lui Claudiu Sandu, reamintind momente din trecutul acestuia, precum situația în care s-ar fi lăudat cu menținerea unui suspect în arest timp de cinci luni, dosar finalizat ulterior cu o clasare. „Oare nu cumva Claudiu Sandu s-a pus de-a curmezişul în ceea ce privește transferul procuroarei Bătrîneanu?”, se întreabă sursa menționată, sugerând o posibilă influențare a votului colegilor din Secția pentru procurori.
Suspiciuni de influență în interiorul Secției pentru procurori a CSM
Analiza cazului sugerează ipoteza conform căreia membrii CSM ar fi putut „merge pe mâna” colegului lor, Claudiu Sandu, în gestionarea solicitărilor venite din partea concitadinei sale. Faptul că mutarea viza tocmai parchetul pe care Sandu l-a condus ani la rând întărește speculațiile privind o posibilă opoziție bazată pe criterii care exced competența profesională.
În timp ce Angela-Alexandra Bătrîneanu se pregătește să își preia postul la PT Brașov în urma deciziei instanței supreme, cazul rămâne un punct sensibil pentru imaginea CSM. Lumea Justiției promite să revină cu detalii pe măsură ce vor apărea noutăți despre acest dosar care a pus sub lupă mecanismele interne de transfer ale magistraților români. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zile„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum 4 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXIV: CUM A RĂMAS „IUDA” CU BUZA UMFLATĂ ȘI CLANȚA LINSĂ
-
Exclusivacum 4 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
-
Exclusivacum 2 zileFABRICA DE CHESTORI „CU DEDICAȚIE”: CUM VREA ANP SĂ DISTRIBUIE STELUȚE AURII PRIN SPATELE LEGII
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. –„GRĂDINIȚA DE CADRE”- SEZONUL XXXV: DINASTIA XANAX, VOYEURISM LA BĂICOI ȘI CORIGENȚII TRĂDĂRII
-
Exclusivacum 3 zileSezonul XXXIII al „Grădiniței de Cadre”: REPUBLICA PENALĂ PRAHOVA: DE LA ACADEMIA DE CĂMĂTĂRIE, LA PUMNI ÎN GURA COPIILOR SUB PRIVIREA BLÂNDĂ A POLIȚIEI
-
Exclusivacum o ziIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVI: DE LA XANAX LA PRIZA FURATĂ. CUM ÎȘI ÎNCARCĂ „ELITA” ELECTRICA DIN BANI PUBLICI



