Administratie
„Sistemul rezervelor fracționale” le permite băncilor să „împrumute” bani pe care, în realitate, nu îi dețin.
In urmă cu șapte ani, în aprilie 2016, am luat un credit în lei de la ING, echivalentul a 60.000 de euro. De atunci am plătit rata lună de lună. Mai întâi a fost 1100 ron, conform scadențarului. Apoi 1500, apoi 2000, pentru ca, în octombrie anul trecut, să ajungă aproape 3000 ron/lună!
Am făcut cerere de modificare a modului de calcul al dobânzii, trecând la IRCC. Acum rata lunară e puțin peste 2000 ron.
Practic, în ultimii 7 ani, eu am achitat către ING aproximativ 30.000 de euro, din cei 60.000 luați prin credit ipotecar. Dar acum urmează partea interesantă:
Am verificat în aplicație, raportat la cursul euro din luna în care am luat creditul, valoarea soldului principal de rambursat AZI. Apoi m-am dus la baie, m-am spălat pe față și am mai verificat de câteva ori, pentru că mintea refuza să creadă ce ochii au văzut.
Pentru un credit de 60.000 de euro, din care am achitat deja jumătate, conform ING eu mai am de achitat un principal de 55.000 de euro! Practic, din cei 30.000 de euro pe care i-am plătit în ultimii 7 ani, 25.000 au fost doar dobânda.
Și stați așa, că partea și mai frumoasă (pentru ING) abia acum urmează: Dacă eu aș rambursa anticipat creditul AZI, ar însemna că banca a obținut un profit frumușel de 25.000 de euro.
DAR dacă aș alege să plătesc în continuare, vreme de încă 23 de ani, rata+dobânda principală+IRCC, aș mai avea de dat, conform ratei lunare de acum, „decât” vreo… 120.000 de euro (pe lângă banii plătiți până acum).
Asta ar însemna că, pentru un credit de 60.000 de euro, plătești, în final, 150.000. Aproape triplu, asta în condițiile în care rata nu ar crește iar.
Fascinant e că vorbim aici de un business în care creditorul (Banca) NU are niciun risc (zero riscuri), căci, fiind vorba de un credit GARANTAT de stat, în situația insolvabilității debitorului, statul confiscă bunul ipotecat iar banca primește banii.
Citind astăzi știrea despre cele 11 bănci amendate de ANPC (inclusiv ING), nu pot să nu mă întreb: Dacă eu aș da buzna mâine dimineață într-un sediu ING și aș sustrage, prin diverse metode, câteva zeci de mii de euro din atm, principial vorbind, s-ar numi că am furat sau că îmi recuperez un prejudiciu creat de bancă prin practici oneroase?
Deși poate ați fi tentați să aplaudați intervenția unei instituții a statului pentru a amenda practicile băncilor spoliatoare, nu uitați că tot statul este cel care permite ca băncile să manipuleze piața și să funcționeze fără riscurile pe care orice alte afaceri le au.
Spre exemplu, când statul român a lansat programul „Prima Casă”, prin care și-a asumat să garanteze creditele ipotecare, o condiție firească ar fi fost să limiteze marja de profit a băncilor înscrise în program (să impună o dobânda maximă de 1-2%) și să degreveze debitorul de plata unei „dobânzi la dobandă”, adică de ROBOR/IRCC.
În schimb, băncile, în cartel, manipulează indicele ROBOR/IRCC după bunul plac și adaugă diverse „costuri ascunse” în contracte, bazându-se pe lipsa de educație financiar-juridică a clienților.
Mișculațiile sistemului bancar provoacă drame, catastrofe, atât la nivel global (crize financiare, politice, inflație, instabilitate), cât și la nivel personal, când debitorul ajunge în incapacitate de plată.
Un țuțăr ca Mugur (Manole) Isărescu ar spune acum:
– Da, dar cine te pune să iei credit dacă nu poți să achiți ratele?
O astfel de întrebare e, cu toată dragostea, complet imbecilă, deoarece omite faptul că debitorul, când contractează un credit, primește un scadențar pe baza căruia evaluează dacă îl poate sau nu susține.
Când o rată de 1000 de lei se dublează sau se triplează, în condițiile în care veniturile nu cresc direct proporțional cu rata dobânzii, astfel de afirmații nu sunt doar cinice, sunt ridicole, mai ales când vin din partea celui mai peren guvernator de bancă centrală, nu doar din România, din lume.
Să vorbim despre „sistem bancar” în condițiile actuale este incorect din orice punct de vedere, mai ales financiar, căci aşa zisul „sistem bancar”, iată, se dovedește din nou că nu e doar o formă legală de cămătărie, ci o escrocherie de proporții. De ce? Fiindcă „sistemul rezervelor fracționale” le permite băncilor să „împrumute” bani pe care, în realitate, nu îi dețin.
Practic, într-un enunț simplist, banii pe care băncile vi-i oferă când contractați un credit nu sunt banii băncii. Vorba americanului: It doesn’t exist.
Modul de funcționare al acestui sistem a fost explicat în filmele documentare „Zeitgeist: The movie” și „Zeitgeist Addendum”, dar și în producțiile „Brokerii apocalipsei” și „Inside Job”, care analizează cauzele ce au produs ultima criză financiară.
Reiau o întrebare pe care am mai pus-o la finalul altor postări: Mai crede cineva că nu suntem sclavii moderni ai sistemului bancar?
Dinu Popescu
Administratie
81.160 de țigarete nedeclarate și documente false, descoperite pe aeroporturile din Otopeni și Brașov
Pasageri verificați după ce au ales culoarul „nimic de declarat”
Polițiștii de frontieră de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional Brașov, împreună cu lucrători vamali, au desfășurat, în perioada 24–29 august 2026, controale pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
În cadrul acțiunilor, au fost verificate 12 persoane, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 24 și 62 de ani, care soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra, Manchester, Antalya și Hurghada. După îndeplinirea formalităților de frontieră, pasagerii au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
Peste 4.000 de pachete, ascunse în bagaje
Controalele amănunțite efectuate asupra bagajelor de cală și de mână au scos la iveală 81.160 de țigarete, echivalentul a 4.058 de pachete. Produsele, inscripționate cu numele unor mărci cunoscute, fuseseră ascunse și nu erau declarate autorităților.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, persoanele implicate au fost sancționate contravențional, iar întreaga cantitate de țigarete a fost reținută de autoritatea vamală.
Un pasager a încercat să iasă din țară cu acte falsificate
Un alt caz a fost înregistrat la Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Otopeni, în seara zilei de 29 august 2026, în jurul orei 20:50. Polițiștii au oprit pentru verificări un cetățean străin, în vârstă de 32 de ani, care se pregătea să se îmbarce într-o cursă cu destinația Atena.
Bărbatul a prezentat un pașaport cu însemnele autorităților din Pakistan și un permis de ședere despre care susținea că fusese emis de autoritățile elene. Documentele au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare.
Pașaport fals, permis contrafăcut și ștampile falsificate
În urma verificărilor, autoritățile au stabilit că pașaportul era falsificat, permisul de ședere era contrafăcut, iar cele două ștampile aplicate în pașaport, care imitau însemnele autorităților elene, erau, de asemenea, false.
Ancheta a mai scos la iveală o neregulă importantă: bărbatul verificat nu era aceeași persoană cu cea din fotografia documentelor prezentate.
Dosar penal pentru fals și uz de fals
Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte prevăzute de articolele 48 alineatul 1, raportat la articolul 320 alineatul 1, respectiv articolul 323 alineatul 1 din Codul penal.
Cetățeanul străin a fost preluat de o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru dispunerea măsurilor legale. (Sava N.).
Administratie
20 de infracțiuni rutiere, descoperite de polițiștii de frontieră în luna august
Acțiuni BLITZ pe principalele drumuri din sudul țării
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu structurile subordonate din județele Giurgiu, Dolj, Olt și Teleorman, au depistat, în perioada 1–30 august 2026, 20 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Verificările au fost realizate în cadrul unor acțiuni BLITZ desfășurate pe principalele artere rutiere din zona de competență, printre care DN 54A Dăbuleni–Călărași, DN 55A Gighera–Nedeia, DN 56, DN 52 și DN 5. Controale au avut loc și în zona parcării Stației de taxare a podului Calafat–Vidin, precum și pe DJ 504, în zona localității Hodivoaia, și DJ 561, la Bârca.
Potrivit bilanțului transmis de Poliția de Frontieră Română, cele mai multe cazuri au vizat conducerea unor vehicule de către persoane care nu aveau dreptul legal de a conduce.
11 șoferi, depistați fără drept de a conduce
În urma controalelor, polițiștii de frontieră au constatat 11 fapte privind conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către persoane cu permisul suspendat, anulat sau retras ori fără drept de a conduce.
Printre persoanele depistate s-au numărat atât cetățeni români, cât și cetățeni străini, aflați la volanul unor autoturisme sau ansambluri rutiere. În bazele de date, acestea figurau cu dreptul de a conduce suspendat ori anulat, cu permisul retras sau cu mențiunea că nu au dreptul să conducă autovehicule pe teritoriul României.
Documente false, prezentate la control
Alte șase dosare penale au fost întocmite pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
În timpul verificărilor, polițiștii au identificat certificate de înmatriculare, taloane de inspecție tehnică periodică și permise de conducere despre care persoanele controlate susțineau că ar fi fost emise de autorități din Bulgaria, Italia, Olanda și Irlanda.
Documentele prezentate nu îndeplineau însă condițiile de formă și fond și nu conțineau elementele de siguranță specifice actelor autentice.
Mașini radiate și numere provizorii expirate
Trei dintre infracțiunile constatate au vizat punerea în circulație sau conducerea unor autovehicule neînmatriculate, radiate ori dotate cu plăcuțe provizorii expirate sau cu numere false de înmatriculare.
În aceste situații, polițiștii au depistat autoturisme cu numere provizorii expirate, precum și vehicule radiate de autoritățile din Germania și Cehia. Pentru cazurile identificate au fost întocmite lucrări penale, iar plăcuțele de înmatriculare și certificatele de înmatriculare au fost reținute.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor
În toate cele 20 de cazuri au fost deschise lucrări penale. Cercetările sunt continuate de polițiștii de frontieră, sub coordonarea unităților de parchet competente, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și dispunerea măsurilor legale.
Poliția de Frontieră Română precizează că va continua acțiunile pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul circulației rutiere, cu scopul de a crește siguranța tuturor participanților la trafic. (Paul D.).
Administratie
Sute de șoferi depistați băuți la volan în timpul unei acțiuni naționale a Poliției Rutiere
Poliția Română: „Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală”
Polițiștii rutieri au desfășurat, în nopțile de 28 spre 29 august și de 29 spre 30 august 2026, o amplă acțiune pentru identificarea șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Campania a urmărit creșterea siguranței pe drumurile publice și prevenirea accidentelor provocate de conducătorii auto aflați într-o stare incompatibilă cu șofatul.
„Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală! Dacă ai consumat alcool sau substanțe interzise, nu conduce! Alege să conduci în siguranță și să îi protejezi și pe ceilalți participanți la trafic”, a transmis Poliția Română.
196 de șoferi, depistați pozitiv la alcool
În urma testărilor efectuate în cadrul acțiunii, 196 de conducători auto au fost depistați cu rezultate pozitive la alcool.
Dintre aceștia, 129 prezentau valori cuprinse între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cazul altor 67 de șoferi, aparatele au indicat valori de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
16 conducători auto, depistați cu substanțe psihoactive
Pe lângă șoferii identificați sub influența alcoolului, polițiștii au depistat și 16 persoane ale căror teste au indicat prezența unor substanțe psihoactive.
Poliția Română reamintește că alcoolul și drogurile afectează semnificativ atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 21 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 13 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



