Anchete
Rateuri la producția din regenerabile/Sistemul energetic național se clatină
Producția de energie pe primele trei luni ale acestui an a crescut față de aceeași perioadă din 2022, anunță Institutul Național de Statistică. În realitate, singura creștere, explozivă chiar, s-a înregistrat la hidroenergie, care a raportat un salt de peste 40%. În rest, INS a transmis că s-au produs scăderi ale producției pe toată linia, de la fotovoltaice, eoliene, gaze și cărbune, până la energia nucleară.
Cu scăderi semnificative de producție a energiei la eoliană, fototovoltaic, nucleară, termocentrale pe cărbune și pe gaz, România a înregistrat, totuși, în primele trei luni ale acestui an, o creștere a resurselor de energie, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Explicația este o creștere incredibilă a cantității de energie produsă de hidrocentrale, cu 40,1% față de primele trei luni ale anului trecut. Astfel, producția totală de hidroenergie a fost de 4.728,7 milioane kWh, în creștere cu 1.353,7 milioane kWh. Majorarea semnificativă a producției alimentează teoriile potrivit cărora, anul trecut, în plină criză energetică, hidrocentralele au mers cu ”frâna de mână trasă”, motivul invocat al secetei nefiind, în totalitate, plauzibil.
Cu ”motoarele” turate la maximum, hidrocentralele au suplinit, iată, o prăbușire critică a producției naționale de energie. Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică, deși în primele trei luni din 2023, resursele de energie electrică au fost de 17367,0 milioane kWh, în creștere cu 363,8 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, producţia din termocentrale a fost de 5.223,9 milioane kWh, în scădere cu 409,6 milioane kWh (-7,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 2.998,8 milioane kWh, în scădere cu 22,3 milioane kWh (-0,7%). Mai mult, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.III.2023, a fost de 2.431,0 milioane kWh, în scădere cu 71,4 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 298,1 milioane kWh, în scădere cu 50,4 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022.
Scădere dramatică a consumului
Potrivit INS, consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 12.694,2 milioane kWh, cu 8,8% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 6,4%. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 29,1%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 15,1%. Statisticile arată că în ultimii doi ani consumul clienților casinici, dar și al celor noncasnici a scăzut constant, ajungându-se la cantități mai mici chiar decât în 2020, anul pandemiei și al restricțiilor. În ce privește consumatorii casnici, România a avut în semestrul II al anului trecut al doilea cel mai mare preț din UE, după Croația.
Față de țara noastră, Ungaria și Franța au avut un preț de 3,4 ori mai mic, Polonia, de 2,2 ori mai mic, iar Germania, de 2,1 ori mai mic. Pentru consumatorii noncasnici, la fel, prețul energiei în România a fost al doilea cel mai mare după Croația, Ungaria a avut un preț de 1,2 ori mai mic, Polonia, de 2,1 ori mai mic, Germania de 3 ori mai mic, iar Franța de 5 ori mai mic. Deși în toate țările din UE capacitățile de producție a energiei au cunoscut o evoluție ascendentă, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care capacitățile de producție au intrat pe o pantă descendentă. ”Lipsa unor capacități noi de producere a energiei electrice este una dintre cauzele care au condus la cel mai mare preț al energiei electrice pentru consumatorii casnici și noncasnici din România, raportat la puterea standard de cumpărare. Alte cauze sunt lipsa interconectărilor, incompetența factorilor de decizie în sectorul energiei și aservirea unor interese antinaționale” notează dr.ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.
Cărbunele, cât eolianul
În luna aprilie 2023, hidroenergia a produs 2.059 GWh, ceea ce înseamnă 40,4% din totalul producției de energie a României. Pe locurile următoare s-au situate nuclearul, cu 1.005 GWh (19,7%), cărbunele, cu 751 GWH (14,7%), eolianul, cu 704 GWh (13,8%), hidrocarburile, cu 428 GWh (8,4%), fotovoltaicul, cu 126 GWh (2,5%) și biocombustibilul, cu 28 GWh (0,5%). Astfel, producția totală din aprilie a fost de 5.102 GWh, în timp ce consumul a fost de doar 4.297 GWh.
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
Anchete
Start pentru o nouă generație în magistratură: CSM a aprobat calendarul și locurile pentru admiterea la INM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dă semnalul oficial pentru recrutarea viitorilor piloni ai sistemului judiciar din România. Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, Plenul CSM a decis demararea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii (INM), instituție aflată sub conducerea judecătoarei Simona Marcu, marcând începutul unui maraton de examinare ce se va întinde pe parcursul a zece luni.
Un calendar riguros pentru viitorii magistrați: Competiția se va întinde până în primăvara anului 2027
Concursul pentru admiterea la INM nu este doar unul dintre cele mai dificile examene din țară, ci și unul dintre cele mai lungi. Calendarul aprobat prevede ca procesul de selecție să debuteze în luna iulie 2026 și să se finalizeze abia în aprilie 2027. Această perioadă extinsă de testare este menită să asigure o filtrare extrem de riguroasă a candidaților, evaluând atât cunoștințele juridice solide, cât și profilul etic și psihologic al viitorilor auditori.
Pentru a intra în această cursă de elită, candidații trebuie să achite o taxă de înscriere fixată la valoarea de 1.700 lei. Suma reflectă complexitatea logistică a concursului și importanța resurselor alocate pentru desfășurarea probelor de concurs pe parcursul celor aproape zece luni de examinare.
Sute de locuri puse la bătaie: Cine sunt beneficiarii noii scheme de recrutare din justiție
Miza competiției din acest an este una semnificativă, fiind scoase la concurs 240 de locuri de auditori de justiție – viitorii judecători și procurori care vor urma cursurile Institutului. Această infuzie de personal este esențială pentru acoperirea deficitului de magistrați cu care se confruntă instanțele și parchetele din România în ultimii ani.
Pe lângă posturile de auditori, oferta de concurs include și 3 locuri destinate personalului asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Această decizie a CSM, menționată în materialul publicat de Lumea Justiției, vine în paralel cu lansarea concursului de admitere directă în magistratură pentru juriștii cu vechime, completând astfel strategia instituției de consolidare a resurselor umane din sistemul judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 18 oreFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 18 oreIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 5 zileComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici



