Administratie
La 15 mai, Asociația de Caritate din Armata României – Camarazii a împlinit 15 ani de existență
Ca o recunoaștere a activității de excepție, în anul 2012, pe baza unei evaluări, asociația a primit, prin hotărâre de Guvern, statutul de organizație de utilitate publică, iar relativ recent, i s-au acordat două distincții militare, respectiv Emblema de merit Partener pentru apărare, acordată de către Statul Major al Apărării și Emblema de onoare a Forțelor Aeriene. Camarazii a adoptat Bujorul Românesc, încă din 2015, ca marcă de reprezentare vizuală a organizației, înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, simbolizând continuitatea poporului nostru, spiritul național și eroismul ostașilor români. Mai târziu, prin Legea nr. 285/2022, bujorul a fost declarat floarea națională a României, iar ziua acestuia se va sărbători tot la 15 mai.
Inițiativa înființării Asociației de Caritate din Armata României – Camarazii a aparținut liderilor politici și militari care conduceau Ministerul Apărării Naționale în anul 2008. O inițiativă lăudabilă, a unor oameni inspirați, care au înțeles că, pentru a gestiona mai bine partea socială a armatei, este nevoie să aibă alături un actor neguvernamental stabil și serios.
Debutul a fost similar cu cel al Asociației Casa Oștirii, desființată de comuniști, al cărei principal promotor era regele, care sprijinea organizaţia constituită de elita militară a vremii, acordând terenuri și alte facilități, precum și fonduri din resurse proprii. Continuarea, însă, a fost în stil dâmbovițean de secol 21.
Liderii au nășit cu entuziasm asociația, iar mai apoi, cu mici excepții, au cam abandonat-o. Aşa s-a ajuns în situaţia din 2011, când Camarazii se afla într-un regres vecin cu dizolvarea. Numărul de membri era mic și în scădere, iar fondurile atrase și cazuistica rezolvată urmau același curs descendent.

A urmat o etapă de relansare, 2011-2014, când cei mai mulți dintre liderii ministerului au susținut, efectiv și sistematic, ideea unei asociații mari, puternice, capabile să rezolve, din perspectivă neguvernamentală, cazuistica socială care nu putea găsi o soluționare rapidă și eficientă prin pârghiile statului, în principal ale MApN.
Mă simt dator să remarc, aici, implicarea directă și consistentă a șefului Statului Major al Apărării de atunci, domnul general Ștefan Dănilă, și a garniturii de lideri militari de la toate nivelurile, ne-a precizat președintele executiv al asociației, colonel (r) Nicolae Anghelescu.
Nu în ultimul rând, cu mici excepții, ne-au fost alături miniștrii apărării, secretarii de stat și secretarii generali care s-au succedat în funcții. Am simțit, atunci, că am putea reedita, în alte modalități de implicare socială, ceea ce făcuse Casa Oștirii cu peste un secol înainte.

Colonel (r) Nicolae Anghelescu
Cu toții avem datoria morală să privim mai des și mai atent în jur, îndeosebi în partea de jos a ierarhiei sistemului militar, pentru că acolo vom vedea și camarazi cu doi-trei copii și soția fără serviciu, pe alții loviți de o boală gravă a lor sau a unui membru de familie, care se descurcă foarte greu. Îndrept această rugăminte de solidaritate socială, în special, către liderii militari, pe care îi vedem tot mai rar pe tabelele cu contribuții prin deducere din impozitul salarial, având în vedere și faptul că exemplul dânșilor are un rol esențial în generarea unui climat de camaraderie în cadrul colectivității.
Colonel (r) Nicolae Anghelescu
A fost o perioadă în care s-au intensificat consultările cu personalul de la baza ierarhiei sistemului militar, s-au pus bazele regulamentului asociației, au fost aduse îmbunătățiri statutului, s-au sistematizat procedurile de analiză, decizie și comunicare, s-au dezvoltat și diversificat drepturile membrilor.
Se poate spune că, în general, viața internă a asociaţiei s-a normalizat, fiind cantonată pe coordonatele legii și ale principiilor care trebuie să guverneze evoluția unei asemenea organizații.
Totdeauna am avut în vedere că asociația este și o purtătoare indirectă de imagine pentru instituția militară, drept pentru care suntem foarte atenți la detalii, prin ce și cum facem, ce și cum comunicăm, spune preşedintele executiv.
Ținem foarte mult ca publicul larg, îndeosebi personalul armatei, să perceapă corect locul, rolul și regimul juridic al asociației noastre, pentru că de aici au plecat multe perturbări. De exemplu, au fost lideri militari care, în buna lor intenție de a sprijini asociația, au apelat și la pârghia de autoritate, ceea ce nu e normal, pentru că se aduce atingere dreptului la liberă asociere, prevăzut de Constituție.
Pe de altă parte, au fost lideri politici, puțini, e drept, care și-au folosit excesiv puterea înaltei lor poziții, pentru a determina conduita asociației, încercând să o orienteze către o imagine excesivă, uneori translatată către imaginea omului politic, prin tot felul de evenimente costisitoare, care exced sferei caritabile, ducând, mai degrabă, către domeniul cultural și de propagandă patriotică.
Au fost, din păcate, și asemenea episoade regretabile, prin care se încerca a se minimaliza caracterul autonom și apolitic al asociației.
M-au afectat personal, spune colonelul (r) Anghelescu, pentru că presiunea și consecințele au fost pe lider, dar important este că organizația a rămas în principiile sale, continuându-și drumul și dezvoltându-se de la an la an.
Revenind la relația cu politicul, a precizat că, în ultimii ani, s-a simțit respectul liderilor şi, din partea unora, chiar au fost implicări de excepție, cum este cazul fostului ministru Vasile Dâncu, care s-a implicat pentru a atrage sponsori și a acoperi integral costurile amenajărilor funerare ale celor opt victime ale accidentului aviatic din 2 martie 2022.
Dincolo de turbulențele venite din afara asociației, echipa managerială, împreună cu un Consiliu Director echilibrat, au acţionat cu seriozitate şi onestitate, demonstrând că sunt apropiați de oameni şi prin faptul că, de-a lungul timpului, peste 5 000 de persoane au primit diverse forme de ajutor de la asociație.
Drepturi pe care le acordă Asociația Camarazii:
♦ ajutor socio-medical (membru, soție, copil minor) – 40.000 de lei; ♦ ajutor în cazul decesului membrului asociației, respectiv deces membru de familie (soție, copil minor) – 3.000 de lei; ♦ ajutor în cazul decesului părintelui membrului asociației – 1.000 de lei; ♦ ajutor orfani – 500 de lei/lună, până la împlinirea vârstei de 18 ani; ♦ ajutor refacere locuință în caz de inundații, incendii, cutremure etc. (fără limită expres prevăzută); ♦ bursă socială studii, pentru copiii membrilor (învățământ gimnazial și liceal) – 800 de lei/an școlar (400 lei/semestru); ♦ ajutor dotare rechizite și alte materiale școlare – 500 de lei/an; ♦ stimulent căsătorie – 1.000 de lei; ♦ stimulent naștere copil – 1.000 de lei.
Inițial, asociaţia acorda doar ajutoare pentru cazuri socio-medicale, pentru calamități și pentru decesul camarazilor căzuți în teatrele de operații, respectiv sprijin pentru orfanii lor.
Acum sunt mai multe drepturi, iar ajutoarele pentru deces și orfani se acordă pentru toți membrii și urmașii lor, nu doar pe criteriul participării la acțiuni în teatrele de operații. Anul trecut s-a dublat valoarea ajutoarelor pentru deces, iar din acest an s-au reintrodus stimulentele pentru căsătorie şi naștere copil.
Pentru Camarazii, o provocare majoră a etapei actuale este aceea de a da satisfacție, cumva, și celor peste 90% dintre membri care, din fericire, nu au nevoie de ajutoare. De exemplu, proiectul COEZIO are ca obiectiv creşterea coeziunii de grup, prin organizarea de excursii, tabere, diverse evenimente sociale și recreative, în condiţii avantajoase.
Se află în derulare amenajări pe terenuri cumpărate sau concesionate, la Vama Veche, Piatra Craiului, Părău, jud. Brașov și Ulmi, jud. Giurgiu la km 23, Autostrada A1. Unele vor avea doar rol recreativ, altele vor găzdui și plantații sau activități economice, aducătoare de venituri. Dar amenajările costă şi pot fi făcute mai repede şi mai bine dacă vor fi bani mai mulți.
Când vorbim de bani, nu pot rata ocazia de a aminti că, până pe 25 mai, încă mai se poate depune Formularul 230, privind deducerea a 3,5% din impozitul pe venitul salarial. De asemenea, îi rugăm respectuos pe colegii noștri din domeniul financiar-contabil să înțeleagă faptul că a opera formularele 230 nu este o opțiune, ci o obligație a dânșilor, ce decurge din lege. Îi mai rugăm să nu omită să opereze și formularele depuse în anul anterior, cu bifă pe doi ani, nu doar pe cele depuse în anul 2023, pentru că, anual, avem prejudicii financiare mari, din acest motiv.
În timp, Asociația Camarazii a rezolvat, la un nivel rezonabil, toate solicitările provenite de la membrii săi și de la MApN, precum și de la alte persoane fizice sau juridice care i s-au adresat, în măsura în care acestea s-au încadrat în cerințele legislației specifice, precum și ale statutului și regulamentului propriu.
Profit de ocazie pentru a le mulțumi tuturor celor care au încredere în noi și contribuie sistematic cu fonduri – membri, simpatizanți, donatori și sponsori – înțelegând că Armata României are o tradiție în materia implicării
sociale, că este și o chestiune de onoare să ducem mai departe aceste tradiții, ceea ce presupune, dincolo de empatie, un serios efort colectiv, perseverență și respect reciproc. Multă sănătate, zile senine și împliniri, tuturor! (I. Nedelcu).
Administratie
81.160 de țigarete nedeclarate și documente false, descoperite pe aeroporturile din Otopeni și Brașov
Pasageri verificați după ce au ales culoarul „nimic de declarat”
Polițiștii de frontieră de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional Brașov, împreună cu lucrători vamali, au desfășurat, în perioada 24–29 august 2026, controale pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
În cadrul acțiunilor, au fost verificate 12 persoane, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 24 și 62 de ani, care soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra, Manchester, Antalya și Hurghada. După îndeplinirea formalităților de frontieră, pasagerii au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
Peste 4.000 de pachete, ascunse în bagaje
Controalele amănunțite efectuate asupra bagajelor de cală și de mână au scos la iveală 81.160 de țigarete, echivalentul a 4.058 de pachete. Produsele, inscripționate cu numele unor mărci cunoscute, fuseseră ascunse și nu erau declarate autorităților.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, persoanele implicate au fost sancționate contravențional, iar întreaga cantitate de țigarete a fost reținută de autoritatea vamală.
Un pasager a încercat să iasă din țară cu acte falsificate
Un alt caz a fost înregistrat la Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Otopeni, în seara zilei de 29 august 2026, în jurul orei 20:50. Polițiștii au oprit pentru verificări un cetățean străin, în vârstă de 32 de ani, care se pregătea să se îmbarce într-o cursă cu destinația Atena.
Bărbatul a prezentat un pașaport cu însemnele autorităților din Pakistan și un permis de ședere despre care susținea că fusese emis de autoritățile elene. Documentele au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare.
Pașaport fals, permis contrafăcut și ștampile falsificate
În urma verificărilor, autoritățile au stabilit că pașaportul era falsificat, permisul de ședere era contrafăcut, iar cele două ștampile aplicate în pașaport, care imitau însemnele autorităților elene, erau, de asemenea, false.
Ancheta a mai scos la iveală o neregulă importantă: bărbatul verificat nu era aceeași persoană cu cea din fotografia documentelor prezentate.
Dosar penal pentru fals și uz de fals
Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte prevăzute de articolele 48 alineatul 1, raportat la articolul 320 alineatul 1, respectiv articolul 323 alineatul 1 din Codul penal.
Cetățeanul străin a fost preluat de o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru dispunerea măsurilor legale. (Sava N.).
Administratie
20 de infracțiuni rutiere, descoperite de polițiștii de frontieră în luna august
Acțiuni BLITZ pe principalele drumuri din sudul țării
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu structurile subordonate din județele Giurgiu, Dolj, Olt și Teleorman, au depistat, în perioada 1–30 august 2026, 20 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Verificările au fost realizate în cadrul unor acțiuni BLITZ desfășurate pe principalele artere rutiere din zona de competență, printre care DN 54A Dăbuleni–Călărași, DN 55A Gighera–Nedeia, DN 56, DN 52 și DN 5. Controale au avut loc și în zona parcării Stației de taxare a podului Calafat–Vidin, precum și pe DJ 504, în zona localității Hodivoaia, și DJ 561, la Bârca.
Potrivit bilanțului transmis de Poliția de Frontieră Română, cele mai multe cazuri au vizat conducerea unor vehicule de către persoane care nu aveau dreptul legal de a conduce.
11 șoferi, depistați fără drept de a conduce
În urma controalelor, polițiștii de frontieră au constatat 11 fapte privind conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către persoane cu permisul suspendat, anulat sau retras ori fără drept de a conduce.
Printre persoanele depistate s-au numărat atât cetățeni români, cât și cetățeni străini, aflați la volanul unor autoturisme sau ansambluri rutiere. În bazele de date, acestea figurau cu dreptul de a conduce suspendat ori anulat, cu permisul retras sau cu mențiunea că nu au dreptul să conducă autovehicule pe teritoriul României.
Documente false, prezentate la control
Alte șase dosare penale au fost întocmite pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
În timpul verificărilor, polițiștii au identificat certificate de înmatriculare, taloane de inspecție tehnică periodică și permise de conducere despre care persoanele controlate susțineau că ar fi fost emise de autorități din Bulgaria, Italia, Olanda și Irlanda.
Documentele prezentate nu îndeplineau însă condițiile de formă și fond și nu conțineau elementele de siguranță specifice actelor autentice.
Mașini radiate și numere provizorii expirate
Trei dintre infracțiunile constatate au vizat punerea în circulație sau conducerea unor autovehicule neînmatriculate, radiate ori dotate cu plăcuțe provizorii expirate sau cu numere false de înmatriculare.
În aceste situații, polițiștii au depistat autoturisme cu numere provizorii expirate, precum și vehicule radiate de autoritățile din Germania și Cehia. Pentru cazurile identificate au fost întocmite lucrări penale, iar plăcuțele de înmatriculare și certificatele de înmatriculare au fost reținute.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor
În toate cele 20 de cazuri au fost deschise lucrări penale. Cercetările sunt continuate de polițiștii de frontieră, sub coordonarea unităților de parchet competente, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și dispunerea măsurilor legale.
Poliția de Frontieră Română precizează că va continua acțiunile pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul circulației rutiere, cu scopul de a crește siguranța tuturor participanților la trafic. (Paul D.).
Administratie
Sute de șoferi depistați băuți la volan în timpul unei acțiuni naționale a Poliției Rutiere
Poliția Română: „Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală”
Polițiștii rutieri au desfășurat, în nopțile de 28 spre 29 august și de 29 spre 30 august 2026, o amplă acțiune pentru identificarea șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Campania a urmărit creșterea siguranței pe drumurile publice și prevenirea accidentelor provocate de conducătorii auto aflați într-o stare incompatibilă cu șofatul.
„Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală! Dacă ai consumat alcool sau substanțe interzise, nu conduce! Alege să conduci în siguranță și să îi protejezi și pe ceilalți participanți la trafic”, a transmis Poliția Română.
196 de șoferi, depistați pozitiv la alcool
În urma testărilor efectuate în cadrul acțiunii, 196 de conducători auto au fost depistați cu rezultate pozitive la alcool.
Dintre aceștia, 129 prezentau valori cuprinse între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cazul altor 67 de șoferi, aparatele au indicat valori de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
16 conducători auto, depistați cu substanțe psihoactive
Pe lângă șoferii identificați sub influența alcoolului, polițiștii au depistat și 16 persoane ale căror teste au indicat prezența unor substanțe psihoactive.
Poliția Română reamintește că alcoolul și drogurile afectează semnificativ atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 18 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 10 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



