Featured
Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul dedicat aniversării a 30 de ani de la înființarea Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR)
Cu prilejul acestui moment aniversar, în care Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România marchează 30 de ani de activitate, doresc să vă transmit „La mulți ani!”, multă sănătate, să aveți puterea de a munci în continuare cu același devotament față de comunitățile pe care le administrați, punând întotdeauna pe primul loc binele cetățeanului.
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România reprezintă un partener de bază al Guvernului României iar dialogul constant dintre dumneavoastră și reprezentanții autorităților administrației publice centrale a condus mereu la identificarea celor mai productive și benefice soluții pentru comunitățile locale.
Fac o paranteză și doresc să subliniez că, împreună cu domnul președinte, împreună cu echipa dumnealui de conducere a Uniunii, am avut întâlniri periodice, angajându-ne la o anumită ritmicitate a acestor întâlniri de la începutul mandatului, care s-au dovedit a fi în beneficiul amândurora, în beneficiul ambelor instituții – a Guvernului și a Uniunii – , pentru că am reușit în felul acesta să aflăm nevoile reale ale cetățenilor din teritoriu, am putut să planificăm vizite în aproape toate județele și să coordonăm în felul acesta modul în care ne completăm de la nivelul autorității locale, la nivelul autorității centrale, ne sprijinim și să facem în așa fel încât să nu închidem bugetul de stat pe consiliile județene.
O bună guvernare presupune acțiunea conjugată și integrată a administrației publice centrale și a administrației publice locale, obiectivul comun fiind realizarea interesului public și prestarea la cel mai înalt standard a serviciilor publice esențiale pentru cetățeni. Acest parteneriat presupune o strânsă colaborare, o susținere reciprocă și o partajare justă a competențelor și resurselor.
Practic, săptămâna trecută am participat la o activitate în care am putut să vedem, în teren, modul în care obiective, proiecte care au fost promovate de la nivelul instituțiilor centrale și înmânate în responsabilitate autorităților locale, spre execuție, și se derulează foarte bine. Cum de altfel am văzut proiecte asumate și inițiate de la nivelul autorităților locale și transmise către autoritățile centrale, către diferite ministere, pentru execuție, și funcționează foarte bine. Practic, ceea ce s-a realizat prin ordonanțele nr. 88 și nr. 101, dacă nu mă înșel, s-a făcut în așa fel încât aceste proceduri și acest mod de descentralizare să înceapă să producă efecte și din punctul meu de vedere, așa cum am văzut în teren, funcționează foarte bine.
Scopul nostru comun este acela de a oferi cetățenilor României servicii publice de calitate, iar structura din care dumneavoastră faceți parte reprezintă vocea cetățenilor din județele pe care le reprezentanți, pe care îi reprezentați, motiv pentru care propunerile venite din partea dumneavoastră au fost tratate cu o importanța cuvenită la nivelul Guvernului României. Și sunt convins, așa cum domnul președinte Marcel Ciolacu a menționat public, se va continua aceeași abordare și în viitoarea guvernare. Despre modul în care se va produce rocada, am să vorbesc la sfârșit, pentru că este important să auziți același proiect derulându-se de la ambii lideri ai partidului.
Dumneavoastră reprezentați un garant al democrației la nivel județean, conform principiilor descentralizării și autonomiei locale, ce stau la baza luării deciziilor în acord cu valorile comunităților pe care le administrați.
În ciuda crizelor care au marcat ultimii ani, v-ați remarcat prin investiții realizate în obiectivele de interes județean, ce au scopul de a asigura dezvoltarea, prosperitatea și bunăstarea pentru comunitățile dumneavoastră.
Consiliile județene au semnat contracte de finanțare în cadrul programelor operaționale cu o valoare de peste 3 miliarde euro, cea mai mare parte reprezentând fonduri europene. Și, aici, domnul ministru Cseke a fost un promotor al acestor proiecte și îi mulțumesc pentru modul în care a insistat de fiecare dată să derulăm împreună și să marcăm începerea fiecărui program, astfel încât să se intensifice această colaborare dintre autoritățile centrale și cele locale.
Prin accesarea de fonduri europene în cadrul acestor programe se vor realiza ample procese de digitalizare în administrație, investiții în înființarea, dezvoltarea și optimizarea sistemelor de transport public, investiții în construirea, reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelei de drumuri județene.
Totodată, proiectele depuse de Consiliile Județene în cadrul componentelor Planului Național de Redresare și Reziliență vor avea menirea de a dezvolta și moderniza infrastructura la nivel județean, în special infrastructura spitalicească, prin investițiile ce urmează a fi realizate în cadrul spitalelor județene.
Am remarcat și proiectele Consiliilor Județene aferente programelor finanțate din fonduri guvernamentale, respectiv, Programul Național de Dezvoltare Locală în cadrul căruia sunt finanțate obiective în valoare de peste 6 miliarde de lei, și Programul Național de Investiții Anghel Saligny prin care vor fi finanțate obiective cu o valoare totală de peste 5 miliarde de lei.
Ca atare, consider că împreună vom reuși în continuare să luăm cele mai bune decizii și să ducem la capăt cele mai curajoase proiecte, pentru a implementa reformele asumate la preluarea guvernării și a oferi cetățenilor României perspectiva că acest proces va continua și în guvernarea viitoare, că, prin această stabilitate politică, nu vom face nimic altceva decât să asigurăm țării noastre acest proces de modernizare și dezvoltare așteptat de toți românii.
Pentru că am spus mai devreme că voi face referire la modul în care, nu peste mult timp, se va face această rocadă politică, așa cum a fost ea asumată în momentul în care, împreună cu președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, am decis ca prima jumătate a acestui proiect de coaliție să aibă la conducerea guvernului un premier liberal, iată-ne ajunși la sfârșit de etapă și urmează cea de-a doua în care vom realiza ceea ce nimeni nu se aștepta, cu mai bine de peste un an și jumătate în urmă, pe de-o parte menținerea acordului politic, asigurarea stabilității coaliției și asigurarea majorității în parlament, astfel încât să avem certitudinea că aceste programe, pe care ni le-am asumat, fie că vorbim despre Programul de guvernare, fie că vorbim de PNRR – asumat prin fonduri europene, ce presupune de la sine un amplu program de reforme să se realizeze.
Domnul președinte Marcel Ciolacu a făcut referire mai devreme la sceptici. Eu nu vreau să fac referire la sceptici, eu vreau să fac referire la toți cei care vor să înțeleagă faptul că fără o majoritate parlamentară solidă nu am fi reușit să parcurgem dezbaterea și analiza parlamentară pe proiectele de lege care au asigurat liniile de reformă asumate de România prin PNRR. De aici încolo avem nevoie de această majoritate și de același ritm și dinamică în actul guvernamental, în aprobarea proiectelor de legi în parlament, pentru că doar așa ne putem asigura absorbția de fonduri europene pe toate liniile de finanțare. Anul acesta se încheie unul dintre ele, ne rămân două: PNRR și fondurile de coeziune pentru Cadrul financiar multianual 2021-2027. Totodată, anul trecut am început procesul de aderare la OCDE, ceea ce presupune de la sine un program și un proiect complex de reforme ce se aliniază și se complementează perfect cu reforma din PNRR.
Doamnelor și domnilor, avem nevoie de tot ceea ce înseamnă consens politic, nu pentru noi, partidele politice, nu pentru noi, liderii politici, nu pentru cineva anume, ci pentru ceea ce înseamnă așteptarea cetățenilor pentru tot ceea ce înseamnă proiectul de țară, astfel încât să menținem ritmul de dezvoltare pe care România l-a obținut în condiții deosebit de dificile, anul trecut și anul acesta, pe un trend pozitiv, pentru care nu avem scuză dacă nu-l menținem.
În final, știind că dincolo de parteneriatul nostru politic avem parteneriatul guvernamental, parteneriatul administrativ între administrația locală -reprezentată de dumneavoastră, președinții Consiliilor Județene, Uniunea municipiilor, Uniunea orașelor, Uniunea comunelor care au fost, de asemenea, partenerii noștri în tot ansamblul și sunt convins că vom continua, așa cum spuneam, să menținem acest tempo al bunei colaborări și aceeași dinamică a implementării proiectelor.
Vă mulțumesc pentru întreaga activitate pe care am desfășurat-o împreună, vă mulțumesc pentru ceea ce faceți fiecare dintre dumneavoastră în teritoriu, vă doresc multă putere de muncă, sănătate, succes și „La mulți ani”, UNCJR!
Exclusiv
De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri
Fabrica de ploaie îmbuteliată
După două zile de ploi serioase, fabrica Coca-Cola HBC România de la Ploiești nu mai arăta a „templu al capitalismului fericit”, ci a micro-Delta industrială. Angajați ai fabricii povestesc, cu imagini și detalii, cum apa s-a infiltrat în asemenea cantități încât nu mai puteau circula normal prin hală în timpul programului, ci mai degrabă înotau printre motoare, reductoare și cabluri sub tensiune, cu folii și găleți drept baricade improvizate.
Surse din interior leagă dezastrul de lucrările „speciale” la acoperiș, făcute în trecut, în mandatul fostului director Dragoș Antim Nan. Reparațiile – spun oamenii – ar fi fost executate superficial, „de ochii lumii”, iar efectele se văd acum, când ploaia își face loc nestingherită până la liniile de producție.
Acoperișul lui Nan: șiroaie pentru muncitori, contracte grase pentru „preferata casei”
Sursele susțin că firma care a lucrat la acoperiș ar fi fost una dintre preferatele fostei conduceri. Aceeași societate ar fi primit mai multe contracte, la valori considerate de angajați peste nivelul pieței. Diferențele de cost, spun ei, ar fi permis finanțarea altor lucrări, inclusiv „în interesul personal, pe acasă la X și Y”.
Se ridică, astfel, întrebarea de bun-simț: chiar nu existau firme serioase de construcții în județul Prahova care să poată executa corect lucrarea? Pentru că, dacă principalul criteriu ar fi fost profesionalismul, nu „prieteniile” și „apartamentul de firmă”, atunci azi n-am fi avut o fabrică în care oamenii merg la muncă precum pe șantier inundat, cu siguranța pusă la zid și cu tavanul care curge ca o sticlă desfăcută greșit.
Apa pe linii, motorul sub valuri, iar baronul la birou uscat
Rezultatul „reparațiilor”? Din cauza ploilor recente, acoperișul a cedat în multe zone, în special acolo unde fusese „reparat”. Apa s-ar fi scurs până pe liniile de producție, pe motoare, reductoare și alte echipamente, angajații trăind cu frica permanentă că ceva se va arde – la propriu, nu doar la figurat, cum se întâmplă deja cu nervii lor.
În timp ce oamenii lucrează cu picioarele în apă și cu găleți sub furtunile din tavan, fostul director – spun sursele – și-ar fi continuat liniștit activitatea într-o altă funcție, într-un birou nou-nouț, amenajat din „diferite surse”. Responsabilitatea pentru lucrările contestate? Neclară. Apa pică la hală, dar baronul, zic angajații, s-ar fi mutat doar cu scaunul în alt colț uscat al imperiului.
Firme de apartament vs. firme reale: noua conducere încearcă să închidă robinetul
Angajați care au dorit să rămână anonimi afirmă că actuala conducere a început să reevalueze contractele, în încercarea de a elimina „firmele de apartament” preferate în trecut, în favoarea celor care chiar execută lucrări profesionale.
În mandatul lui Nan, o firmă din București, care ar fi executat inclusiv lucrările la acoperiș, ar fi fost preferată în mod repetat, în ciuda faptului că lucrarea dădea semne de probleme încă din start. Noul director ar fi început să taie din „firmele de casă” moștenite „de pe vremea lui Drăgășică”, dar nota de plată – tehnică, financiară și de imagine – e deja plătită de actuala conducere, în timp ce rădăcina problemei rămâne în trecut.
Flota care „mănâncă” combustibil și mașini întoarse din drum
Nemulțumirile angajaților nu se opresc la acoperiș. Aceștia susțin că, în perioada vechii conduceri, costurile cu flota auto ar fi explodat: consum de combustibil „nestingherit”, număr mare de accidente rutiere în care au fost implicate mașinile companiei și o natură de mașini contractate care ar fi ridicat serioase semne de întrebare.
Sursele vorbesc de peste 300 de mașini returnate în service de șefi din diferite departamente, noile mașini fiind catalogate ca defectuoase. În urma verificărilor și analizelor interne, aceste aspecte ar fi contribuit la deteriorarea climatului intern și la decizia de a „tăia” din beneficiile legate de flota auto, angajații simțind tot mai pregnant că „parcursul” lor se scurtează în weekend și li se îngreunează viața în timpul săptămânii.
Foraje, demolări și aceeași curte: dosarul birocratic al apei
În paralel cu inundațiile din hală, compania figurează în acte cu lucrări serioase la Ploiești. Din documentele depuse la autorități reiese că SC COCA COLA HBC ROMANIA SRL, cu punct de lucru în județul Prahova, Ploiești, str. Gheorghe Grigore Cantacuzino nr. 285, are în derulare:
- lucrări de desființare – clădiri cu funcțiuni industriale
- lucrări de construire – clădiri cu funcțiuni industriale – foraje put apă
Forajele se fac „cu același nume, în aceeași curte”, potrivit documentelor oficiale consemnate de consilieri de specialitate în 2025, pentru perioada 2025–2027.
În timp ce în hală curge apă de ploaie peste utilaje, la dosar curg hârtii despre foraje și potabilitatea apei. Autorizația pentru potabilitate încă e „în așteptare”. Între timp, angajații au impresia că singura apă sigură e cea cărată în sticlă de acasă.
„Nan – maestrul forajelor-fantomă”: când presa desface dopul
Presa locală nu a rămas indiferentă. Site-ul incisivdeprahova.ro a publicat materiale cu titluri care spun tot despre atmosfera de la Ploiești:
- „Nan – maestrul forajelor-fantomă. Coca-Cola Ploiești: o fabrică de coșmaruri cu apă neconformă și autorități corupte cu șpagă” (sursa: incisivdeprahova.ro, 30.03.2026)
- „Nan – fantastica fabrică de absurdități. Cum noul director Nan a transformat butelia de fericire în coșmaruri pe gheață și apă de canal” (sursa: incisivdeprahova.ro, 30.03.2026)
Aceste articole descriu, în stil la fel de dur, suspiciuni privind calitatea apei, rolul autorităților și modul în care managementul ar fi gestionat (sau eșuat să gestioneze) infrastructura critică a fabricii.
RetuRO: sclavia de 50 de bani pe PET
În timp ce în fabrică oamenii se luptă cu apă de ploaie, în viața de zi cu zi consumatorul român se luptă cu un alt tip de apă: cea îmbuteliată, taxată de sistemul de garanție-returnare prin RetuRO.
Afacerea construită în jurul RetuRO funcționează simplu: plătești 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă, doză sau PET, înainte să deschizi băutura. Ca să-ți recuperezi banii, trebuie:
- să păstrezi bonul fiscal,
- să nu-l rătăcești,
- să cari după tine sticle, doze și PET-uri,
- să te prezinți docil la aparatele de garanție.
Ești, practic, transformat într-un sclav al PET-ului, un hamal de plastic pe banii și pe timpul tău. Pentru 50 de bani, tu te conformezi la virgulă. Pentru miliarde, sistemul devine brusc discret.
50 de bani cu bon, miliarde fără bilanț
În baza publică ANAF, ultimul bilanț disponibil al RetuRO este din 2023. Pentru 2024 și 2025 – anii în care au circulat miliarde de ambalaje și sume uriașe – socotelile nu apar.
RetuRO este „not-for-profit”, adică, teoretic, orice câștig ar trebui reinvestit în sistem. Dar fără bilanțuri publice, românii nu pot ști:
- cât s-a câștigat,
- cât s-a cheltuit,
- ce s-a reinvestit.
Pentru 50 de bani, tu trebuie să prezinți sticla. Pentru miliarde, ei nu prezintă nimic.
Statul – paznicul legii când e vorba de alții, acționar mut când e vorba de el
Ministerul Mediului deține 20% din RetuRO. Același stat care ar zdrobi în câteva zile o firmă mică pentru nerespectarea obligațiilor fiscale sau de raportare stă acum cuminte în acționariat și tace.
Când un mic antreprenor greșește o virgulă în bilanț, sancțiunea vine prompt.
Când un sistem care rulează miliarde de ambalaje și bani nu are bilanțuri publice pentru doi ani la rând, totul se transformă în liniște. Banii curg, PET-urile curg, tăcerea curge.
Concluzie: între apă de ploaie și apă „not-for-profit”
Tabloul general, așa cum reiese din relatările angajaților, documente, surse interne și articole precum cele de pe incisivdeprahova.ro, este grotesc:
- la Ploiești, o fabrică a unei multinaționale ajunge să funcționeze cu muncitori în apă până la glezne, cu acoperișuri „reparate” care cedează, cu echipamente sub risc, în timp ce foști directori își văd birourile amenajate bine și uscat;
- în acte, apar foraje, demolări și proiecte grandioase, în timp ce în realitate angajații se apără cu folii și găleți;
- la nivel național, românul devine „colector profesionist” de ambalaje, plutind într-un sistem RetuRO care îi urmărește fiecare sticlă de 50 de bani, dar își uită propriile bilanțuri pentru miliarde.
Apa de ploaie intră în fabrici, apa îmbuteliată iese pe bandă rulantă, iar între ele curge un râu de contracte, foraje, taxe, garanții și tăceri oficiale.
Iar consumatorul, la capătul lanțului, își plătește, disciplinat, cei 50 de bani – fără să știe dacă în spatele etichetei lucioase e apă limpede, apă de ploaie… sau doar o mare, foarte mare, apă de colonat. (Cristina T.).
Exclusiv
Garda de Mediu Prahova, prinsă în… „pielea goală”. Interimatul de avarie cu eterna Dana Tudorache
S-a schimbat șefa! De la „achiziții” la… „dezafectare”
Garda de Mediu Prahova dă iar senzația că este condusă din mers, la inspirație, cu interimate lipite cu bandă adezivă, nu cu oameni asumați și competenți pe termen lung.
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a dezvăluit că, acum ceva timp, la conducerea Gărzii de Mediu Prahova a fost numită o nouă șefă, o persoană care lucrase pe la Achiziții, pe la București. Nu specialist de mediu, nu om format în teren, ci produs pur-sânge al birourilor de „achiziții”, acolo unde pixul e mai tare decât lopata, iar contractul mai important decât copacul.
Numirea a fost însă de scurtă durată. Atât de scurtă, încât pare mai mult o glumă proastă administrativă decât o decizie de management.
Calcatul pe bec la București și „dușul rece” al Comisiei de Disciplină
Se pare că respectiva șefă a călcat serios pe bec pe la București. Detaliile, așa cum notează sursele Incisiv de Prahova, sunt suficient de „picante” încât să nu fie expuse acum în toată splendoarea lor, dar destul de grave ca să o împingă direct în Comisia de Disciplină.
Adică: ieri bună de numit la conducerea Gărzii de Mediu Prahova, azi bună de trimis la judecata disciplinară. Așa arată „coerența” în selecția cadrelor.
Și cum nu poți lăsa instituția complet dezbrăcată de conducere, de luni, persoana cu trecut piperat prin achiziții va fi schimbată.
Când n-ai oameni, te întorci la „clasicii în viață”: revine Dana Tudorache
În locul ei, la comanda Gărzii de Mediu Prahova va fi numită, din nou, Dana Tudorache, cea care condusese instituția în ultimii ani, până să fie înlocuită cu „doamna de la achiziții”.
Rotirea de cadre arată așa:
– O șefă veche este dată jos, fără să se explice clar de ce.
– Este adusă o nouă șefă, cu background pe achiziții, nu pe protecția mediului.
– Noua șefă ajunge în Comisia de Disciplină după ce „calcă pe bec” la centru.
– Instituția se întoarce, în grabă, la șefa de dinainte, ca la o roată de rezervă.
Garda de Mediu Prahova nu doar că pare prinsă în „pielea goală”, dar pare și complet lipsită de hainele esențiale ale unei instituții serioase: stabilitate, criterii clare de numire și responsabilitate reală pentru cei care semnează aceste numiri.
Concluzie: interimate, improvizații și un mediu… de batjocură
Ce se vede din afară, prin prisma informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova, este o scenă absurdă:
– Mediu poluat, păduri tăiate, gropi de gunoi ilegale, dar la vârf se joacă „alba-neagra” cu șefii.
– Nicio explicație serioasă pentru numiri, nicio explicație serioasă pentru demiteri.
– Când „experta în achiziții” explodează în Comisia de Disciplină, se readuce la comandă „vechea gardă”.
Garda de Mediu Prahova, în loc să fie scutul mediului, riscă să rămână imaginea unei instituții în care interimatele se dau ca ștergătoarele la mașină: stânga-dreapta, înainte-înapoi, fără să curețe nimic.
Iar cât timp astfel de numiri fulger și căderi rușinoase se fac la vârf, adevărata „poluare” nu e doar în aer și apă, ci chiar în modul în care este condusă instituția care ar trebui să le apere. (Cristina T.).
Exclusiv
GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume
Chestorul cu două măsuri: secretomanie la bani, publicitate la grade
De când a aterizat în fotoliul de inspector general, chestorul Stoica a descoperit brusc farmecul GDPR-ului. Nu ca să apere datele personale ale cetățenilor, ci ca să bage sub preș numele polițiștilor de frontieră care primesc „salarii de excepție” de până la 50% timp de 6 luni. Așa susține Sindicatul Europol, care indică negru pe alb că lista beneficiarilor a fost ținută la secret, chipurile din „respect pentru protecția datelor”.
Ironia de serviciu: la mai puțin de o lună, aceeași conducere a găsit brusc butonul de „transparență totală” și a publicat lista NOMINALĂ a polițiștilor propuși pentru avansarea înainte de termen. Acolo, brusc, GDPR-ul a intrat în concediu fără plată.
Când ești „excelent”, te ascundem. Când te avansăm, te afișăm
În lipsa transparenței reale, apare inevitabil întrebarea pe care orice om normal și-o pune: selecția pentru „salariile de excelență” s-a făcut strict pe baza rezultatelor profesionale sau, printre cei care merită, au fost strecurate și personaje de casă, bine aliniate și perfect obediente față de conducere?
Pentru că, în mod normal, cei care chiar au rezultate nu au niciun motiv să se ascundă după GDPR. Dimpotrivă, performanța profesională ar trebui scoasă la lumină, nu pitită în fișiere secrete. Meritocrația nu are nevoie de ochelari de soare, are nevoie de dovezi publice.
Întrebarea care taie în carne vie: când ați încălcat, domnule chestor, legea?
Sindicatul Europol pune pe masă o întrebare pe care conducerea nu mai are cum s-o ocolească cu două fraze birocratice:
Când a fost încălcată legea, domnule chestor Stoica?
– Atunci când ați ascuns numele polițiștilor de frontieră recompensați cu mii de lei din bani publici, sub pretextul GDPR?
– Sau atunci când ați publicat, fără nicio reținere, numele polițiștilor de frontieră avansați înainte de termen?
Ori e lege, ori e circ. Nu pot exista două regimuri juridice paralele în aceeași instituție, aplicate după chef, interes și grad de prietenie cu șefimea.
„Salarii de excelență” sau prime pentru obediență?
Această dublă măsură – reclamată explicit de Sindicatul Europol – nu face decât să alimenteze o suspiciune perfect legitimă: că „salariile de excelență” nu sunt nici transparente, nici obiective, ci împărțite discreționar, după un criteriu neoficial, dar extrem de vizibil – obediența față de conducere.
Când banii publici curg pe tăcute spre unii, iar numele lor sunt blindate cu paravanul GDPR, în timp ce alții sunt puși pe liste nominale pentru avansări, mesajul transmis este halucinant:
– Cine tace frumos și se aliniază, primește mii de lei în liniște.
– Cine trebuie arătat la public, este scos la paradă cu nume, prenume și eventual poza în comunicate.
Concluzie: transparență selectivă, credibilitate zero
Nu poți clama „respectarea legii” doar când îți convine și „protecția datelor” doar când e nevoie să mușamalizezi cine ia bani grei din fonduri publice. Fie conducerea Inspectoratului General aplică aceleași reguli pentru toți și în toate situațiile, fie recunoaște onest că GDPR-ul este doar paravanul comod sub care se bagă deciziile dubioase.
Până când chestorul Stoica va răspunde clar la întrebarea ridicată de Sindicatul Europol – când anume a fost încălcată legea? – orice discurs despre „excelență” și „merit” rămâne doar un slogan gol, lipit pe o practică plină de dublu standard. Iar acolo unde domnește dublul standard, „salariul de excelență” riscă să nu fie altceva decât primele de fidelitate pentru cei care știu cui trebuie să spună „Să trăiți!”. (Cerasela N.).
De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri
Fabrica de ploaie îmbuteliată După două zile de ploi serioase, fabrica Coca-Cola HBC România de la Ploiești nu mai arăta...
Garda de Mediu Prahova, prinsă în… „pielea goală”. Interimatul de avarie cu eterna Dana Tudorache
S-a schimbat șefa! De la „achiziții” la… „dezafectare” Garda de Mediu Prahova dă iar senzația că este condusă din mers,...
GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume
Chestorul cu două măsuri: secretomanie la bani, publicitate la grade De când a aterizat în fotoliul de inspector general, chestorul...
Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...
REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”
Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...
O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani
DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....
O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului
Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...
Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...
IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!
PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...
„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...
TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57
Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...
„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii
„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...
-
Exclusivacum o zi
Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zile
Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum o zi
REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”
-
Exclusivacum 5 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 4 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”