Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, insinuează că ar fi prelevat aproape 10.000 de probe din produsele  ucrainene. Cifra este de aproape peste două ori mai mare decât a numărului total de probe prelevate și analizate într-un an calendaristic, planificările anuale ținând cont de capacitatea limitată a laboratoarelor.

Pentru a-l scăpa pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, de acuzațiile referitoare la lipsa controalelor la graniță pentru produsele provenite din Ucraina, ANSVSA s-a apucat să fabrice cifre care nu au nicio corespondență cu realitatea. Astfel, potrivit unui comunicat al instituției, de la începutul conflictului din Ucraina, ANSVSA ar fi realizat peste 9.700 de verificări care au vizat cerealele și produsele de origine nonanimală provenite din Ucraina. Mai mult, în urma analizelor de laborator realizate pentru probele prelevate din cereale și produse de origine nonanimală ar fi fost fost înregistrate doar 9 neconformități (soia și șrot de soia), în ceea ce privește prezența organismelor modificate genetic, și două pentru depășirea limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide (semințe de floarea soarelui și grâu). ANSVSA ne asigură că semințele de floarea soarelui și grâul cu pesticide nu ar fi intrat în lanțul alimentar. În cazul celor 9 probe de soia și șrot de soia modificate genetic, ANSVSA susține că nu este nicio problemă, invocând procedura comunitară stabilită în Regulamentul EC nr. 1829/2003 pentru import, procesare și utilizare ca aliment și furaj, cu respectarea prevederilor specifice de trasabilitate și etichetare. Pentru aceste cantități se așteaptă etichetarea  și documentele din care să rezulte că sunt modificate genetic, pentru a le da undă verde la comercializarea în România.

Așteptăm și dovezi

În rapoartele ANSVSA, publicate pe site-ul acestei instituții, se arată că, în cadrul programului de monitorizare al MADR pentru 2020, au fost analizate un număr total de 4.289 de probe, fiind monitorizate 260 de substanţe active. Totodată, în 2019, au fost analizate 5.166 probe. În urma analizelor, în 2019 au fost depistate 89 de produse cu depășiri la nivelul de pesticide și 58 de neconformități, iar în 2020, 51 de produse cu depășiri la pesticide și 34 de produse neconforme. Din datele publicate în anii anteriori reiese clar că mai mult de circa 5.000 de probe nu pot fi analizate, din motive care țin de numărul limitat de laboratoare și de substanțele specifice. În schimb, dintr-o dată, ANSVSA a reușit să analizeze aproape 10.000 de probe numai de la produsele intrate din Ucraina, la care ar trebui să se mai adauge și cele minimum 4.000 de probe prelevate prin planul anual de monitorizare. Iar produsele ucrainene, de o calitate îndoielnică, semnalată în repetate rânduri, au ieșit aproape impecabile la analizele ANSVSA. Din peste 9.700 de probe doar două aveau pesticide!

UE se face că plouă

ANSVSA a mai transmis și faptul că, în acest an, până la această dată, nu au fost transmise prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje (SRAAF, care funcționează la nivel european) notificări de alertă, referitoare la riscuri asociate cerealelor pentru consum uman sau animal, provenite din Ucraina. În treacăt fie spus, pe site-ul acelui sistem nu apare niciun fel de alertă, fiind creat de formă, pentru a induce senzația vigilenței europene. Un exemplu care subliniază inutilitatea Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje este anunțul Ministerul Agriculturii din Slovacia, referitor la depistarea unui lot de grâu ucrainean, cântărind 1.500 de tone, cu prezența unui pesticid interzis în Uniunea Europeană și care poate avea efecte negative asupra sănătății umane.