Administratie
O prevedere din PNRR este deturnată de conspiraționiști/Oraș la 15 minute sau Oraşul sfertului de oră
Imediat după pandemie, societatea globală a repus pe tapet o dezbatere care avea loc, de câțiva ani, în marile orașe ale lumii. Gradul tot mai intens de poluare a orașelor i-a determinat pe primarii mai multor aglomerări urbane de pe mapamond să ia în calcul, în diverse etape temporale, un mod de reorganizare a urbelor pe aşa-numitul model Oraș la 15 minute sau Oraşul sfertului de oră.
Conceptul, teoretizat de Carlos Moreno, profesor la Sorbona şi inovator în domeniul urbanismului contemporan, presupune ca un oraş să fie astfel organizat încât, în fiecare zi, să poți găsi tot ceea ce ai nevoie la 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta față de casa ta.
E un concept smart cities la care Moreno s-a gândit contrariat că, deşi multe dintre oraşele moderne au fost construite plecând de la ideea că locuitorii vor economisi timp, efectul este contrar: oamenii pierd foarte mult timp cu naveta, cu statul în trafic, bară la bară, deplasându-se cu mașina în diverse puncte ale metropolelor.
Aproximativ o cincime din poluarea produsă la nivel mondial este creată de transport, din care peste 40% este generată de autoturisme. Un grup de aproape 100 de primari din întreaga lume a adoptat ideea în încercarea de a o transpune în practică, iar planurile par să fi accelerat după pandemie.
Orașul la 15 minute a fost chiar temă centrală a campaniei electorale de succes a primăriței Parisului, Anne Hidalgo, în 2020.
Conceptul profesorului Moreno se bazează pe patru stâlpi: proximitate (locuim la o distanță cât mai mică de principalele noastre activități cotidiene); ecologie (un oraș cât mai verde și sustenabil); solidaritate (reînvierea conceptului de comunitate dispărut din orașele mari); participare (implicarea cetățenilor în transformarea orașelor lor).
Marile aglomerări urbane sunt, în prezent, împărțite în zone specializate pe un anumit domeniu: zone industriale, cartiere financiare, zone de agrement şi shopping etc. În schimb, zonele rezidenţiale sunt bine delimitate de acestea, iar locuitorii trebuie să se deplaseze într-acolo cu maşina personală sau cu transportul în comun.
Oraşul la 15 minute propune o altă organizare urbană: acolo unde se află o clădire de birouri, de exemplu, să existe şcoală, spital, parc, centru comercial şi zonă rezidenţială. Redesenarea acestor zone ar conduce, în primul rând, la reducerea poluării prin scăderea mobilităţii peroanelor.
Conceptul a circulat încă din 2010, când profesorul Moreno şi-a exprimat pentru prima dată ideile în public, însă, la 13 ani de atunci el a fost preluat de o serie de mişcări conspiraţioniste, de la negaţioniştii schimbărilor climatice până la anxioşii care se tem de controlul unui guvern global din umbră, şi deturnat.
Conform The New York Times, anul acesta a fost prima dată când Moreno a primit ameninţări cu moartea, acuzat că este agent al unui guvern mondial totalitar. În februarie, conform CNN, un politician local din Oxford, Duncan Enright, şi-a propus că eficientizeze traficul din oraș pentru a reduce poluarea.
Planul său prevede ca arterele aglomerate să fie mai puțin folosite la orele de vârf, impunându-le locuitorilor să obțină permise pentru a trece de filtre cu camere video montate pe șase străzi cu trafic intens. Acuzațiile aduse lui Enright au început să curgă masiv, venind nu doar din Oxford, ci şi din alte oraşe ale ţării, ba chiar din afara Marii Britanii.
Conspiraţioniştii l-au acuzat că doreşte legarea locuitorilor de cartier, nu de glie cum făcea Mihai Viteazul, acuzându-l că face parte dintr-un complot internațional care urmărește controlarea mobilităţii oamenilor în numele protejării mediului. N-am mai întâlnit așa ceva în atâția ani de lucru în consiliul local, a spus el pentru CNN. De fapt, teoria conspiraţionistă care a cuprins mapamondul transmite oamenilor că planurile pentru reducerea traficului, a poluării aerului și a încurajării deplasărilor pe jos sau cu bicicleta în orașe urmăresc, în realitate, instituirea unor carantine climatice.
Experţii în dezinformare spun că actuala furie a oamenilor este şi rezultatul campaniilor agresive duse, de-a lungul anilor, de mari companii din sectorul combustibililor fosili care s-au opus luptei pentru protejarea mediului, denumind-o dictatură climatică.
Înainte de 2020, adepții acestei mișcări anticlimatice nu aveau o mare vizibilitate, dar pandemia a schimbat acest lucru. Rețelele sociale s-au umplut de postări în care se vorbeşte despre universul distopic în care vom ajunge să trăim, în spatele unor garduri care delimitează districte a căror părăsire va aduce amenzi usturătoare.
A cincizecea reuniune a Forumului Economic de la Davos, din iunie 2020, a purtat numele The Great Reset (Marea Resetare), discuţiile purtându-se cu scopul de a găsi soluţii inegalităților sociale și crizei climatice post-pandemie.
Pe fondul diverselor teorii năstruşnice despre originea SARS-CoV-2 şi a măsurilor restrictive, imaginația conspiraționiștilor s-a aprins, iar despre Marea Resetare s-a discutat ca fiind momentul în care păpuşarii noii ordini mondiale au făurit planul de subjugare totală a maselor.
Doi cercetători australieni, Christopher Patterson și Lance Barrie, citaţi de The New York Times, sunt de părere că Orașul la 15 minute nu ar trebui să fie respins de oameni, întrucât libertatea lor personală și comunitară ar deveni mult mai largă. Oamenii ar primi înapoi timpul pierdut în trafic, cu naveta sau alte călătorii.
Ce doi spun că, odată cu extinderea lor, orașele au tendinţa să împingă oamenii, mediul și sănătatea acestora la periferie, totul repercutându-se negativ asupra sănătăţii mintale a acestora.
O prevedere din PNRR este deturnată de conspiraționiști
În România, unii deja văd implementat Oraşul de 15 minute, făcându-ne anticipat cu mâna din spatele gardurilor iluzorii ale zonelor de carantină climatică. Un proiect de lege iniţiat de Guvern, privind mobilitatea urbană durabilă, aprobat deja de Senat în februarie, este considerat de cercurile care văd peste tot numai tuneluri dacice, ca primul pas al instituirii unui control total al statului asupra modului în care cetăţenii se deplasează în oraşe, ba chiar şi asupra spaţiului de locuit şi numărului de rezidenţi la hectar.
Teama multora este că România s-ar întoarce astfel în comunism, când era restricţionată circulaţia maşinilor personale pentru a raţionaliza consumul de combustibili. Ideile de a ţine oamenii aproape de casă, pentru a limita deplasările, aduc aminte de circurile foamei construite, pe model nord-coreean, de Nicolae Ceauşescu. Şi el a urmărit să sistematizeze nutriţia şi consumul energetic şi a dorit construcţia unor clădiri mamut, în fiecare cartier, unde oamenii să cumpere tot ce au nevoie şi să mănânce la faţa locului, notează Bună Ziua Brașov!
Legea menţionată este în circuitul parlamentar, întrucât trebuie îndeplinită Componenta 10 din PNRR, care are drept obiective asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România prin investiții în infrastructura locală, care vor susține reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean. Totodată, trebuie asigurat cadrul pentru reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale.
PNRR este un program post-pandemic de redresare economică, concentrat pe implementarea reformelor în domenii-cheie, printre care și acela al energiei verzi și reducerii poluării. În continuarea tezelor putiniste, conform cărora tot răul de la UE vine, cei cu privirea permanent spre lumina de la Răsărit au grijă să ne sperie constant că Apusul nu anunță altceva decât întunericul.
Plecând de la un concept emis în urmă cu 13 ani, profitând de inabilitatea statului român în a demonta astfel de fantasmagorii, leagă teoriile lui Moreno de reformele din PNRR, muștruluindu-ne că nu suntem atenți la detalii, iar al nostru Guvern urmărește să instituie un control total al statului asupra modului în care cetățenii se deplasează în orașe, ba chiar și asupra spațiului de locuit și numărului de rezidenți la hectar. (L. Anghel).
Administratie
Revoluția apei la Sinaia: Lucrări avansate promit siguranță pe termen lung
Stațiunea Sinaia, o destinație emblematică a Văii Prahovei, se află în plin proces de modernizare a infrastructurii sale vitale. Lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă au atins un stadiu avansat de execuție, prefigurând un viitor în care calitatea și continuitatea serviciilor hidrice nu vor mai reprezenta o preocupare.
Un proiect vital pentru siguranța Sinaiei
În centrul acestei transformări stă proiectul PH-CL-13, derulat cu seriozitate și profesionalism de către HIDRO PRAHOVA S.A. Acesta nu este doar un simplu șantier, ci o inițiativă strategică ce vizează reabilitarea integrală a componentelor cheie: sursele de apă, aducțiunile, stațiile de tratare și rezervoarele. Scopul este clar și ambițios: creșterea siguranței și eficienței întregului sistem de alimentare cu apă al orașului.
De la calitate la continuitate: Beneficiile tangibile
Investițiile masive în infrastructura hidrică nu sunt doar cifre în rapoarte, ci aduc beneficii concrete și imediate pentru fiecare locuitor și turist al Sinaiei. Prin aceste intervenții complexe, se urmăresc patru piloni esențiali:
- Îmbunătățirea calității apei furnizate: Asigurarea unei ape potabile la cele mai înalte standarde.
- Reducerea riscului de avarii: Eliminarea disfuncționalităților și a întreruperilor neprevăzute.
- Creșterea fiabilității infrastructurii: O rețea rezistentă și performantă pe termen lung.
- Asigurarea continuității serviciului: Acces neîntrerupt la apă, un element fundamental pentru confortul urban.
Aceste eforturi se înscriu în viziunea pe termen lung a unei stațiuni moderne, unde resursele esențiale sunt gestionate cu responsabilitate. Mesajul „Investim astăzi pentru apă sigură mâine” subliniază angajamentul ferm față de sănătatea și bunăstarea comunității, transformând Sinaia într-un exemplu de bună practică în administrarea resurselor hidrice.
Administratie
Sediul modern al Secției 9 Poliție București: O investiție în siguranță și performanță
Bucureștiul se bucură de o nouă infrastructură vitală pentru siguranța publică. Secția 9 de Poliție a capitalei a fost dotată cu un sediu complet modern, un proiect ce marchează o investiție semnificativă în condițiile de lucru ale polițiștilor și, implicit, în beneficiul direct al cetățenilor. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, a subliniat că această realizare reprezintă o „investiție concretă în siguranța publică și în condiții mai bune de lucru pentru polițiști”.
O clădire nouă, din temelii, finanțată strategic
Noua clădire a Secției 9 Poliție nu este doar o renovare, ci o reconstrucție integrală. Vechiul imobil a fost demolat, iar în locul său a fost ridicată o structură modernă, adaptată nevoilor actuale. Proiectul a avut o valoare totală de 46 de milioane de lei și a fost finanțat în cadrul unui program amplu de investiții derulat de Ministerul Afacerilor Interne în parteneriat cu Banca Mondială.
Acest program a demonstrat deja o eficiență considerabilă. Conform declarațiilor oficiale, în perioada 2023-2025, prin intermediul său, au fost recepționate nu mai puțin de 78 de obiective. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la impresionanta sumă de 183 de milioane de euro, destinate structurilor esențiale de ordine publică și siguranță națională, incluzând Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Imigrări.
Apel la profesionalism: Standardul clădirii cere standard profesional
Cu ocazia inaugurării, ministrul Predoiu a transmis un mesaj clar și direct către membrii Poliției Române. „Standardul clădirii a crescut; să crească și standardul profesional, zi de zi”, a declarat oficialul. El a accentuat că o dotare modernă este doar un instrument, iar diferența esențială o face modul în care forțele de ordine intervin: „rapid, corect, ferm, fără abuzuri și cu respect pentru cetățean.”
Siguranță crescută și încredere consolidată în comunitate
Ministrul de Interne s-a declarat mulțumit de faptul că încrederea publicului în Poliția Română este în creștere, felicitând toți colegii implicați. Cu toate acestea, obiectivul rămâne ambițios: „mai multă siguranță în comunități și rezultate vizibile pentru fiecare leu investit”.
Noul sediu al Secției 9 Poliție, care va deservi nevoile de siguranță ale aproximativ 120.000 de bucureșteni, reprezintă un pas concret în atingerea acestor obiective. Cătălin Predoiu a mulțumit partenerilor și tuturor celor implicați în proiect, urând succes colectivului Secției 9 în operarea acestei noi facilități. (Paul D.).
Administratie
Centrul pentru Mari Arși Copii avansează rapid: Ministrul Rogobete confirmă 40% progres fizic
Bucureștiul este martorul unor progrese semnificative în construcția Centrului pentru Mari Arși Copii de la Spitalul Clinic de Urgență „Grigore Alexandrescu”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat recent șantierul, exprimându-și optimismul cu privire la stadiul lucrărilor. „Avansăm. Și se vede”, a declarat ministrul, subliniind că, în doar câteva luni, proiectul a atins un progres fizic de 40%. Această evoluție rapidă indică o structură deja ridicată și spații conturate, transformând promisiunile de pe hârtie în realități concrete.
Capacități extinse pentru cazuri severe
Noul centru este conceput pentru a trata cazuri severe la cele mai moderne standarde. Acesta va dispune de 10 paturi pentru pacienți critici, 14 paturi de terapie intermediară și 10 paturi dedicate microchirurgiei. De asemenea, vor fi disponibile 2 săli de operație specializate, o secție ATI cu 36 de paturi și un bloc operator cu 8 săli de intervenție. Toate aceste facilități vor fi integrate funcțional cu spitalul existent, asigurând acces direct către UPU și circuite medicale optime.
Infrastructură resilientă pentru siguranță sporită
Pe lângă dotările medicale, proiectul pune un accent deosebit pe autonomia și securitatea infrastructurii, esențiale în situații de criză. Centrul va beneficia de o centrală proprie pe gaz, cu rezervă pe motorină, un puț forat și rezerve de apă potabilă de 200 mc, precum și circuite separate pentru apa menajeră. Această abordare subliniază importanța construirii unei infrastructuri responsabile, capabile să funcționeze chiar și atunci când sistemul este pus la încercare.
Ministrul Rogobete a recunoscut că „nu putem repara totul peste noapte”, dar a reiterat angajamentul de a construi „capacități reale care salvează vieți”, exprimând încrederea în succesul acestui proiect vital pentru sănătatea copiilor din România.
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



