Stockholm își consolidează capacitățile de lovire la distanță după aderarea la NATO

Suedia a semnat un contract în valoare de aproximativ 7 miliarde de coroane suedeze, echivalentul a 732 de milioane de dolari, pentru achiziția sistemelor de artilerie reactivă M142 HIMARS produse de Lockheed Martin.

Acordul face parte dintr-un amplu proces de modernizare a capacităților de lovire la distanță ale Suediei, devenită cel mai recent membru al NATO. Anunțul a fost făcut la o bază aeriană din apropierea orașului Uppsala, în fața unui lansator HIMARS al armatei americane adus în Europa special pentru eveniment.

La ceremonie au participat și oficiali finlandezi, Finlanda urmând să sprijine Suedia în introducerea sistemului în serviciul operațional.

Primele lansatoare vor ajunge în 2027

Pachetul de achiziție include puțin peste zece lansatoare și o cantitate considerabilă de muniție. Autoritățile suedeze nu au oferit deocamdată cifre exacte privind numărul de sisteme și tipurile de rachete comandate.

Primele livrări de lansatoare și muniții sunt programate pentru 2027. Contractul reprezintă prima etapă a unei înțelegeri aprobate de guvernul Statelor Unite în luna martie.

Ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, a precizat că HIMARS va permite și utilizarea viitoare a rachetei Precision Strike Missile, cunoscută sub acronimul PrSM. Aceasta poate atinge o rază de până la 500 de kilometri și este destinată neutralizării țintelor de mare valoare aflate în adâncimea dispozitivului advers.

Armata suedeză primește o capacitate pe care nu o avea

Generalul-maior Johan Pekkari, șeful armatei suedeze, a subliniat că forțele terestre nu dispun în prezent de o capacitate proprie de lovire precisă la mare distanță.

Suedia beneficiază de astfel de mijloace în cadrul forțelor aeriene, însă integrarea HIMARS va oferi aceeași posibilitate și armatei de uscat. Noua capabilitate va completa rachetele Taurus transportate de avioanele Gripen, care au intrat recent în exploatarea operațională.

Prin HIMARS, Stockholm urmărește să creeze un sistem flexibil, mobil și precis, capabil să lovească rapid obiective importante aflate la distanță mare de linia frontului.

Saab și Lockheed Martin pregătesc producția comună de muniții

În paralel cu achiziția, Lockheed Martin și compania suedeză Saab au semnat o scrisoare de intenție pentru dezvoltarea unei cooperări industriale.

Discuțiile vizează integrarea bombei de precizie Ground-Launched Small Diameter Bomb, GLSDB, precum și fabricarea unor tipuri de muniție pentru HIMARS și pentru alte sisteme, inclusiv rachetele PAC-3 utilizate de complexele Patriot.

Autoritățile suedeze consideră că Europa trebuie să-și extindă rapid producția de muniții, pentru a reduce dependența de furnizorii externi și pentru a asigura continuitatea aprovizionării în cazul unor conflicte de durată.

„Primele etape” ale unei eventuale producții comune în Suedia au fost deja inițiate, potrivit ministrului apărării. Înainte de deschiderea unei linii de producție pe continent, activitatea va începe însă la fabrica Saab din Grayling, în statul american Michigan.

Producția ar putea fi extinsă în Europa

Görgen Johansson, directorul diviziei Saab Dynamics, a precizat că scrisoarea de intenție reprezintă doar începutul colaborării.

La uzina din Grayling este amenajată în prezent o zonă destinată producției de muniții. Pe termen lung, partenerii analizează posibilitatea extinderii producției în Europa, inclusiv în Suedia.

Obiectivul este crearea unei rețele industriale capabile să furnizeze muniții pentru mai multe sisteme de artilerie și apărare antiaeriană, în funcție de necesitățile statelor europene.

Finlanda va deveni centrul regional de mentenanță

Deoarece Suedia nu operează încă sisteme HIMARS, Finlanda va sprijini noul utilizator în domeniul instruirii, mentenanței și asigurării pieselor de schimb.

Lockheed Martin înființează în orașul finlandez Tampere primul centru european de mentenanță dedicat HIMARS. Autoritățile de la Helsinki speră ca instalația să deservească nu doar armata finlandeză, ci și toate statele europene care vor achiziționa sistemul american.

Ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a declarat că alegerea Finlandei ca centru regional a fost una strategică. Suedia este primul stat aliat care cumpără HIMARS și intenționează să utilizeze infrastructura finlandeză pentru susținerea noilor sisteme.

Interoperabilitatea dintre HIMARS și MLRS accelerează cooperarea

Finlanda folosește deja varianta pe șenile a sistemului MLRS, care utilizează aceeași familie de muniții ca HIMARS. Această compatibilitate simplifică cooperarea dintre cele două țări.

Acordul de apărare semnat de miniștrii suedez și finlandez include, prin urmare, nu doar mentenanța și furnizarea de piese de schimb, ci și colaborarea în domeniul munițiilor.

Folosirea unor tipuri comune de rachete și proiectile poate reduce costurile, accelera aprovizionarea și facilita operațiunile comune în cadrul NATO.

Posibile întârzieri de livrare nu afectează planurile Stockholmului

Oficialii suedezi și finlandezi sunt conștienți de rapoartele privind întârzierile la livrarea unor arme produse în Statele Unite, întârzieri atribuite presiunii exercitate asupra industriei de apărare de operațiunile militare din Orientul Mijlociu.

Mai multe state europene au fost avertizate în această primăvară că unele contracte deja semnate ar putea fi amânate. Estonia a semnalat anterior întârzieri în livrarea sistemelor HIMARS.

Ministrul suedez al apărării a afirmat însă că aceste riscuri nu schimbă planurile Stockholmului. În opinia sa, cooperarea industrială dintre Saab și Lockheed Martin poate contribui la consolidarea securității aprovizionării și poate oferi avantaje tuturor statelor care utilizează HIMARS.

O fabrică auto ar putea deveni centru german pentru tehnologii de apărare

Compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems a încheiat un acord de cooperare cu landul german Saxonia Inferioară și fondul de investiții Aurelius Capital pentru transformarea uzinei Volkswagen din Osnabrück într-un centru dedicat soluțiilor inovatoare de securitate și apărare.

Parteneriatul confirmă planurile vehiculate în ultimele luni privind implicarea producătorului israelian de armament în reconversia fabricii germane. Uzina ar putea fi utilizată pentru fabricarea unor componente destinate sistemului israelian de apărare antiaeriană Iron Dome, însă configurația finală a proiectului nu a fost încă anunțată.

O soluție pentru depășirea blocajului dintre Rafael și Volkswagen

Planul inițial presupunea o colaborare directă între Rafael și Volkswagen. O astfel de formulă s-a dovedit însă dificil de pus în practică, iar negocierile ar fi întâmpinat mai multe obstacole.

Varianta convenită ulterior prevede ca Volkswagen să vândă compania Volkswagen Osnabrück GmbH unui parteneriat format din Aurelius și landul Saxonia Inferioară. Aurelius va deține participația majoritară, în timp ce autoritățile regionale vor avea un rol direct în protejarea viitorului amplasamentului.

Noul proprietar intenționează să transforme uzina într-un centru de excelență pentru tehnologii de securitate și apărare, cu obiectivul de a menține pe termen lung activitatea industrială și cea mai mare parte a locurilor de muncă.

Ulterior, Aurelius și landul german au semnat acordul de intenție cu Rafael. Compania israeliană va utiliza amplasamentul din Osnabrück drept bază pentru producerea unor sisteme proprii, în cadrul unei colaborări care ar putea fi extinsă către proiecte mai ample de securitate națională.

Uzina risca să-și piardă activitatea după 2027

Viitorul fabricii Volkswagen din Osnabrück era incert de mai mulți ani. Producătorul auto anunțase că intenționează să încheie producția la acest amplasament în 2027.

Decizia a determinat autoritățile locale și reprezentanții industriei să caute alternative pentru reconversia uzinei și păstrarea locurilor de muncă. Parteneriatul cu Rafael este considerat una dintre cele mai concrete soluții pentru menținerea activității industriale în regiune.

Olaf Lies, ministrul-președinte al landului Saxonia Inferioară, a afirmat că acordul oferă fabricii o perspectivă reală de dezvoltare. Potrivit acestuia, documentul reprezintă o componentă a unei strategii mai largi de repoziționare industrială a amplasamentului, susținută și de Volkswagen.

Autoritățile promit locuri de muncă specializate

Proiectul urmărește să transforme Osnabrück într-un centru cu o bază industrială solidă, capabil să atragă activități tehnologice și producție de înaltă calificare.

Oficialii landului susțin că parteneriatul ar putea genera locuri de muncă stabile și specializate într-o locație cu o tradiție industrială de aproximativ 125 de ani.

Liderii sindicali și reprezentanții angajaților au salutat acordul, considerând că acesta poate salva forța de muncă a uzinei și poate preveni declinul economic al regiunii după încheierea producției auto.

Rafael vrea să producă în Germania pentru piața europeană

Rafael este una dintre cele mai importante companii israeliene din industria de apărare. Portofoliul său include sistemul de apărare antiaeriană Iron Dome, complexul David’s Sling și sistemul Trophy de protecție activă pentru tancuri.

Directorul general al companiei, Yoav Tourgeman, a declarat că obiectivul este construirea unei relații industriale pe termen lung cu partenerii germani. Potrivit acestuia, tehnologiile ar urma să fie produse integral în Germania, pentru protejarea Germaniei și a Europei.

Într-o declarație anterioară, Tourgeman indicase că Rafael analizează mai multe facilități provenite din industria auto ca posibile locații pentru dezvoltarea unor proiecte europene.

Ce sisteme ar putea fi fabricate la Osnabrück

Deocamdată nu se știe ce produse Rafael vor fi realizate în noul centru. Iron Dome este una dintre posibilități, însă compania dispune de mai multe sisteme care ar putea fi adaptate pentru producția locală.

Rafael are deja o prezență consolidată pe piața germană. Compania este implicată în dezvoltarea facilității EuroTrophy GmbH și furnizează sisteme EuroSpike, utilizate în cadrul unor proiecte de apărare europene.

Prin urmare, uzina din Osnabrück ar putea deveni un punct de producție pentru tehnologii deja comercializate în Germania, dar și pentru sisteme dezvoltate special pentru necesitățile europene.

Germania își extinde capacitatea de producție militară

Acordul se înscrie într-un efort mai amplu al Germaniei și al altor state europene de consolidare a industriei de apărare, pe fondul războiului din Ucraina și al creșterii cererii pentru sisteme antiaeriene și antirachetă.

Germania a contractat deja sistemul israelian Arrow pentru apărare împotriva rachetelor balistice, într-un acord cu o valoare de peste șase miliarde de dolari. Grecia a încheiat, la rândul său, un contract de aproximativ 3,4 miliarde de dolari pentru sisteme israeliene de apărare aeriană.

În acest context, producția locală în Germania ar putea facilita aprovizionarea Europei, ar reduce dependența de lanțurile externe și ar contribui la dezvoltarea unei baze industriale comune în domeniul apărării.

Negocierile detaliate urmează să înceapă

Acordul semnat nu reprezintă încă finalizarea tranzacției, ci formalizează intenția părților de a colabora pentru reconversia amplasamentului din Osnabrück.

Etapa următoare va include negocieri tehnice și comerciale detaliate, evaluarea cerințelor de reglementare și adoptarea deciziilor interne necesare de către fiecare partener.

Autoritățile din Saxonia Inferioară au anunțat că vor sprijini activ procesul, în încercarea de a transforma fosta uzină auto într-un nou pol industrial pentru securitate și apărare.

Lockheed Martin susține că tehnologia este deja pregătită pentru câmpul de luptă

Pentagonul ar putea dispune până la sfârșitul acestui deceniu de sisteme laser capabile să distrugă în zbor drone, rachete și alte amenințări aeriene. Una dintre cele mai importante companii americane din industria de apărare afirmă că armele cu energie dirijată au depășit etapa experimentelor de laborator și au demonstrat deja rezultate concrete în teste.

Stephanie Hill, președinta diviziei de sisteme rotative și misiuni a Lockheed Martin, a declarat că mai multe interceptări cu laser au fost realizate cu succes. În opinia sa, aceste sisteme ar putea deveni operaționale înainte de sfârșitul anilor 2020.

„Un încărcător practic nelimitat” pentru apărarea aeriană

Armele laser sunt considerate una dintre cele mai promițătoare soluții pentru apărarea aeriană, în special datorită costurilor reduse de operare. Spre deosebire de interceptoarele convenționale, care pot costa sute de mii sau chiar milioane de dolari, un sistem laser folosește în principal energia electrică pentru a angaja țintele.

Această diferență ar putea deveni esențială în conflictele în care forțele militare trebuie să răspundă unor atacuri repetate cu drone ieftine sau rachete lansate în salve.

Reprezentanții companiei susțin că, atât timp cât sistemul dispune de suficientă energie și de capacitatea de răcire necesară, numărul angajărilor succesive este limitat în principal de alimentarea energetică, nu de cantitatea de muniție transportată.

Un nou contract pentru lasere de până la 500 de kilowați

În această lună, o divizie a Lockheed Martin a obținut un contract important din partea Pentagonului pentru dezvoltarea unor sisteme laser destinate utilizării de către trupele americane.

În colaborare cu firma specializată nLIGHT, compania va proiecta, în cadrul programului Joint Laser Weapon System, un prototip cu o putere inițială de 150 de kilowați. Sistemul este destinat unor cerințe operaționale urgente și ar putea fi ulterior extins până la 500 de kilowați, pentru misiuni de apărare împotriva rachetelor de croazieră.

Contractul nu precizează durata exactă a programului, iar compania nu a oferit detalii suplimentare despre implementarea acestuia.

Tehnologia a fost testată împotriva dronelor și a unor rachete simulate

Sistemele dezvoltate de Lockheed Martin utilizează tehnologia „spectral beam combining”, prin care mai multe fascicule laser sunt combinate pentru a obține o rază mai puternică și mai eficientă.

Potrivit companiei, această tehnologie a fost testată împotriva unor drone de dimensiuni mici și medii, precum și împotriva unor platforme care simulează rachete de croazieră. Testele au avut loc atât pe uscat, cât și pe mare.

Afirmația potrivit căreia armele laser ar fi mereu la cinci ani distanță de utilizarea operațională nu mai este valabilă, susțin oficialii companiei, care consideră că progresul tehnologic a redus semnificativ această întârziere.

Lockheed Martin propune și interceptoare cu microunde

Pe lângă armele laser, compania a prezentat două sisteme concepute pentru interceptarea țintelor la un cost mai mic.

Printre acestea se numără o versiune mai accesibilă a rachetei PAC-3, utilizată în apărarea antirachetă, precum și MORFIUS, un sistem cu rotor în formă de X, proiectat să pătrundă în roiuri de drone și să le neutralizeze cu ajutorul microundelor de mare putere.

Compania dezvoltă, de asemenea, Sanctum, o soluție integrată pentru protejarea bazelor militare și a infrastructurii civile împotriva amenințărilor reprezentate de drone.

Sanctum folosește inteligența artificială pentru alegerea răspunsului

Sanctum este conceput ca un sistem capabil să combine mai multe tipuri de senzori și mijloace de interceptare. Un model de inteligență artificială ar urma să stabilească ce combinație de senzori și efecte trebuie folosită în funcție de natura amenințării detectate.

Sistemul ar putea selecta automat soluția adecvată — de la arme laser și microunde până la rachete sau alte mijloace de interceptare. Obiectivul este crearea unei apărări stratificate, capabile să răspundă simultan unor tipuri diferite de atacuri.

Țările europene cer control asupra tehnologiei

Pe măsură ce statele europene își majorează bugetele pentru apărare, mai multe guverne solicită un control mai mare asupra sistemelor de armament achiziționate din străinătate.

Lockheed Martin afirmă că poate adapta Sanctum pentru cerințele fiecărei țări, inclusiv prin modificări software și integrarea unor capabilități suplimentare. Compania susține, de asemenea, că poate contribui la transferul de tehnologie și la formarea personalului local necesar operării și dezvoltării sistemelor.

Lansatorul Grizzly poate utiliza arme de dimensiuni diferite

Armele laser ar urma să reprezinte doar un element al viitoarei apărări aeriene stratificate. Lockheed Martin lucrează și la integrarea sistemului Sanctum cu lansatorul terestru containerizat Grizzly.

Acesta este proiectat să poată utiliza o gamă largă de interceptoare, de la rachete de dimensiuni reduse până la sisteme grele precum THAAD. Configurația lansatorului poate fi modificată pentru a transporta și utiliza muniții de dimensiuni diferite, în funcție de misiune.

Conceptul urmărește crearea unei platforme ușor de transportat și de operat. Recipientul poate fi deschis rapid, lansatorul este ridicat, iar sistemul execută automat procedurile necesare după primirea ordinului de angajare.

Un test a vizat o dronă de tip Shahed

Într-o demonstrație recentă, combinația dintre sistemul Sanctum și un lansator Grizzly echipat cu racheta AGM-179 JAGM a reușit să distrugă o țintă care imita o dronă Shahed.

Aparatele de acest tip, proiectate pentru atacuri de tip kamikaze, au devenit un simbol al utilizării dronelor ieftine în conflictele moderne. Neutralizarea lor cu sisteme mai puțin costisitoare decât rachetele antiaeriene tradiționale este una dintre principalele provocări ale apărării aeriene contemporane.

Forțele Aeriene americane caută un sistem universal împotriva dronelor și rachetelor

Forțele Aeriene ale Statelor Unite au lansat recent o solicitare către industria de apărare pentru un lansator terestru capabil să combată atât rachete de croazieră, cât și diverse tipuri de drone.

Sistemul Grizzly ar putea răspunde, cel puțin teoretic, acestor cerințe datorită arhitecturii sale modulare și posibilității de a utiliza mai multe tipuri de armament.

Miza este dezvoltarea unei soluții versatile, capabile să fie configurată rapid în funcție de amenințare și de nevoile fiecărui utilizator. În acest model, apărarea aeriană nu se bazează pe o singură armă, ci pe o rețea de senzori și interceptoare care pot acționa coordonat împotriva unor atacuri complexe.