Veniturile bugetare au crescut cu doar 9% în ianuarie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, după cum arată execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor. În schimb, cheltuielile au crescut cu 14%, deficitul bugetar majorându-se faţă de ianuarie 2022.

În prima lună din an, statul a avut venituri de 40 de miliarde lei, şi cheltuieli de 44 de miliarde de lei, înregistrându-se un deficit bugetar de patru miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de

deficitul bugetar din ianuarie 2022, conform Ziarului Financiar. Prognoza guvernului la construirea bugetului pe acest an a fost că deficitul va scădea, dar s-a dovedit o estimare greşită. Guvernul a prognozat o creştere a veniturilor de 14% pentru anul în curs, peste creşterea cheltuielilor, estimată la 10%.

Potrivit proiecţiei bugetare, deficitul ar urma să ajungă la 4,4% din PIB, de la 5,7% din PIB în 2022. Sursa citată scrie că Guvernul şi-a programat încasări de 540 de miliarde de lei în 2023.

Dacă se menține ritmul începutului de an, gaura pe tot anul rezultată din nerealizarea veni­turilor ar fi de circa 34 mld. lei (șapte miliarde de euro) dacă ritmul s-ar menţine.

Sursa citată mai scrie că, în ianuarie, încasările din TVA au crescut cu doar 2%, mult sub inflaţia de 15%, încasările din impozitul pe profit fiind şi ele în scădere. În 2022, statul a avut venituri consistente datorită inflaţiei, cele mai mari încasări fiind cele din TVA, cea mai importantă resursă fiscală.

Veniturile totale ale bugetului statului au crescut cu 8% în februarie, dar cheltuielile au urcat cu 19%. Problemele sunt mai ales la încasările din TVA, colectate fiind 7,8 miliarde de lei, o creştere de doar 4% faţă de perioada similară din 2022, în condiţiile în care inflaţia a fost de peste 15%.

Încasările din impozitul pe profit au scăzut, în februarie, cu aproape 27%, iar creşterea din încasări din TVA a fost de 4%, sub inflaţia de 15%. Încasările mici din TVA arată o scădere drastică a consumului populaţiei, dar şi probleme în piaţa imobiliară.

Publicaţia de specialitate Arena Construcţiilor notează că, în întreaga țară au fost vândute, în ianuarie 2023, 33.274 de imobile, mai puțin cu 44% decât în decembrie, anul trecut. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în ianuarie este mai mic cu aproape 15% față de cel din ianuarie 2022.

Dobânzile pe care guvernul trebuie să le plătească sunt o piatră de moară pentru buget, Guvernul Ciucă cheltuind cu dobânzile dublu faţă de cât a cheltuit cu investiţiile, în februarie 2023.

Pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice, Ziarul Financiar a calculat că, în 2022, statul român a plătit dobânzi de aproape 30 de miliarde de lei, cu 12 miliarde de lei mai mult decât în 2021, când dobânzile au costat 18

miliarde de lei. Față de 2019, când cheltuiala guvernamentală cu dobânzile era de 12,2 miliarde de lei, constatăm că, în trei ani, aceasta a crescut cu aproape 18 miliarde de lei.

Execuția bugetară pe  ianuarie arată că, în prima lună a anului, Guvernul României a plătit trei miliarde de lei pentru achitarea dobânzilor. Conform sursei citate, în ultimii zece ani 137 de miliarde de lei a plătit România doar pentru a stinge dobânzi la credite.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că i-a cerut ministrului finanțelor, Adrian Câciu, și tuturor ordonatorilor de credite să regândească reducerea cheltuielilor din bugetul statului, având în vedere că există un deficit, dar președintele liberalilor a dat asigurări că nu vor fi tăiate fondurile pentru salarii sau investiții.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat pe 2022 s-a încheiat cu un deficit de 81,01 miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, sub ţinta de 5,74% din PIB stabilită la rectificarea din noiembrie 2022. Pentru acest an este prevăzut un deficit bugetar de 4,4% din PIB.

Eugen Rădulescu, director în Direcţia stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR) a declarat, citat de economica.net, că deficitul bugetar pare să fie şi mai mare în realitate pentru că veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile, subestimate.

Principala cauză a deficitului extern îl reprezintă, după părerea mea, deficitul public. Avem un deficit public care încă înainte de pandemie ne dusese în situaţia de infringement din partea UE. Doar pandemia a făcut ca procedura să fie oprită, însă situaţia rămâne în continuare critică.

Acesta a precizat că Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o extraordinară gură de oxigen pe care România ar putea să o aibă, prin sumele  mari care ar putea fi atrase în circuitul economic naţional, dar şi despre măsurile de reformă care ar restabili echilibrele macroeconomice.

În alte țări, însă, chiar dacă nu în toate, problema nu este la fel de gravă, din simplul fapt că acele guverne nu au cerut atât de mulți bani.

Pentru un stat ca România, unde este loc de investiţii masive în infrastructură, miza banilor din PNRR este diferită faţă de altor state din Occident, care nu şi-au bugetat sume mari din PNRR. Potrivit Europa Liberă, ţara noastră se va baza pe aceste fonduri din PNRR echivalente cu 12,15% din PIB.

În comparație cu Țările de Jos (0,55% din PIB din PNRR), pentru care o eventuală pierdere a acestor sume cerute de la Bruxelles nu ar fi atât de semnificativă, pentru România ar fi o adevărată catastrofă.

Deşi premierul Ciucă a spus că reducerile de cheltuieli nu vor afecta salariile bugetarilor, ministrul investițiilor și fondurilor europene, Marcel Boloș, a declarat, într-o intervenție la Antena 3, că scăderea încasărilor la bugetul de stat în primul trimestru al acestui an poate duce fie la scăderea numărului de bugetari, fie la modificări ale salariilor acestora.

Noi avem acum o cheltuială cu salariile de aproximativ 110 miliarde de lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în PNRR, este cea referitoare la sustenabilitate, iar, pe această variantă este posibil să ne îndreptăm spre o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit, a declarat Marcel Boloș.

Chiar dacă populaţia şi firmele nu simt impactul creşterii preţurilor energiei datorită plafonărilor guvernamentale, statul trebuie să vireze furnizorilor sume mari.

E-nergia.ro scrie că guvernul are de făcut plăți urgente către furnizori de 1,5 miliarde de lei, stabilite în baza legilor trecute,  aceştia solicitând, tot de urgență, să se alimenteze fondul din care se plătesc aceste sume cu aproape 441 de milioane de lei. 1,5 miliarde de lei sunt doar plățile urgente, pentru că cererile de decontare sunt mult mai mari, în condițiile în care plățile sunt la nivelul lunii noiembrie 2022. (L. Anghel).