Conform argumentării MApN, pensiile de care beneficiază personalul militar/polițienesc sunt pensii de serviciu acordate în mod obiectiv și justificat prin raportare la particularitățile categoriei socioprofesionale a militarilor/polițiștilor, printr-un sistem care să compenseze multitudinea de restricții/interdicții și riscuri care caracterizează exclusiv activitatea acestei categorii de personal. Actualul sistem al pensiilor militare din România nu intră în contradicție cu principiile care guvernează sistemele profesionale de securitate socială existente la nivel internațional, în cea mai mare parte a statelor membre NATO și UE sistemele de pensii militare fiind, de asemenea, reglementate prin legi diferite de cele civile.

Cadrul legislativ prin care sunt reglementate în prezent pensiile militare de stat asigură încadrarea în principalele coordonate asumate prin jalonul 215 din PNRR: nicio pensie militară nu depășește venitul obținut în perioada de activitate. Modalitatea efectivă de stabilire a cuantumului pensiei militare de stat pornește de la un procent de 65% din media soldelor/salariilor lunare și aceasta doar în cazul militarilor și polițiștilor care au o vechime de cel puțin 25 de ani.

Pentru cei cu o vechime de până la 25 de ani, cuantumul pensiei este diminuat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din această vechime. Pensia militară nu poate fi mai mare de 85% din media soldelor/salariilor lunare. În contextul în care contribuțiile obligatorii și impozitul se situează la aproximativ 45% din solda/salariul lunar brut, pensia netă reprezintă 55% din aceasta/acesta, neexistând vreo posibilitate ca pensia să depășească venitul obținut în perioada de activitate. Acest procent de 55% este cel aflat efectiv în plată pentru drepturile de pensie.

Vârsta standard de pensionare pentru militari este de 60 de ani. Referirile repetate în spațiul public la faptul că militarii se pot pensiona în jurul vârstei de 40 de ani sunt eronate. Reducerea vârstei standard de pensionare este posibilă proporțional cu perioada de vechime lucrată în diferite condiții de muncă, dar nu mai mult de 13 ani, similar sistemului public de pensii.

Din veniturile personalului militar/polițiștilor sunt reținute aceleași contribuții și impozite ca pentru salariații asigurați în sistemul public de pensii.

În situația în care s-ar considera justificată eliminarea pensiilor militare de stat și trecerea acestora în sistemul public, pentru asigurarea tratamentului egal al pensionarilor, este necesar tratamentul egal și nediscriminatoriu și pe timpul desfășurării carierei active. Ridicarea tuturor restricțiilor și interdicțiilor din timpul activității ar trebui să fie obligatorie pentru evitarea discriminării militarilor față de ceilalți cetățeni, dar ar fi incompatibilă cu particularitățile și principiile de organizare ale oricărei armate.

Realitatea geopolitică din ultimii ani, precum și angajamentele și implicarea statului român în politica de securitate și apărare comună a UE și de întărire a pozițiilor NATO în flancul estic impun menținerea unui climat de stabilitate în rândul instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională. Acest lucru se poate atinge nu doar prin modernizarea și consolidarea capacităților de apărare, ci și prin asigurarea resurselor umane suficiente, cu un grad înalt de competență și retenția acestei resurse umane în sistem pe baza unei motivări corespunzătoare.

MApN transmite că impunerea unor măsuri inechitabile în domeniul reformei pensiilor militare, care vor afecta gradul de motivare și predictibilitatea carierei militare pentru personalul aflat în activitate, va produce o destabilizare semnificativă în rândul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, care se va confrunta cu ieșirea din sistem a unui număr foarte mare de persoane, anterior adoptării măsurilor în discuție. Cea mai mare parte a personalului care îndeplinește în acest moment condițiile de acordare a pensiei militare de stat cu reducerea vârstei standard de pensionare va opta pentru deschiderea acestui drept fără a mai fi interesați de posibilitatea de a-și continua activitatea. Doar în MApN sunt peste 7.000 de militari care îndeplinesc condițiile de trecere în rezervă pe actualul sistem de pensionare. Toți sunt oameni cu experiență, mulți pe funcții de comandă și va fi imposibil pentru sistemul militar să absoarbă șocul plecării lor într-un timp scurt.

Deja, pe fondul dezbaterilor publice din ultimii ani, care aruncă, în mod nejustificat, o lumină defavorabilă asupra profesiei militare, a crescut în mod alarmant numărul demisiilor personalului din MApN. Dacă în 2020 au fost înregistrate aproximativ 500 de demisii, în 2021 numărul acestora s-a dublat (peste 1.000), iar în 2022 a fost mai mult decât dublul anului precedent.

În aceste condiții, MApN pledează pentru adoptarea de măsuri de reformă echitabile, inclusiv în domeniul pensiilor militare, dar care să țină cont de actualul context de securitate și de nevoia reală de asigurare de măsuri eficiente pentru reducerea deficitului de încadrare și creșterea gradului de retenție a personalului aflat deja în serviciul militar.

De asemenea, forțarea trecerii pensiilor militare în sistemul public contributiv ar crea o discriminare evidentă între personalul militar, care nu a beneficiat decât de o parte a creșterilor etapizate a veniturilor salariale, așa cum a fost prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în comparație cu alte categorii de personal pentru care s-au acordat în totalitate aceste drepturi. Principiul contributivității ar fi astfel aplicat unor venituri menținute pentru personalul militar la un nivel considerabil mai scăzut prin impunerea unor măsuri legislative.

Trustul de Presă al MApN