Featured
Pesta porcină africană din România, spaima Marii Britanii
Marea Britanie a trimis un control la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România pentru a vedea ce măsuri s-au luat pentru combaterea pestei porcine africane. Reprezentanții industriei cărnii de porc din țara noastră susțin că britanicii sunt îngroziți că virusul va ajunge și în țara lor, dat fiind că românii din diaspora pot aduce boala odată cu produsele din carne de porc luate din țară.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a fost auditată de o misiune din partea serviciilor veterinare din Marea Britanie, la sfârșitul lunii trecute. Auditul a urmărit evaluarea organizării autorităților competente și sistemul de control oficial, experții echipei evaluatoare inspectând mișcările și trasabilitatea animalelor vii, producția, procesarea și distribuția cărnii de porc și a produselor din carne de porc.
Totodată, au fost verificate procedurile privind prevenirea, detectarea și controlul bolii, inclusiv cele de raportare și zonare, planurile de contingență pentru pesta porcină africană (PPA), supravegherea pasivă și activă efectuată atât la porcii domestici, cât și la mistreți, metodologia de diagnostic de laborator pentru PPA, controalele asupra subproduselor de origine animală de la porci domestici și mistreți, precum și procedura de certificare.
”România a primit aprecieri din partea experților britanici pentru modul în care serviciile veterinare acționează pentru a combate pesta porcină africană, ținând cont de specificul sistemului de creștere a porcului”, a arătat, într-un comunicat, ANSVSA. Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) susține însă că ANSVSA nu ar fi spus lucruri rele despre instituție și că trebuie să așteptăm raportul oficial al experților din UK. ”Nu mă aștept la pocăință și la cenușă în cap, nu au făcut-o vreodată și nici nu o să o facă. Este o autoritate cu adânci implicații politice, și, ca atare, acționează în această manieră”, ne spune Ioan Ladoși, președintele APCPR.
Pericolul diaspora
Reprezentanții producătorilor de carne de porc din România arată că, din informațiile obținute de la colegii din UK, britanicii sunt absolut îngroziți de subiectul pestei porcine africane. ”Și britanicii sunt îngroziți dintr-un motiv foarte simplu și foarte clar. Ei știu foarte bine că riscul de a ajunge pesta porcină africană în Marea Britanie este foarte mare atât timp cât există și vânzoleala asta a conaționalilor noștri care se plimbă între Marea Britanie și România, mai ales în preajma Sărbătorilor. Românii vin acasă, apoi vor merge înapoi încărcați cu bunătăți de la bunica, în care se vor regăsi și produse din carne de porc”, ne-a declarat Ioan Ladoși. Deși ANSVSA se laudă că a luat măsuri împotriva pestei porcine africane din România, în realitate nu s-a făcut mai nimic. Măsura reducerii populației de porci mistreți, considerați principalii vectori ai transmiterii pestei porcine africane, s-a blocat undeva, între Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, iar limitarea mișcării animalelor și a creșterii în gospodării nu s-au materializat. Din cauza pestei porcine africane și, implicit, a decimării efectivelor de suine, România mai produce doar 20% din necesarul de carne de porc.
Raportări viciate
România este, în datele oficiale ale Uniunii Europene, o zonă integral roșie în ce privește pesta porcină africană și nu există nicio șansă să se schimbe ceva în următorii ani. Cu toate acestea, ANSVSA a anunțat că, în prezent, în țara noastră mai sunt doar 10 focare active. ”Nu se contabilizează focarele de pestă porcină la modul acesta, pentru primele trei luni ale anului în curs. Noi suntem de departe pe primul loc în Europa la numărul de focare. Degeaba stingi un focar care a apărut la nea Vasile, care a avut loc acum o lună, și peste două luni apare un alt focar în aceeași localitate. Înseamnă că nu l-ai stins cum trebuie. Pe de altă parte, faptul că sunt mai puține focare în primele trei luni, comparativ cu trimestrul trecut, este normal, pentru că să nu uităm că peste un milion de porci din gospodăriile populației au dispărut în preajma Crăciunului. Deci, practic, pesta aia nu prea mai are unde să meargă, asta este explicația pentru care în trimestrul unu al acestui an avem cazuri mai puține, că nu mai sunt porci”, ne-a mai precizat Ioan Ladoși, președintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.
Exclusiv
EPOLEȚI LA ȘCOALA AJUTĂTOARE: CUM ÎȘI „DRESEAZĂ” IGPR-UL DULĂII SUB BAGHETA UNEI SECRETĂRESE
Exclusiv
DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
În timp ce Ministerul Justiției doarme în post, pușcăriile României au încetat de mult să mai fie instituții publice, devenind tarlale personale unde „legea” se scrie cu pumnul în masă, jigniri de mahala și răzbunări medievale. De la „Împărăteasa” Antoanela de la Jilava, sub oblăduirea sindicală a soțului Ștefan Teoroc, până la „Vătaful” Marian Aldea de la Mărgineni, sistemul pare guvernat de un singur cod: „Statul sunt eu, iar tu ești sclavul meu pe banii tăi!” (aici).
Mărgineni, „piscina” de orgolii a lui Aldea: „E pușcăria mea, fac ce vreau!”
Dacă credeați că abuzurile de la Jilava au fost un accident izolat, pregătiți-vă pentru „Mărgineni-Style”. Redacția INCISIV DE PRAHOVA a intrat în posesia unor informații care arată că la Penitenciarul Mărgineni, directorul Marian Aldea nu conduce o instituție, ci o feudă personală.
Surse din interior, citate de publicația menționată, descriu un tablou de un despotism grotesc: „E pușcăria mea și faceți ce zic eu!”. Aceasta pare să fie mantra după care se ghidează Aldea, un personaj care, potrivit investigației, s-ar bucura de spatele asigurat de „nașul” Firinel Ungureanu. Când ai un „naș” în sistem, legea devine opțională, iar bunul plac devine normă administrativă.
„Gulagul” transferurilor: Vrei să pleci? Te trimit la escorte până te saturi!

La Mărgineni, dreptul la mobilitatea personalului a fost transformat într-o metodă de tortură administrativă. Ai îndrăznit să depui cerere de transfer? Felicitări, tocmai ai intrat în programul de „reeducare” al domnului Aldea!
Datele obținute de INCISIV DE PRAHOVA sunt cutremurătoare prin precizia lor chirurgicală: în 2025, cinci membri ai grupei de intervenție (mascații, adică cei care își pun pielea la bătaie) au fost mutați „disciplinar-mascat” la plutonul escorte pentru 6 luni, imediat ce au cerut să plece la alte unități. Și pentru că pedeapsa nu era de ajuns, s-a încercat prelungirea calvarului cu încă 3 luni.
Mesajul este clar: la Mărgineni nu pleci când vrei tu, ci când te lasă „stăpânul”, eventual după ce ești umilit suficient. Nici măcar sectorul secretariat sau șoferii nu scapă. O secretară mutată instant și un șofer căruia i s-a schimbat programul a doua zi după cererea de transfer confirmă un tipar de vendetă care miroase a dosar penal de la o poștă distanță.
De la „Măgarii” Antoanelei la „sclavii” lui Aldea: Rețeta succesului în familia SNPP
Articolul inițial despre „Famiglia” SNPP ne arăta cum Antoanela Cristina Teoroc, soția liderului sindical Ștefan Teoroc, își alinta subalternii de la Jilava cu apelative precum „măgari”, „proști” sau „țărani”. Ei bine, se pare că la Mărgineni, ucenicul Aldea a perfecționat stilul.
Ironia sorții este de un cinism absolut: în timp ce Ștefan Teoroc pozează în salvatorul polițiștilor de penitenciare, soția sa și prietenii de familie (precum Aldea) îi calcă în picioare exact pe acești oameni. Este un cerc închis, o „menghină” toxică în care membrul de rând cotizează la sindicat pentru ca liderul să aibă liniște să-și vadă nevasta și amicii „stăpâni” pe plantație.
Bonusuri pentru „performanță” în abuz: Salariu mărit în timp ce subalternii fug mâncând pământul
În timp ce angajații reclamă tratamente inechitabile și presiuni demne de epoci întunecate, domnul director Marian Aldea nu o duce rău deloc. Conform INCISIV DE PRAHOVA, acesta ar fi beneficiat de o majorare salarială chiar în primul trimestru al acestui an.
Pe ce criterii? Probabil pentru eficiența cu care reușește să distrugă moralul personalului și pentru rapiditatea cu care semnează mutările punitive. În orice stat normal, un astfel de management ar fi declanșat o anchetă fulger. În „Republica Cătușelor” din România, primești un spor de merit.
Unde este Administrația Națională a Penitenciarelor? Sau e nevoie de o nouă „colectă” marca SNPP?
Rapoartele de control de la Jilava vorbeau despre colecte de bani cu traseu neclar și suspiciuni de folosire a fondurilor publice sub masca sindicatului. La Mărgineni, vedem o „rețea de tip relațional” care pare imună la orice control de la București.
Este legitimă întrebarea: cum pot acești oameni să asigure paza și reeducarea deținuților, când ei înșiși își tratează angajații ca pe niște sclavi pe propria moșie? INCISIV DE PRAHOVA solicită public intervenția Ministerului Justiției, dar până când se vor trezi „somnoroasele păsărele” din minister, polițiștii de la Mărgineni și Jilava rămân captivi între ciocanul conducerii abuzive și nicovala sindicatului care îi „apără” până îi lasă fără demnitate.
Domnule Aldea, doamnă Teoroc, domnule Teoroc: pușcăria este locul unde stau cei care încalcă legea, nu proprietatea voastră privată cu vedere la drepturile omului călcate în picioare. Vom monitoriza cu interes următoarea „mutare la Satu Mare” sau următoarea „mărire de salariu” pentru merite deosebite în instaurarea fricii. Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
Justițiara de serviciu a Băicoiului (II)
Într-un orășel în care cârciuma ține loc de prefectură, iar Facebook-ul de Monitor Oficial, s-a ridicat o nouă „justițiară”: o doamnă care se declară apărătoarea legii, dar abia se poate apăra de propria mahmureală.
„Apărătoarea legii”: Mesia cu halba în mână
Auto-proclamată voce a dreptății, eroina noastră își începe fiecare cruciadă cu o postare și o sticlă. Se prezintă ca un om al justiției, dar singurele „dosare” pe care le are la zi sunt fișele de la Urgențe și notele de plată din baruri.
Un cocktail periculos de alcool, pastile și delir de grandoare o împinge să-și joace rolul de Dumnezeu local: dă verdicte, pune etichete, inventează reguli și „legi” imaginare, în timp ce realitatea o pune, constant, la podea – la propriu.
Fostul edil și doamna de serviciu la beții
În jurul ei gravitează un fost primar, specialist în administrația… sticlelor. Un personaj care a confundat de mult Primăria cu terasa și ședința de consiliu cu prelungirea la petrecere.
La interval de două zile, noua Mesia bate drumul la „fostul important al orașului”, unde se pune țara la cale printre lăzi de băutură și fum gros. Politică? Viitorul orașului? Nu. Doar combinația clasică: bani, alcool și promisiuni deșarte între două pahare.
Se vorbește prin oraș de chefuri prelungite, de drumuri pe ocolite, de plecări pe ușa din spate ca să nu vadă vecinii „salvatoarea morală” cum abia își ține echilibrul. Morala? „Cine se aseamănă se adună”: primarul ratat cu justițiara de carton.
„Spionul” de Băicoi: Turnătorul rămas fără public
În schema generală apare și un personaj secundar, un fel de „James Bond de provincie”: fost angajat pe la companii de stat, cu alergie cronică la muncă cinstită, dar mare pasionat de combinații gri.
Ani la rând, acest „agent secret” de birt a trăit din informații șoptite, bilețele, delațiuni și „16”-uri făcute cu cine trebuia, când trebuia. Când s-a închis rubrica „piloși și protejați”, a rămas cu vechiul obicei: să toarne. Problema e că nu-l mai ascultă nimeni.
Singura care îl mai bagă în seamă este justițiara cu halba în loc de balanță. Cei doi au descoperit marele adevăr al mediocrității: dacă nu mai interesezi pe nimeni, măcar jucați-vă de-a „grupul de opinie” unul cu altul.
Când urgențele devin biroul de presă
Se mai spune, prin oraș, că într-o frumoasă zi de după-amiază, „apărătoarea legii” a fost înfrântă nu de mafie, nu de corupție, ci de propria beție, căzută lat în parcare, la ora la care alții își duc copiii de la școală.
Ambulanță, perfuzii, revenire spectaculoasă și, evident, nicio lecție învățată. A doua zi, aceeași morală apăsată pe internet: „Eu sunt vocea poporului!”. Poporul, însă, se întreabă mai degrabă cine plătește perfuziile și cine îi mai dă motorină să se plimbe din chef în chef.
Datorii, gaz tăiat, dar lecții de morală la zi
În timp ce se dă exemplu de verticalitate, „justițiara” are probleme banale și pământene: facturi neplătite, utilități tăiate, dar buget constant pentru alcool, pastile și benzină. Nu-și plătește gazele, dar își plătește imaginea de „martir civic” cu bani împrumutați, atenții primite și „susțineri dezinteresate”.
Este greu să ții lecții de morală unui oraș întreg când propriile datorii îți bat în ușă mai tare decât „nedreptățile sistemului”.
Rețeaua „justiției de cârciumă”
În jurul Mesiei cu profil de Facebook se învârte o mică rețea de „luptători”: foști angajați cu trecut dubios, oameni care au rezistat în sistem nu prin competență, ci prin pile, și turnători reciclați în „formatori de opinie”.
Toți au în comun ceva simplu:
– trecut încâlcit,
– prezent alcoolizat,
– viitor inexistent.
Dar, la fiecare pahar, își promit unii altora că „o să facă ordine în oraș”. Ordine, desigur, în buzunarele altora, în imaginea altora, în viața altora. În timp ce viața lor se duce, încet și sigur, între farmacie, cârciumă și Urgențe.
Fără nebuni toxici
Întrebarea nu este ce calitate au acești oameni – justițiara de birt, primarul (fostul) de bar, spionul de tejghea. Întrebarea reală este: cum de încă mai au ascultători?
Un oraș „condus moral” de astfel de personaje este un oraș condamnat la bârfă, alcoolism colectiv și deliri de grandoare. Când „liderii de opinie” nu-și pot susține nici propriul mers drept, e clar că direcția comunității este șerpuită.
Concluzie: Justiția nu se face cu paharul plin
Justiția nu se face cu sticla pe masă, cu pastila în buzunar și cu turnătorul lângă tine. Nu se face din patul unui fost primar ratat și nici din parcare, între două ambulanțe.
Atâta timp cât orașul își acceptă „Mesia” alcoolici, „legislatori” de crâșmă și „spioni” ratați, nu are nevoie de dușmani externi. Și-i produce singur, la halbă. Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 3 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 18 oreDINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 3 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 18 oreOrașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 2 zileCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Featuredacum 4 zileMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI



