Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.

RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă

Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.

Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.

Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?

Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.

Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.

Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”

În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:

„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”

Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).

O operațiune fulger, desfășurată prin cooperarea strategică a mai multor structuri de forță, a dus la capturarea a cinci cetățeni străini care încercau să tranziteze ilegal România cu scopul de a ajunge în vestul Europei. Intervenția subliniază vigilența autorităților române în securizarea frontierelor, într-un moment în care presiunea migraționistă rămâne o provocare constantă la granițele țării.

Intervenție coordonată: Poliția și Grănicerii, scut în fața fluxurilor ilegale

Succesul acestei acțiuni operative se datorează unei colaborări strânse între Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu — prin structurile din Giurgiu și Teleorman — și efectivele Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman, alături de Poliția orașului Videle. Potrivit datelor furnizate de ITPF Giurgiu, intervenția a fost declanșată în urma unor informații operative precise referitoare la prezența unor persoane care corespundeau profilului de risc migraționist.

Echipele de intervenție au acționat sincronizat pe raza județului Teleorman, reușind identificarea și interceptarea grupului înainte ca acesta să își poată continua drumul către inima spațiului Schengen.

Călătorie clandestină în vagoane de marfă: Odiseea periculoasă a migranților din Pakistan și Egipt

În urma verificărilor preliminare efectuate de autorități, s-a stabilit că grupul era format din trei cetățeni din Pakistan și doi din Egipt. Aceștia nu dețineau documente de identitate valabile care să le permită tranzitul legal. Declarațiile acestora au scos la iveală o metodă de operare frecventă, dar extrem de periculoasă: migranții au fost îmbarcați ilegal într-un vagon de tren încă din Istanbul, având ca destinație finală state din vestul Europei.

Cazul a fost preluat pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută de articolul 262 din Codul Penal. Dosarul urmează să fie înaintat unității de parchet competente pentru dispunerea măsurilor legale necesare.

Cooperare transfrontalieră activă: Migranții, predați autorităților bulgare

Eficiența gestionării acestui caz a fost completată de mecanismele de cooperare internațională dintre Poliția de Frontieră Română și omologii din Republica Bulgaria. În baza planurilor de acțiune comune, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu a fost organizată o întrevedere de urgență. În cadrul acestei întâlniri, cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților bulgare pentru continuarea procedurilor specifice.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reafirmat, cu această ocazie, angajamentul ferm de a continua acțiunile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, asigurând un management eficient și sigur al granițelor României. (Sava N.).