Pachetul noilor legi ale educaţiei naţionale, iniţiat şi asumat de PNL, prevede schimbări fundamentale în ceea ce înseamnă buna desfăşurare a activităţii în învăţământul preuniversitar şi învăţământul superior, îndeosebi în ceea ce priveşte conştientizarea elevilor şi studenţilor asupra importanţei proceselor educaţionale.

Una dintre modificările substanţiale aduse de cele două proiecte legislative este revitalizarea schemei de funcţionare a învăţământului dual. În prezent, România are o imperioasă nevoie de oameni bine pregătiţi, specializaţi şi capabili, în multe domenii de activitate în care ne confruntăm cu o acută lipsă de forţă de muncă, atât din cauza exodului în străinătate, cât şi a neatractivităţii salariale.

Prin noile legi, mediul educaţional va colabora activ cu cel economic, oferind avantaje tuturor părţilor implicate. Astfel, liceele tehnologice şi facultăţile vor forma consorţii, alături de agenţii economici interesaţi şi autorităţile publice locale, pentru a oferi părţii teoretice predate la cursuri şi o componentă practică, care echivalează cu experienţa profesională.

Reconsiderarea învăţământului dual va avea multiple efecte pozitive, atât pentru sistemul educaţional, cât şi pentru economia naţională şi, în mod special, pentru tinerii aflaţi la început de drum în viaţă, care doresc să se califice în meserii dorite pe piaţa muncii, sigure şi bine plătite.

Ieşirea acestor specialişti de pe băncile liceelor va avea o serie de avantaje imediate. În primul rând, absolvenţii învăţământului obligatoriu îşi vor găsi mult mai uşor un loc de muncă, deoarece sunt deja pregătiţi pentru cerinţele angajatorilor, prin contactul timpuriu cu mediul de lucru în care îşi vor desfăşura activitatea. În al doilea rând, diploma de absolvire a unui liceu tehnologic sau cea de licenţă de la terminarea facultăţii, vor avea o greutate mult mai mare pe piaţa muncii, tocmai prin prisma specializării tinerilor în domenii căutate pe piaţă, care se confruntă cu un deficit considerabil. Nu în ultimul rând, consolidarea învăţământului dual şi dezvoltarea şi existenţa profesioniştilor pe segmente diferite de activitate, va conduce la reducerea semnificativă a şomajului în rândul tinerilor.

Un alt deziderat urmărit prin proiectele de lege ale învăţământului preuniversitar şi superior vizează susţinerea cercetării din domeniul educaţional. Astfel, bursele de cercetare, formare postuniversitară şi postdoctorală au fost majorate, studenţii urmând să primească suma de 800 de euro lunar. Această majorare va avea ca efect creşterea numărului studenţilor care doresc să se axeze pe cercetare, pentru ca, la finalul studiilor, să avem un număr cât mai mare de specialişti în acest domeniu vital dezvoltării şi modernizării României.

Indiscutabil, avem nevoie de clarificările legislative aduse de acest pachet de act normativ, în multe aspecte legate de funcţionarea educaţiei, precum organizarea învăţământul special, guvernanţa învăţământului preuniversitar, statutul personalului didactic, transparenţa instituţională, etica universitară, abandonul şcolar, etc.

Consider extrem de important faptul că noile prevederi care vor administra educaţia naţională, la toate nivelurile, vizează reglementarea învăţământului axat pe elev, respectiv student, astfel încât şcoala românească să producă, într-o majoritate covârşitoare, minţi luminate, cu gândire logică, şi nu roboţi de învăţat pe de rost.

Sunt convinsă că proiectele legislative ale educaţiei vor fi îmbunătăţite în cadrul dezbaterilor parlamentare din zilele următoare, astfel încât orice scăpare sau disfuncţionalitate să fie corectată, pentru ca, în final, să adoptăm un pachet de legi care să contribuie esenţial la evoluţia generală pozitivă a societăţii şi la decizia acestora de a-şi desfăşura activitatea profesională în interiorul ţării, precizeaza doamna deputat PNL Teleorman, Maria Stoian.