Anchete
Gabriela Scutea nu a mai obtinut un nou mandat de Procuror General al Romaniei
Ministrul Justitiei il propune la conducerea Ministerului Public pe procurorul DIICOT Alex Florenta , contracandidatul Gabrielei Scutea pentru functia de Procuror General.
Iata comunicatul Ministerului Justitiei:
“In data de 20, 21 si 24 februarie 2023, s-au desfasurat la sediul Ministerului Justitiei interviurile pentru functiile de Procuror General al PICCJ, Procuror sef al DNA, respectiv Procuror sef al DIICOT.
Procedura de interviuri publice pentru selectia propunerilor a fost introdusa initial in practica ministrului Justitiei inca din anul 2020, cu ocazia selectiei precedente. Ulterior, procedura de interviuri publice a fost ridicata la rang de lege si este in prezent prevazuta de art.146 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Procedura a fost evaluata pozitiv de Comisia de la Venetia prin Avizul nr. 1105/2022 si prin ultimul Raport pozitiv MCV din decembrie 2022.
Interviurile au fost desfasurate in fata Comisiei de interviu constituita, potrivit legii, din reprezentantii Ministerului Justitiei, ai CSM, INM si ASE, si compusa din ministrul Justitiei, secretari de stat, procurori, un profesor de management si un psiholog. In urma fiecarei serii de interviuri, au avut loc consultari extinse si minutioase intre ministrul Justitiei si ceilalti membri ai Comisiei de interviu.
In calitate de Ministru al Justitiei, transmit pe aceasta cale multumiri si felicitari tuturor candidatilor, pentru responsabilitatea asumarii candidaturilor si prestatia profesionala de inalt nivel tehnic, experienta, expertiza si prestanta demonstrate pe parcursul interviurilor, precum si pentru inaltul profesionalism al proiectelor de management si substantialul continut profesional al dosarelor de candidatura.
Aceste atribute au fost unanim constatate de toti membrii Comisiei de interviu, toti candidatii ridicandu-se la nivelul cerut de exigentele interviurilor, provocarile functiilor pentru care au candidat si avand capacitatea profesionala de a le exercita cu succes.
Fiecare candidat in parte a demonstrat ca Ministerul Public din Romania dispune de profesionisti si lideri remarcabili, care fac onoare nobilei profesii de procuror.
Cele trei functii pentru care au fost sustinute interviurile fac parte din ‘infrastructura’ functionala de varf a Ministerului Public, un sistem care trebuie sa functioneze armonizat si coerent, inclusiv din perspectiva exercitarii functiilor de procurori sefi de rang inalt, in beneficiul cetatenilor.
In analiza candidaturilor si formularea propunerilor au fost luate in considerare multiple date si documente aflate la dosarul fiecarei candidaturi, precum si calitatile si cunostintele demonstrate in fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care tin atat de cariera, experienta, expertiza, calitatile si caracteristicile profesionale, manageriale si psihologice personale ale candidatilor, nevoile de perspectiva ale institutiilor pentru care s-a candidat, precum si proiectiile de functionare eficienta a acestora in cadrul Ministerului Public.
Experienta si expertiza profesionala, dosarele solutionate, rezultatele anterioare obtinute pe parcursul carierei, au constituit criterii si argumente de prim rang luate in considerare. Functia manageriala de antrenare si mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitata cu succes doar de catre procurori care se bucura de respectul profesional al colegilor, pe baza maiestriei profesionale personale demonstrate direct si recunoscute in activitatea de aparare a legislatiei si combatere a infractionalitatii.
Rezultatele obtinute in exercitarea functiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fara a fi, insa, absolutizat. Fiecare mandat se desfasoara in contexte institutionale si avand in fata provocari sau obiective manageriale de etapa diferite, care tin de starea si nevoile institutiei la fiecare stadiu de evolutie a acesteia. Privita exclusiv din perspectiva fiecarui candidat, in raport cu rezultatele obtinute in functiile anterioare, o eventuala propunere poate constitui si implicit poate fi legitim privita de acesta, precum si de catre public sau o parte a acestuia, drept o recompensa profesionala sau un demers automat subinteles. Fiecare lider institutional care primeste un mandat de conducere la un moment dat este dator sa faca neconditionat tot ce tine de el pentru a obtine maximum de performanta institutionala, paralel cu abordarea si rezolvarea fiecarei vulnerabilitati sau slabiciuni institutionale in fiecare perioada istorica de mandat, pregatind institutia pentru etapa urmatoare de evolutie si pentru provocarile prezente, dar si viitoare.
Propunerile trebuie insa privite pregnant din perspectiva proiectiilor de functionalitate si performanta, in mod necesar crescute etapa dupa etapa a fiecareia dintre institutiile pentru care se candideaza, raportat la etapa prezenta si cele viitoare de dezvoltare institutionala.
Este esentiala necesitatea pentru fiecare dintre unitatile de parchet de a fi conduse si reprezentate de un procuror a carui competenta si expertiza profesionala au fost deja demonstrate prin rezultate certe si notabile, prin dosarele complexe instrumentate in cariera, de un lider care dispune de o viziune clara privind misiunea institutiei conduse, capacitatea de a explica si formula corect aceasta misiune prin raportare in prima si ultima ratio la lege, capacitatea de a genera si potenta o cultura institutionala a profesionalismului si legalitatii, care cunoaste resursele fiecarei institutii si cum le poate aloca mai eficient, proiecteaza linii de dezvoltare a capacitatii institutionale si de sporire a eficientei institutiei conduse, dispune de curajul si capacitatea de a moderniza si sofistica actiunea acesteia, de a mobiliza si perfectiona colectivul de procurori, potrivit competentelor prezente si posibil viitoare prevazute de lege, in raport de strategiile aplicabile domeniului de incidenta cu actiunea institutionala, de riscurile prezente si de perspectiva pentru societate reprezentate de dinamica accelerata a fenomenul criminologic, nu in ultimul rand, de nevoia de coerenta de ansamblu a actiunii Ministerului Public, PICCJ, DNA si DIICOT.
Fiecare si toate dintre aceste coordonate si criterii esentiale enumerate exemplificativ, precum si altele, precum ar fi abilitatile de comunicare si capacitatea psihologica si coerenta viziunii prin care sa inspire, sa coaguleze si sa emuleze echipele, sa proiecteze obiective si sa atraga increderea membrilor institutiei in misiunea acesteia si a cetatenilor in actiunea institutiei au fost luate in considerare si cantarite in raport de cele demonstrate de candidati in cadrul intregii proceduri, dar si in cariera anterioara.
De aceea, fiecare propunere ce urmeaza a fi facuta trebuie privita prin sfera acestor criterii si deziderate enuntate, din perspectiva institutionala, nicidecum precum o simpla departajare punctuala raportata la interviuri intre mai multi profesionisti deja consacrati, cu atat mai putin precum o invalidare profesionala a candidatilor neselectati, care sunt si vor ramane la randul lor, alaturi de cei nominalizati, procurori distinsi prin inalta valoare ai Ministerului Public.
Propunerile pentru functia de Procuror General al PICCJ si Procuror sef DNA sunt urmatoarele:
1.Alex Florin Florenta pentru functia de Procuror General al PICCJ;
2.Marius Ionut Voineag pentru functia de Procuror sef DNA.
Propunerea pentru functia de Procuror sef al DIICOT va fi anuntata in perioada urmatoare, dupa finalizarea analizei candidaturilor.
Catalin Predoiu
Ministrul Justitiei” (Irinel I.).
Anchete
Procuror la cununie, ofertă la „pachet”: vinuri fine și „fetițe” de ocazie. Mireasa a scăpat florile, noi cădem de pe scaun
Cununie civilă cu bonus: procurorul de serviciu la „distracții”
Publicația Lumea Justiției relatează o scenă de antologie, de parcă ar fi scenariu prost de film românesc: la cununia civilă a unui avocat, printre invitați apare și un procuror, prieten de familie cu socrii avocatului. Nimic spectaculos până aici, doar că cei doi – avocatul și procurorul – nu se cunoșteau între ei.
Se cunosc, dau mâna, zâmbete, politicos, atmosferă festivă. Și, cum nașul spiritual al combinațiilor dubioase nu putea lipsi, procurorul deschide discuția nu cu un „multă fericire”, ci cu o invitație de colecție: hai, mă, pe la mine în oraș, să vezi ce vinuri și ce fetițe avem, ce chefuri tragem!
Cam așa se inaugurează o relație „instituțională” în anumite cercuri: nu cu codul de procedură penală, ci cu „catalogul” de petreceri.
„Să vezi ce vinuri și ce fetițe avem”: oferta specială a Parchetului vesel
Potrivit relatării din Lumea Justiției, procurorul nu se jenează deloc. Nu șoapte, nu discreție, nu „hai să vorbim după”. Omul livrează pachetul promoțional direct, ca la reclamă de supermarket:
– „Să vezi ce vinuri și ce fetițe avem – ce chefuri o să tragem!”
Nu „hai să facem schimb de contacte profesionale”, nu „poate colaborăm în dosare”, nu „ne vedem la o conferință juridică”. Nu. Vinuri și fetițe, domnule! Combo-ul clasic al unora care au înțeles „justiția” ca prelungirea cabinei de la club.
Și, ca să fie circul complet, replicile nu sunt deloc susurate conspirativ. Nu. Procurorul livrează invitația de parcă ar anunța meniul zilei.
Nuntași șocați, mireasa paralizată, procurorul în transă
Evident, dacă tot e să te faci de râs, măcar s-o faci cu audiență maximă. Procurorul vorbește tare, cu încrederea omului care e obișnuit să nu i se întâmple niciodată nimic, indiferent ce spune sau ce face.
Așa că aud conversația:
- nuntașii,
- mireasa,
- probabil și primarul,
- dacă era și vreun copil prin zonă, sigur a întrebat pe mama ce-s alea „fetițe” la ofertă cu vin.
Mireasa, șocată, scapă florile din mână. Cum să reacționezi, ca femeie, când la propria cununie auzi cum prietenul de familie al socrilor – procuror, nu vreun neica-nimeni – îți invită proaspătul soț să vină la degustare de vinuri și femei?
În loc de „Casă de piatră!”, moment solemn, urmează „Hai la chef, frate, că avem marfă bună!”
Prieten de familie sau agent de turism pentru destrăbălare?
Scena relatată de Lumea Justiției nu e doar anecdotică, e radiografia unei mentalități:
Procurorul nu se percepe ca reprezentant al legii, ci ca băiat de gașcă, cu acces la „resurse”: vinuri, fetițe, chefuri. Și nu se gândește două secunde că vorbește la o cununie civilă, în fața miresei, în fața familiei.
Ce fel de „prieten de familie” e ăsta, care la prima întâlnire cu ginerele nu îl întreabă ce planuri are de viață, ci îl ia la ofertă: „las-o pe nevastă-ta, vino să-ți arăt eu ce distracții avem la mine în oraș”?
Dacă așa se vorbește la un eveniment oficial, în public, ne putem imagina liniștiți ce se discută la mese private, la grătare, la „petreceri între prieteni”, unde nu scapă nimeni florile, dar poate mai scapă câte un dosar…
Concluzie: justiția între buchetul miresei și „fetițele” procurorului
Pățania ajunsă la urechile redacției Lumea Justiției spune mai mult decât o mie de comunicate sterile despre „integritatea magistraților”. În timp ce lumea încă mai speră la decență și profesionalism, realitatea te pocnește în față: unii reprezentanți ai sistemului se recomadă prin sticlele de vin și „fetițele” de pe inventar.
Mireasa a scăpat florile din mână.
Noi, ceilalți, am scăpat ultimele iluzii.
Și, în această poveste, cea mai mare tragedie e că replica procurorului nici măcar nu pare ceva ieșit din comun în lumea lui. (Irinel I.).
Anchete
„Zeița anticorupției” coboară de pe soclu. Kovesi părăsește Parchetul European cu scuzele în brațe și coada între picioare
Final de mandat sau final de mit?
Laura Codruța Kovesi își încheie vineri, 30 octombrie 2026, mandatul în fruntea Parchetului European (EPPO). Momentul care, pentru fanii ei, trebuia să fie o sărbătoare cu artificii și ode, se transformă, în realitate, într-o ieșire discretă pe ușa laterală, cu un interviu anemic acordat publicației Politico, în loc de un bilanț solid, pe cifre și rezultate.
Publicația „Lumea Justiției” consemnează finalul de mandat, iar jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, într-o analiză publicată pe site-ul inpolitics.ro, pune degetul pe rană: așteptările uriașe cu care a fost încoronată „zeița anticorupției” nu se mai pupă deloc cu realitatea unui mandat european încheiat în ton sumbru, defensiv și, mai ales, fără glorie.
De la „salvatoarea Europei” la campioana scuzelor
În interviul pentru Politico, Laura Codruța Kovesi nu vine cu șirul de mari victorii, așa cum ar fi normal pentru cineva care a condus, timp de șapte ani, „parchetul de elită al Europei”. Nu vedem cifre, nu vedem bani recuperați înapoi în bugetul UE, nu vedem marile dosare finalizate.
În schimb, vedem un recital de scuze, exact cum remarcă și Bogdan Tiberiu Iacob în analiza citată:
- nu sunt bani suficienți,
- cadrul legislativ nu ajută,
- politicienii pun piedici,
- și, bonus, amenințarea că EPPO ar putea fi închis după doar un mandat.
Cu alte cuvinte, toată Europa e de vină, mai puțin șefa EPPO. Sloganul inițial „nimeni nu e mai presus de lege” pare să se fi transformat într-un modest „eu aș fi făcut minuni, dar nu m-au lăsat”.
Bilanțul mare… care nu mai vine
În mod normal, la final de mandat, un procuror-șef european ar fi trebuit să iasă în față cu o listă impresionantă:
- câte dosare finalizate,
- câți bani recuperați,
- ce rețele destructurate,
- ce practici toxice curățate în statele membre.
În cazul de față, după cum observă analistul de la inpolitics.ro, bilanțul mare lipsește. Nu apar „cifrele magice” care să justifice aura de „eroină europeană a anticorupției”. Iar pe subiectul celui mai mare dosar așteptat de opinia publică – celebrul dosar al vaccinurilor Ursulei von der Leyen – avem ceea ce jurnalistul numește, pe bună dreptate, o „tăcere deplină”.
Pentru un parchet care a fost prezentat ca vârful de lance al luptei cu frauda în dauna bugetului UE, absența unor rezultate clare, comunicate transparent, nu mai poate fi ascunsă după vorbe mari și interviuri politicoase.
EPPO, „tigrul de hârtie” al Uniunii Europene
Una dintre concluziile cele mai tăioase ale analizei lui Bogdan Tiberiu Iacob este și cea mai incomodă pentru fanii lui Kovesi: impresia că EPPO nu a fost luat niciodată în serios, nici de factorii politici, nici de birocrația europeană.
În loc de un parchet temut, cu atribuții ferme și rezultate palpabile, EPPO pare să fi fost, în bună măsură, „o instituție de ochii lumii”. Adică exact ce suspectau criticii de la bun început: un decor frumos pentru discursuri europene, dar cu impact limitat în teren.
În acest tablou, mandatul Laurei Codruța Kovesi se transformă din epopeea pe care o visau susținătorii ei într-o poveste cu final amar: multe așteptări, multe promisiuni, multe declarații – și, în contrapunct, o plecare marcată de pesimism și justificări, nu de trofee.
„Zeița anticorupției” coboară în realitate
Presa care a ridicat-o pe Kovesi la rangul de icoană publică va avea, evident, dificultăți în a accepta o astfel de evaluare. Dar analiza publicată în inpolitics.ro, preluată și discutată de Lumea Justiției, ridică o oglindă necruțătoare:
- nu există un șir de succese europene comparabil cu mitologia construită în jurul ei;
- nu există transparență reală privind marile cazuri sensibile;
- există, în schimb, o serie de plângeri și avertismente privind viitorul EPPO, care sună mai degrabă a pregătire de scuză istorică decât a raport de activitate.
Așa se face că „zeița anticorupției” coboară, forțat, în realitatea rece a cifrelor lipsă și a rezultatelor neconvingătoare. Iar finalul de mandat nu mai seamănă deloc cu triumful pe care îl promitea propaganda inițială, ci cu o retragere grăbită, însoțită de un cor de explicații.
Plecare discretă, cu coada între picioare
„Cu coada între picioare – Kovesi pleacă de la EPPO pesimistă, sumbră și fără bilanț pozitiv” – așa sintetizează Bogdan Tiberiu Iacob, pe inpolitics.ro, esența acestui final de mandat.
Formularea este dură, dar, privită în contextul interviului acordat Politico și al tăcerii pe subiectele sensibile (inclusiv dosarul vaccinurilor), pare greu de contrazis doar cu lozinci și panegirice.
În loc să lase în urmă un EPPO puternic, respectat și temut, Laura Codruța Kovesi părăsește scena europeană în mijlocul unui nor de întrebări, regrete și scuze. Iar în locul mitului anticorupției imbatabile rămâne imaginea unei instituții europene care, așa cum observă critica de presă, a părut mai degrabă decor retoric decât instrument eficient de justiție.
Un lucru este sigur: istoria reală a mandatului său la Parchetul European va fi scrisă nu în sloganuri, ci în ceea ce a rămas – sau nu a rămas – în urma ei. Iar până acum, cortina cade mai degrabă peste o piesă de teatru politic decât peste o epopee a marii justiții europene. (Irinel I.).
Anchete
Au găsit-o pe fetița dispărută, apoi s-au întors cu ajutoare: gestul a doi polițiști din Caraș-Severin
Doi agenți din cadrul Secției 6 Poliție Rurală Bozovici au intervenit după dispariția unei fetițe de 7 ani. După ce au găsit-o teafără, au aflat că familia trece printr-o perioadă dificilă și au revenit cu alimente, dulciuri, jucării și produse de strictă necesitate.
O intervenție pentru găsirea unui copil dispărut s-a transformat într-un gest de solidaritate, în județul Caraș-Severin. Agenții de poliție Avram David-Beniamin și Boldea Iosif, de la Secția 6 Poliție Rurală Bozovici, au răspuns unui apel la 112 privind dispariția unei fetițe de numai 7 ani.
Potrivit Sindicatului Europol, mama o căutase timp de aproximativ o oră și jumătate. Îngrijorată că micuța ar putea fi în pericol, femeia a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Copila a fost găsită într-o zonă cu vegetație
Polițiștii au continuat căutările și au găsit fetița teafără, într-o zonă cu vegetație, la o anumită distanță de locuință. Reîntâlnirea cu părinții a adus ușurare familiei, iar intervenția părea încheiată.
Dar, ajunși la locuință, agenții au aflat că părinții se confruntă cu probleme de sănătate și cu lipsuri. Tatăl are dizabilități locomotorii, însă, în ciuda dificultăților, continuă să muncească și să facă tot ce poate pentru familie.
„Au ales să nu rămână indiferenți”
În loc să plece mai departe după încheierea intervenției, cei doi polițiști au decis să ajute. Au cumpărat alimente, dulciuri, jucării și produse de strictă necesitate, apoi s-au întors la familie.
„Nu au făcut-o pentru că le-a cerut cineva, ci pentru că dincolo de intervenție au văzut niște părinți aflați în dificultate și un copil care merită să aibă parte de bucuria și liniștea copilăriei”, a transmis Sindicatul Europol.
Gestul nu poate înlătura toate greutățile familiei, dar, după cum subliniază sindicatul, faptul că cineva s-a oprit și a ales să ajute poate însemna mult pentru părinți și pentru copil.
„Ați demonstrat că profesionalismul nu exclude empatia și că puterea unei uniforme nu stă doar în autoritatea pe care o oferă, ci și în binele pe care îl poți face purtând-o”, este mesajul de apreciere transmis celor doi agenți. (Sava N.).
-
Exclusivacum 2 zilePolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 3 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum o ziReforma lui Burcu: tăcere, aroganță și PowerPoint la secret. Poliția Penitenciară pusă la perete, fără să i se spună de ce
-
Featuredacum 4 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix
-
Exclusivacum 4 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileServiciul Protecția Mediului al Poliției Locale Ploiești: munți de gunoi, dar eroina Constantinescu Camelia vânează parcări
-
Exclusivacum 4 zileRachete, minciuni și iodură de argint: fermierii prahoveni CONFIRMĂ dezvăluirile Incisiv de Prahova despre mafia antigrindină!




