Connect with us

Actualitate

România are cel mai bun an economic din istorie iar companiile, băncile şi statul au cel mai bun an financiar

Publicat

pe

Când în dimineaţa zilei de 24 februarie 2022 Rusia a atacat militar şi a invadat Ucraina, declanşând un război la graniţa noastră, nimeni nu se gândea că 2022 va fi cel mai bun an economic din istoria României.
În primele zile de război, toată lumea se uita la televizor îngrozită văzând tancurile ruseşti înaintând spre Kiev, şi se grăbea să scoată banii din bănci şi să îi schimbe în euro (acum când cursul valutar este la 4,93 cine îşi mai aminteşte că în februarie nu găseai să cumperi euro la 5,2 lei la casele de schimb) pentru a avea resurse disponibile în caz că venea criza sau că trebuia să plece din ţară. Ca să nu mai vorbim că toţi ne căutam paşaportul ca să vadă dacă mai este valabil pentru că din 2007 de când am intrat în UE am folosit mai mult buletinul ca să călătorim.Unii chiar au plecat imediat din ţară, aşa preventiv. Toată lumea se gândea că ruşii vor ocupa imediat Kievul şi apoi vor veni şi peste noi. Nimeni nu se baza pe faptul că NATO ne va apăra pentru că mai degrabă apără ţările occidentale decât o ţară periferică, de frontieră, fără miză, cum e România. Companiile au oprit imediat investiţiile, mai ales multinaţionalele, iar fiecare încerca să strangă şi să îşi apere cash-ul pentru a rezista crizei care se anunţa. Nici nu se mai punea problema vreunei creşteri a businessului sau a investiţiilor. Iar creşterea salariilor era ceva utopic.Treptat, dar cu ochii pe televizior, cu paşaportul schimbat şi pus pe bibliotecă alături de câteva mii de euro în caz că este nevoie să fugi, viaţa şi activitatea economică au mers înainte. După un an de război şi de crize de toate felurile rezultatul economic pentru România este incredibil de bun. Cu toate că războiul ne-a adus explozia preţurilor, reînvierea inflaţiei, triplarea dobânzilor, companiile şi populaţia au fost extrem de reziliente.

Economia a crescut cu 4,8%, dublu fata de prognoze, nici vorbă de scădere sau recesiune economică, bugetul de stat a avut cele mai mari încasări din istorie datorită inflaţiei şi creşterii economice. Ministerul Finantelor a putut să se împrumute fără probleme ca să finanţeze deficitul şi datoriile care ajungeau la scadenţă, chiar daca am plătit dobânzi mai mari, pieţele externe nu ne-au închis uşa la împrumuturile externe, deşi suntem o ţară de graniţă cu un război.

PIB-ul a ajuns la 280 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. Mugur Isărescu a ţinut cursul valutar stabil, ceea ce a fost o ancoră extraordinară pentru economie şi într-un sens pozitiv dar şi într-unul negativ prin explozia deficitului comercial şi a deficitului de cont curent. Companiile s-au trezit că pot să majoreze preţurile aşa cum nu au făcut-o în ultimele două decenii, iar consumatorii să plătească aceste preţuri.

Când se va trage linie, vom vedea că 2022 a fost un an extrordinar pentru companii, în euro, cifra de afaceri cumulată a tuturor firmelor din România atingând cel mai ridicat nivel din istorie, de 2.350-2.450 miliarde de lei, faţă de 2.000 de miliarde lei în 2021. În euro cifra de afaceri totală a crescut la 480 miliarde de lei, faţă de 410 miliarde de lei în 2021.

Datorită exploziei preţurilor la energie Petrom a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri totală de 61 miliarde de lei, în creştere cu 136% şi un profit net de 10,3 miliarde de lei, în creştere cu 260%. Nuclearelectrica a avut o creştere a profitului de 163%, până la 2,7 miliarde de lei, la afaceri de 6,5 miliarde de lei, dublu faţă de anul 2021.

Sistemul bancar va raporta cel mai mare profit din istorie de peste 10 miliarde de lei, peste 2 miliarde de euro. Banca Transilvania, cea mai mare bancă din piaţă a raportat un profit de 2,4 miliarde de lei la nivel de grup financiar, în creştere cu 23%. Retailerii, cei prin care trece mai mult de jumătate din consumul populaţiei, au avut în 2022 cel mai bun an, deşi puterea de cumpărare a consumatorilor a scăzut creşterile de preturi au acoperit scăderile de volum, ceea ce, în final, se traduce prin rezultate financiare mai mari.

Importurile au sărit efectiv în aer, ajungând la nu mai puţin de 126 de miliarde de euro, ceea ce a adus, în final, un deficit comercial pentru România de 34 miliarde de euro. Deşi suntem în plin război, investiţiile străine directe au fost anul trecut de 10,4 miliarde de euro, depăşind precedentul nivel istoric de 9 miliarde de euro din 2008. Rezervele valutare ale BNR au depăşi, acum îm ianuarie, 50 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. Este adevărat că şi datoria externă totală a României, atât cea deţinuta de stat cât şi cea a sectorului privat, a crescut anul trecut la 143 miliarde de euro fara de 136 de miliarde de euro în 2021.

Toată lumea se întreabă ce s-a întamplat cu economia României, cum de a avut aceste rezultate economice, deşi este afectată de razboi şi de toate crizele. În primul rând, inflaţia a fost pentru companii şi pentru stat cel mai bun lucru care li se putea întâmpla. Creşterile de preţuri au adus creşterea încasărilor având în vedere că populaţia, consumatorii au putut sa le înghită destul de bine.

În al doilea rând, stabilitatea cursului de schimb leu/euro ajută enorm în raportarea rezultatelor financiare în euro, ceea ce face ca bilanţurile firmelor din România, atât româneşti, cât şi multinaţionale să arate bine. Pentru că încasările au fost în creştere datorită inflaţiei iar rezultatele financiare în euro arată creşterii substanţiale datorită stabilităţii cursului valutar, iar în aceste condiţii companiile nu a fost nevoite să dea oameni afară sau să taie salariile ca în criza anterioară.

Mai mult decât atât companiile au fost nevoite să majoreze salariile în criză pentru a nu-şi pierde oamenii. Aşa se face că salariul mediu a crescut cu 13%, apropiindu-se de inflaţia care a fost de 16%. Scăderea puterii de cumpărare reală cu numai 3% a putut fi acoperită de consumatori, fie prin reducerea propriilor cheltuieli, fie prin apelarea la economiile deţinute la bancă.

Triplarea dobânzilor la credite a adus o mare problema dar, până acum, ratele au fost plătite. Pentru că românii au bani, şi albi şi negri, şi gri, turismul extern a explodat pur şi simplu, „ca minele din Ucraina”, suma cheltuită în afară fiind de nu mai puţin de 7 miliarde de euro, dublu faţă de 2021.

În marile oraşe, restaurantele continuă să fie destul de pline, şoselele sunt aglomerate, viaţa economică merge cu turaţie maximă iar lumea îşi planifică concediile pentru această vară, ca şi cum nu ar fi nicio criză sau niciun război. Acesta este tabloul economic actual, iar când tragem linie după un an de război şi de crize, putem să spunem că nu a fost chiar aşa de rău, ci dimpotrivă.

Cristian Hostiuc

Actualitate

Factura astronomică pentru „Air Force One”: Pierderile Boeing depășesc pragul de 3 miliarde de dolari

Publicat

pe

De

Gigantul aeronautic Boeing se confruntă cu o nouă turbulență financiară majoră. Programul VC-25B, destinat înlocuirii flotei prezidențiale americane, a generat o nouă taxă de 280 de milioane de dolari, propulsând pierderile totale ale proiectului într-o zonă critică.

O gaură neagră sub aripile președinției

Într-un anunț care a zguduit sectorul aerospațial în timpul prezentării rezultatelor pentru trimestrul al doilea, Boeing a confirmat că viitoarea aeronavă Air Force One a devenit un veritabil „aspirator” de fonduri. Cu noua penalizare de 280 de milioane de dolari, pierderile cumulate pentru acest program au depășit, pentru prima dată, pragul psihologic de 3 miliarde de dolari.

Conducerea companiei explică aceste costuri suplimentare ca fiind o „investiție necesară” în resurse de producție și certificare. CEO-ul Kelly Ortberg a subliniat că aceste fonduri sunt esențiale pentru a atenua riscurile pe măsură ce aeronava intră în faza critică a testelor de zbor. Deși rezultatele financiare sunt dezamăgitoare, prioritatea rămâne respectarea termenului de livrare stabilit pentru anul 2028.

Capcana „prețului fix” și moștenirea erei Trump

Rădăcina problemelor financiare ale Boeing se află într-un contract semnat în 2018 sub administrația Donald Trump. Acesta a fost un acord cu preț fix, plafonat la 3,9 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că orice depășire de cost cauzată de dificultăți tehnice sau lipsa forței de muncă este suportată integral de producător, nu de statul american.

Ceea ce trebuia să fie un proiect de prestigiu s-a transformat într-o cursă de anduranță împotriva propriilor marje de profit. Divizia de apărare a grupului a raportat marje operaționale negative în acest trimestru, afectată direct de „scumpirea” programului VC-25B. Totuși, directorii financiari rămân optimiști, prognozând o revenire la profitabilitate până la sfârșitul deceniului, pe măsură ce procesele de modernizare se stabilizează.

Efectul de domino: De la Starliner la flota de realimentare

Problemele de la Air Force One nu sunt izolate. Strategia Boeing de a licita agresiv cu prețuri fixe pentru contracte guvernamentale a creat un efect de domino asupra întregului portofoliu de apărare. În timp ce programul de avioane-cisternă KC-46 pare să fi ieșit din zona de risc maxim, alte proiecte rămân sub lupă.

Capsula spațială Starliner, dezvoltată în parteneriat cu NASA, este în prezent punctul de maximă incertitudine. Deși pentru drona de realimentare MQ-25 și avionul de antrenament T-7 riscurile sunt considerate „normale”, Starliner necesită eforturi suplimentare pentru a evita noi pierderi financiare. Provocarea actuală a Boeing este să demonstreze că poate gestiona complexitatea tehnologică a viitorului fără a compromite stabilitatea economică a gigantului industrial.

Citeste in continuare

Actualitate

Marea Britanie pariază pe inteligență artificială și forță brută: Londra anunță un plan istoric de investiții în apărare de 298 de miliarde de lire sterline

Publicat

pe

De

Într-un efort fără precedent de modernizare a forțelor sale armate, Regatul Unit a publicat noul Plan de Investiții în Apărare (DIP), susținut de o finanțare colosală de 298 de miliarde de lire sterline pentru următorii patru ani. Această sumă reprezintă o creștere cu 15 miliarde de lire față de estimările bugetare anterioare, semnalând o schimbare de paradigmă în fața amenințărilor globale emergente.

Un buget de criză pentru o lume instabilă: Guvernul britanic urcă cheltuielile militare la 2,7% din PIB

Noul document stabilește angajamente de cheltuieli pe termen lung, având ca obiectiv central atingerea pragului de 2,7% din PIB pentru apărare înainte de sfârșitul acestui deceniu. Aceasta este o creștere semnificativă față de nivelul din 2024, reflectând urgența cu care Londra privește necesitatea de a echipa militarii cu tehnologie de ultimă oră. Dan Jarvis, recent numit secretar de stat pentru apărare, a subliniat în fața parlamentarilor că scopul central al acestui plan este să asigure personalului militar „echipamentele și tehnologia necesare pentru a îndeplini sarcinile dificile care li se cer”.

Dincolo de cifrele brute, una dintre direcțiile strategice clare este impulsionarea achiziției de sisteme autonome. Un fond de 5 miliarde de lire sterline a fost alocat exclusiv pentru tehnologii robotizate destinate utilizării pe mare, pe uscat și în aer.

Revoluție pe mare: Proiectul distrugătoarelor Type 83 este abandonat în favoarea noilor nave de luptă hibride

Marina Regală trece printr-o transformare radicală. Planul anunță abandonarea flotei de distrugătoare Type 83 în favoarea a cel puțin șase nave „hibride”, cunoscute sub numele de nave de luptă comune (CCV). Aceste noi platforme vor înlocui actualele nave de apărare aeriană Type 45 și sunt concepute să funcționeze în tandem cu sisteme aeriene, de suprafață și submarine fără echipaj.

De asemenea, s-a renunțat la proiectul fregatei Type 32. În schimb, guvernul va investi 1,5 miliarde de lire sterline pentru a dezvolta conceptul de „marină hibridă”, bazat pe modelul „cu echipaj unde este necesar, fără echipaj unde este posibil”.

Dominanță aeriană prin tehnologie: Miliarde de lire pentru programul Tempest și noile drone de escortă

În plan aerian, atenția este concentrată pe Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP), care beneficiază de o finanțare de 8,6 miliarde de lire sterline. Acest proiect ambițios, realizat în colaborare cu Italia și Japonia, vizează livrarea avionului de luptă de generația a șasea, Tempest.

Mai mult, Londra lansează un nou program pentru aeronave de luptă colaborative (CCA), similar celui din Statele Unite, cu obiectivul de a avea un demonstrator tehnologic în zbor până în 2030. Aceste „drone de escortă” vor sprijini avioanele de vânătoare în misiuni complexe. În paralel, flota actuală de Eurofighter Typhoon va primi modernizări de 1,1 miliarde de lire, iar armata se pregătește pentru sosirea primelor avioane F-35A la începutul anilor 2030. Totuși, nu toate programele au supraviețuit: aeronava de recunoaștere Shadow R1 urmează să fie retrasă prematur din uz.

Blindate moderne și sisteme anti-dronă: Armata terestră primește echipamente de ultimă generație

Pentru forțele terestre, Regatul Unit a alocat 2,2 miliarde de lire pentru noile vehicule blindate Boxer 8×8 și 1,1 miliarde de lire pentru finalizarea producției tancurilor Challenger 3 modernizate. De asemenea, peste 500 de milioane de lire sunt rezervate pentru proiecte de mobilitate ușoară și grea, care vor înlocui vechile modele Land Rover și vor introduce un nou sistem blindat 6×6.

Un capitol esențial este cel al dronelor și contra-măsurilor: 150 de milioane de lire vor merge către vehicule terestre fără echipaj, iar 220 de milioane de lire către Proiectul NYX, destinat construirii de drone autonome înarmate care să opereze împreună cu elicopterele de atac Apache. Totodată, sistemele anti-dronă vor beneficia de o infuzie de capital de 200 de milioane de lire.

Sub finanțare și incertitudine politică: Provocările care pândesc cel mai ambițios plan militar britanic

În ciuda sumelor impresionante, planul nu este scutit de critici. Cele 15 miliarde de lire suplimentare sunt încă departe de cele 28 de miliarde solicitate inițial de oficialii din domeniul apărării, ceea ce lasă goluri de finanțare în anumite programe.

Mai mult, viabilitatea pe termen lung a planului este pusă sub semnul întrebării de schimbările politice de la Londra. În contextul în care Andy Burnham urmează să preia frâiele puterii, rămâne de văzut dacă noul executiv va menține intacte aceste angajamente financiare masive sau dacă planul de investiții va suferi noi ajustări în săptămânile următoare.

Citeste in continuare

Actualitate

Cerul Americii se îngustează: Criza flotei de vânătoare pune în pericol supremația aeriană a SUA

Publicat

pe

De

Timp de decenii, strategia de apărare a Statelor Unite s-a sprijinit pe un pilon de neclintit: puterea aeriană. Astăzi, însă, această premisă devine tot mai greu de susținut. Într-un context global marcat de expansiunea militară a Chinei, tensiunile din Europa și instabilitatea din Orientul Mijlociu, Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o realitate alarmantă: flota de avioane de vânătoare este în prezent cea mai mică și mai învechită din întreaga sa istorie de 78 de ani.

Matematica declinului: Avioanele vechi dispar mai repede decât sosesc cele noi

Problema fundamentală este una de planificare și ritm. În ultimii ani, rata de retragere a aeronavelor uzate a depășit-o pe cea a achizițiilor noi într-un raport de doi la unu. Această discrepanță a împins inventarul sub pragul critic de 1.145 de aeronave, minimul impus de Congres pentru a asigura misiunile primare.

Deși tehnologia noilor aparate este superioară, experții avertizează că performanța nu poate compensa complet lipsa volumului. O flotă restrânsă înseamnă mai puține resurse pentru instruire, cicluri de întreținere tensionate și, cel mai grav, o capacitate redusă de a absorbi pierderile în cazul unui conflict major. Proiecțiile indică faptul că flota va atinge punctul minim în anul fiscal 2028, o fereastră de vulnerabilitate pe care adversarii ar putea-o exploata.

Provocarea din Pacific: Cursa contra cronometru cu arsenalul Beijingului

Urgența modernizării este dictată în primul rând de evoluția rapidă a Chinei. Până la jumătatea anului 2024, Beijingul a depășit pragul de 600 de focoase nucleare operaționale, cu potențialul de a atinge 1.000 până în 2030. Dincolo de arsenalul nuclear, China își modernizează agresiv forțele convenționale, forțele spațiale și capabilitățile cibernetice.

În acest scenariu, o flotă americană în contracție lasă prea puțin loc de manevră. Provocarea nu este doar de a răspunde fiecărei capacități chineze, ci de a menține un avantaj competitiv susținut într-un teatru de operațiuni vast, în timp ce sunt respectate angajamentele față de aliații din restul lumii.

Frontul legislativ: Presiuni pentru un ritm de producție de război

Pentru a stopa declinul, la nivel politic se fac presiuni majore pentru modificarea bugetelor de apărare. Obiectivul este clar: achiziționarea a cel puțin 72 de avioane de vânătoare noi pe an, cu o țintă ideală de peste 100, în funcție de capacitatea bazei industriale.

Dezbaterea actuală nu se rezumă la alegerea între F-35A sau F-15EX, ci la recunoașterea faptului că ambele sunt vitale. F-35A rămâne piesa centrală a capacității de generația a cincea, în timp ce F-15EX oferă raza de acțiune și sarcina utilă necesare apărării teritoriului național. Strategia propusă vizează menținerea a cel puțin 57 de escadrile de vânătoare codificate pentru luptă, considerându-se că orice întârziere în livrarea înlocuitorilor transformă pensionarea avioanelor vechi într-o pierdere netă de securitate.

Statele Unite se află într-un punct de inflexiune: fie accelerează producția pentru a închide „deficitul de vânătoare”, fie acceptă riscul ca o viitoare criză să găsească forțele aeriene insuficient pregătite pentru cerințele câmpului de luptă modern.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

România offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți

Atac cibernetic sau scuză perfectă? Din păcate – sau poate din tradiție – ne trezim din nou în Evul Mediu...

Exclusiv10 ore ago

Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”

„Ținutul Vinului” cu parfum de dopaj: turism de broșură, laborator de culise În proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks –...

Exclusiv10 ore ago

„Sporul de antenă” sau cum îți fură MAI ție banii cu formula ținută la sertar

„Secret de serviciu”: cum se calculează, de fapt, sporul pentru condiții grele În Ministerul Afacerilor Interne, adevărata artă nu e...

Exclusiv10 ore ago

Șoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști

Cursa prostiei dintre Deda și Toplița sau cum să-ți distrugi viața (și pe a altora) într-o singură tură de cocaină...

Exclusivo zi ago

O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor

De la cod roșu la cod penal În România, a devenit un ritual aproape liturgic: când un demnitar intră în...

Exclusivo zi ago

Republica „SECRET”: cum a secretizat MAI ceea ce scrie negru pe alb în Monitorul Oficial

„Dezvăluie Sindicatul Diamantul”: când totul e public, doar tupeul e clasificat Dezvăluie Sindicatul Diamantul: în Ministerul Afacerilor Interne s-a inventat...

Exclusivo zi ago

Academia de Haos a Poliției Române: „Jurați credință confuziei!”

Ceremonia absurdului: jurământ cu bilețelul alb în mână Debutul în carieră al promoției iulie 2026 de la Academia de Poliție...

Exclusivo zi ago

ANP, în căutare de buton „RESET”: de la Autoritate la Folderul JUNK al statului român

„Dezvăluie Federația”: când generalul bâlbâie ordine, barca penitenciarelor ia apă Dezvăluie Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor că ANP...

Exclusiv2 zile ago

Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente

Sub cerul României, legea e „sub limita de cuantificare” În timp ce fermierii stau cu ochii în nori și cu...

Exclusiv2 zile ago

O nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX 

„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului...

Exclusiv2 zile ago

„Unitate pe fluturașul de salariu”: Polițiștii de penitenciare ies în stradă cu halatul alb de braț

Sindicate încolțite: când doctorul și gardianul ajung la aceeași „secție” – protestul Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, a anunțat cu solemnitatea...

Exclusiv2 zile ago

Rulotă fantomă de 70.000 € plimbată prin Europa și parcată în Reșița. Poliția descoperă, hoțul “uită” să o mai ducă înapoi

Autorulotă de lux “evadată” din Spania, găsită la plimbare în Caraș-Severin În România lui 2026, nimic nu mai miră pe...

Exclusiv3 zile ago

ANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”

MAI dă cu interlopul de pereți, ANP dă cu filtrul pe Instagram În timp ce Ministerul Afacerilor Interne (MAI) își...

Exclusiv4 zile ago

Caracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă

„Prezentul fără perdea”, dar cu draperii groase la MEDAT Istoricul și jurnalistul Marius Oprea avertiza, în rubrica sa „Prezentul fără...

Exclusiv4 zile ago

„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare

Ingineria transferului: din „fără penali” în „fără concurs” În România anului 2026, „transferul în interesul serviciului” a devenit noua teleportare...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv