Administratie
Prin punctele de trecere a frontierei de la nivelul întregii ţări, au intrat în România 3.578.177 cetăţeni ucraineni
Ca urmare a declanșării conflictului militar din Ucraina, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost dispuse măsuri graduale de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat, precum şi o serie de măsuri pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor ucraineni.
Încă din primul moment, poliţiştii de frontieră au răspuns unanim efortului general de sprijinire a refugiaţilor ucraineni şi, chiar din proprie iniţiativă, au rămas la muncă să ofere ajutor deopotrivă persoanelor aflate în dificultate, cât şi colegilor aflaţi în serviciu.
Pentru creșterea capacității operaționale am beneficiat inclusiv de sprijin din partea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) care, începând cu luna martie 2022, a extins Operaţiunea TERRA 2022 și la frontiera cu Ucraina.
Astfel, având în vedere că o mare parte a civililor au ales să se retragă din calea războiului, mulți dintre aceștia căutând refugiul pe teritoriul statelor UE și în țările învecinate, începând cu data de 24.02.2022, în punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și R. Moldova, au fost înregistrate creșteri semnificative ale traficului de călători și de mărfuri, atât pe sensul de intrare, cât și de ieșire din țară.
Situația operativă înregistrată în perioada 24.02.2022 – 23.02.2023, cu privire la traficul cetățenilor ucraineni și tranzitul de mărfuri prin punctele de trecere a frontierei, se prezintă astfel:
- prin punctele de trecere a frontierei de la nivelul întregii ţări, au intrat în România 3.578.177 cetăţeni ucraineni. Datele statistice vizează numărul de treceri la frontieră, o persoană având posibilitatea să efectueze mai multe deplasări prin punctele de trecere a frontierei în intervalul de timp respectiv.
- din numărul total al cetăţenilor ucraineni care au intrat în ţara noastră, 742.221 reprezintă minori;
- aproximativ 5.400 cetăţeni ucraineni au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intrare în România. Cei în cauză au solicitat o forma de protecţie a statului roman la structurile Poliţiei de Frontieră;
- o situaţie specială s-a înregistrat cu privire la traficul autovehiculelor de transport marfă, presiunea fiind mult mai mare la frontierele de nord şi de est. Situația pentru anul 2022 indică faptul că, prin punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, valorile traficului de mărfuri au înregistrat indicatori mai mari cu 86% (389.400 de automarfare pe ambele sensuri de deplasare), în timp ce la graniţa cu Republica Moldova creşterea a fost de 60% (501.600 camioane).
- Punctele de trecere a frontierei unde traficul de mărfuri a înregistrat valori crescute sunt: Isaccea (+157%) şi Siret (+103%) – ambele la frontiera cu Ucraina; Oancea (+389%), Stânca (+103%) şi Albiţa (+43%) – la frontiera cu Republica Moldova, dar şi Nădlac (+51%) – la frontiera cu Ungaria.
La nivelul Poliției de Frontieră Române au fost adoptate măsuri de creștere a capacității de procesare a refugiaților, constând în:
- suplimentarea personalului din cadrul punctelor de trecere a frontierei, precum și a tehnicii mobile pentru efectuarea formalităților de control;
- utilizarea la maximum a arterelor de control, fiind creată inclusiv posibilitatea de efectuare a verificărilor pentru intrarea în România pe arterele utilizate pentru ieșirea din țară (în cazul în care infrastructura existentă pe sensul de intrare a fost subdimensionată în contextul prezentării în același timp a unor grupuri mari de persoane);
- crearea unor fluxuri separate pentru persoanele vulnerabile, în funcție de necesități și raportat la configurația punctelor de trecere;
- acordarea unei atenții speciale la intrarea în țară a minorilor, cetățeni străini sau apatrizi, care nu sunt însoțiți de niciunul dintre părinți sau de către reprezentanții legali ori care nu se găsesc sub supravegherea legală a unei alte persoane;
- implementarea unor mecanisme de sprijin a persoanelor sosite din Ucraina. În acest sens, după încheierea formalităților de frontieră, persoanele au fost îndrumate, în funcție de nevoile de sprijin către reprezentanți ai autorităților locale, consiliului județean, ONG-urilor, voluntarilor prezenți în proximitatea punctelor de trecere;
- înfiinţarea unei linii de comunicare pentru cetăţenii ucraineni prin intermediul liniei telefonice 021/9590, fiind suplimentat personalul propriu cu lucrători vorbitori de limbă ucraineană, pentru gestionarea acestor apeluri;
- efectuarea unor misiuni de supraveghere în cooperare cu structurile Inspectoratului General de Aviație şi cu personalul detașat de Frontex, utilizând atât elicopterele aflate în dotarea IGAV cât și mijloacele de supraveghere aeriană (avion și elicopter), contractate de agenția anterior menționată;
- au fost deschise două puncte de trecere cu specific rutier (PTF Vicovu de Sus şi PTF Racovăţ) și unul cu specific feroviar (Valea Vișeului);
- tot pentru fluidizarea traficului de mărfuri și eficientizarea timpilor de așteptare, Poliția de Frontieră Română, împreună cu celelalte autorități care acționează la frontieră, a inițiat și dezvoltat grupuri de lucru cu autoritățile similare din Republica Moldova pentru identificarea unor măsuri eficiente în ceea ce privește controlul la granița comună. Ca urmare a acestor discuții, recent, a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat în PTF Albiţa care vine în sprijinul fluidizării traficului la frontiera de est.
În prezent traficul se derulează în condiţii normale, situaţia fiind într-o dinamică permanentă şi monitorizată cu atenţie astfel încât dispozitivul de supraveghere şi control să fie adaptat la situația din teren, mai precizeaza sursa citata. (Paul D.).
Administratie
Sediul modern al Secției 9 Poliție București: O investiție în siguranță și performanță
Bucureștiul se bucură de o nouă infrastructură vitală pentru siguranța publică. Secția 9 de Poliție a capitalei a fost dotată cu un sediu complet modern, un proiect ce marchează o investiție semnificativă în condițiile de lucru ale polițiștilor și, implicit, în beneficiul direct al cetățenilor. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, a subliniat că această realizare reprezintă o „investiție concretă în siguranța publică și în condiții mai bune de lucru pentru polițiști”.
O clădire nouă, din temelii, finanțată strategic
Noua clădire a Secției 9 Poliție nu este doar o renovare, ci o reconstrucție integrală. Vechiul imobil a fost demolat, iar în locul său a fost ridicată o structură modernă, adaptată nevoilor actuale. Proiectul a avut o valoare totală de 46 de milioane de lei și a fost finanțat în cadrul unui program amplu de investiții derulat de Ministerul Afacerilor Interne în parteneriat cu Banca Mondială.
Acest program a demonstrat deja o eficiență considerabilă. Conform declarațiilor oficiale, în perioada 2023-2025, prin intermediul său, au fost recepționate nu mai puțin de 78 de obiective. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la impresionanta sumă de 183 de milioane de euro, destinate structurilor esențiale de ordine publică și siguranță națională, incluzând Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Imigrări.
Apel la profesionalism: Standardul clădirii cere standard profesional
Cu ocazia inaugurării, ministrul Predoiu a transmis un mesaj clar și direct către membrii Poliției Române. „Standardul clădirii a crescut; să crească și standardul profesional, zi de zi”, a declarat oficialul. El a accentuat că o dotare modernă este doar un instrument, iar diferența esențială o face modul în care forțele de ordine intervin: „rapid, corect, ferm, fără abuzuri și cu respect pentru cetățean.”
Siguranță crescută și încredere consolidată în comunitate
Ministrul de Interne s-a declarat mulțumit de faptul că încrederea publicului în Poliția Română este în creștere, felicitând toți colegii implicați. Cu toate acestea, obiectivul rămâne ambițios: „mai multă siguranță în comunități și rezultate vizibile pentru fiecare leu investit”.
Noul sediu al Secției 9 Poliție, care va deservi nevoile de siguranță ale aproximativ 120.000 de bucureșteni, reprezintă un pas concret în atingerea acestor obiective. Cătălin Predoiu a mulțumit partenerilor și tuturor celor implicați în proiect, urând succes colectivului Secției 9 în operarea acestei noi facilități. (Paul D.).
Administratie
Centrul pentru Mari Arși Copii avansează rapid: Ministrul Rogobete confirmă 40% progres fizic
Bucureștiul este martorul unor progrese semnificative în construcția Centrului pentru Mari Arși Copii de la Spitalul Clinic de Urgență „Grigore Alexandrescu”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat recent șantierul, exprimându-și optimismul cu privire la stadiul lucrărilor. „Avansăm. Și se vede”, a declarat ministrul, subliniind că, în doar câteva luni, proiectul a atins un progres fizic de 40%. Această evoluție rapidă indică o structură deja ridicată și spații conturate, transformând promisiunile de pe hârtie în realități concrete.
Capacități extinse pentru cazuri severe
Noul centru este conceput pentru a trata cazuri severe la cele mai moderne standarde. Acesta va dispune de 10 paturi pentru pacienți critici, 14 paturi de terapie intermediară și 10 paturi dedicate microchirurgiei. De asemenea, vor fi disponibile 2 săli de operație specializate, o secție ATI cu 36 de paturi și un bloc operator cu 8 săli de intervenție. Toate aceste facilități vor fi integrate funcțional cu spitalul existent, asigurând acces direct către UPU și circuite medicale optime.
Infrastructură resilientă pentru siguranță sporită
Pe lângă dotările medicale, proiectul pune un accent deosebit pe autonomia și securitatea infrastructurii, esențiale în situații de criză. Centrul va beneficia de o centrală proprie pe gaz, cu rezervă pe motorină, un puț forat și rezerve de apă potabilă de 200 mc, precum și circuite separate pentru apa menajeră. Această abordare subliniază importanța construirii unei infrastructuri responsabile, capabile să funcționeze chiar și atunci când sistemul este pus la încercare.
Ministrul Rogobete a recunoscut că „nu putem repara totul peste noapte”, dar a reiterat angajamentul de a construi „capacități reale care salvează vieți”, exprimând încrederea în succesul acestui proiect vital pentru sănătatea copiilor din România.
Administratie
Salvare pentru crescători: Termenul de finalizare a investițiilor în sectoarele suin și avicol, prelungit
O veste excelentă sosește pentru fermierii români: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat prelungirea termenului de finalizare a investițiilor pentru programele de susținere a sectoarelor suin și avicol. Decizia oferă beneficiarilor un răgaz esențial pentru implementarea proiectelor și accesarea fondurilor, o oportunitate crucială pentru modernizarea și eficientizarea fermelor din țară.
Răgaz vital pentru investiții strategice
Prelungirea termenului vine în întâmpinarea dificultăților întâmpinate de investitorii din aceste sectoare cheie ale agriculturii românești. Industria cărnii de porc și cea de pasăre joacă un rol fundamental în asigurarea securității alimentare, iar sprijinul continuu este considerat vital pentru atingerea obiectivelor naționale.
Ministrul Florin Barbu: „Nu ne permitem să pierdem niciun proiect!”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat rațiunea din spatele acestei decizii. „Prioritatea noastră este să ne asigurăm că alimentele care ajung pe masa românilor provin din fermele noastre, iar pentru asta trebuie să fim alături de investitori până la capăt”, a declarat oficialul. El a subliniat că ministerul a înțeles „dificultățile reale cu care se confruntă beneficiarii acestor programe” și a decis să le ofere „răgazul necesar pentru a finaliza investițiile”.
Mesajul ministrului este clar: „Nu ne permitem să pierdem niciun proiect care contribuie la atingerea obiectivelor noastre strategice: asigurarea necesarului de consum de carne din producție internă”. Această hotărâre reflectă angajamentul de a susține producția locală și de a reduce dependența de importuri, consolidând astfel poziția fermierilor români pe piața internă.
Prelungirea termenului este așteptată să deblocheze numeroase investiții, contribuind la creșterea competitivității și la modernizarea capacităților de producție din sectoarele suin și avicol.
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 23 de oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



