Administratie
Munca maiştrilor militari de aviaţie implică multă responsabilitate
Am găsit, la Escadrila 903 Elicoptere din Baza 90 Transport Aerian Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu, de la Otopeni, câţiva tehnici de aviaţie pentru care meseria a devenit, într-un timp scurt, pasiune.
Baza 90 Transport Aerian m-a primit, ca de fiecare dată, cu acţiunea în toi. Zgomotul motoarelor aeronavelor aflate la decolare sau aterizare era pretutindeni. O viaţă de aerodrom cu multă încărcătură sufletească, realizată de militarii marii unităţi de aviaţie. Am văzut mulţi tineri. I-am privit şi urmărit cu atenţie cum îşi fac meseria.
Ei vor să schimbe părerea celor ce afirmă că noua generaţie nu vrea şi nu poate. Am găsit la Escadrila 903 Elicoptere tineri maiştri militari de aviaţie pentru care meseria a devenit în timp scurt pasiune.
Atunci când alţii de vârsta lor încă nu ştiu ce drum să aleagă în viaţă, ei îşi transformă visele în realitate. Vorbim de o specialitate în care responsabilitatea, atenţia şi profesionalismul nu sunt simple cuvinte, ci chiar alcătuiesc un spirit.

Furnicile albastre de la Otopeni se implică activ în tot ceea ce înseamnă zbor. Ei sunt maiştrii militari de aviaţie. Mulţi necunoscuţi, ale căror vise sunt purtate pe cer de piloţi şi aeronavele lor.
Parte din ei devin tehnici de bord şi, alături de piloţi, formează echipaje sudate care îndeplinesc cu succes misiunile ordonate. Maiştrii militari de aviaţie au o muncă specială.
Piloţii se urcă în aeronavele pregătite cu minuţiozitate şi îşi încredinţează viaţa în munca mâinilor de aur bătătorite de efort, implicare, responsabilitate, unsori şi uleiuri, dar acoperite de marea pasiune pentru zbor ale furnicilor albastre.
Elicopterele IAR-330 Puma nu mai sunt la prima tinereţe, așa încât e nevoie de multă atenţie, implicare şi sinceritate. Da, sinceritate. Pentru că trebuie să fii sincer şi să recunoşti când anumite lucruri te depăşesc, cerând ajutorul. Experimentaţi sau aflaţi la început, maiştrii militari de aviaţie sunt uniţi de pasiunea pentru zbor.
Maistrul militar clasa a IV-a George Pariş are 26 de ani. Este de loc din satul Clondiru, comuna Ulmeni, judeţul Buzău. Are specialitatea aeronave şi motoare de aviaţie. Este tehnic în echipa de la sol.

Obiectivul meu de viitor este să devin tehnic de bord la elicopter. Am venit la Baza 90 Transport Aerian să îmi îndeplinesc visul. Am învăţat aeronava şi în şcoală, am o bază. Plus, m-a atras elicopterul IAR-330 Puma în sine.
Maistru militar clasa a IV-a George Pariş
L-a atras aviaţia, recunoaște că a fost puţin influenţat și de unii verişori de-ai săi. A contat că şcoala a fost aproape de casă. George a fost o perioadă mică la MiG-ul 21, la Baza 86 Aeriană, dar şi-a dorit Puma şi a venit aici.
Ştiam de Escadrila 903 Elicoptere de la alţi colegi. Îmi plac oamenii de aici, atmosfera de muncă şi spiritul de echipă. Din exterior, pare că avem o meserie grea – și e! –, dar ajungi să o iubeşti. Devine uşoară când apare pasiunea, abia atunci lucrurile devin uşoare.
Da, iubesc profesia asta! Poate părea ciudat pentru unii care, la vârsta asta, nu şi-au găsit drumul în viaţă. M-a atras şurubăreala, tehnica şi mă regăsesc foarte bine în profesia asta. Probabil în subconştient era acolo, nu o realizam, dar am dobândit pe parcurs pasiunea pentru ceea ce fac, a spus maistrul militar clasa a IV-a George Pariş.
Maistrul militar clasa a V-a Elena Vlad este din Buzău. Are specializarea electromecanică şi automatizare de bord. A lucrat şase ani în viaţa civilă, unde a făcut contabilitate primară.

Pentru mine, aviaţie este foarte frumoasă. Pot spune că e o stare de spirit, impune multă responsabilitate în ceea ce faci. Piloţii şi tehnicii de bord îşi pun viaţa în mâinile noastre. De aceea gândim, suntem foarte atenţi în tot ceea ce facem şi formăm o echipă sinceră şi serioasă. Mi-am urmat visul şi fac cu adevărat ceea ce mi-am dorit. Mă bucur de reuşita mea. Am o meserie frumoasă!
Maistru militar clasa a V-a Elena Vlad
A venit în sistem deoarece era aici şi sora sa, tot maistru militar. Elena îşi dorea de mult timp să vină în aviaţie, dar tot amâna momentul. A decis să facă pasul, s-a ambiţionat şi a reuşit!
Am intrat în şcoală la 26 de ani, spune Elena. Am fost atrasă de ceea ce înseamnă elicoptere şi asta fac. Am ales Escadrila 903 fiindcă era cea mai aproape de casă. Am învăţat şi am ales. Doream iniţial să mă mut acasă, dar planurile s-au schimbat. Aveam experienţă de viaţă, dar aici, la escadrilă, oamenii m-au făcut să mă schimb. M-au primit bine, m-au sprijinit, mă învaţă, a afirmat maistrul militar clasa a V-a Elena Vlad.
Pe maistrul militar clasa a IV-a Alexandru Bocanu l-am prins după o zi intensă de zbor. I-a plăcut dintotdeauna aviaţia. Este de loc din Breaza, Prahova. A absolvit şcoala militară în 2016, ca şef de promoţie. Are specializarea aeronave şi motoare de aviaţie. La cei 32 de ani este tehnic de bord. Are 200 de ore de zbor.

Acum visul meu s-a îndeplinit! Am muncit mult să ajung aici. Mă bucur că pot împleti munca cu remuneraţia şi să o fac din plăcere. Este tot ceea ce mi-am dorit vreodată!
Maistru militar clasa a IV-a Alexandru Bocanu
Iniţial, a fost la escadrila de C-130 Hercules. Şi-a dorit elicoptere şi a ajuns aici. Are o misiune în Afganistan, consilier pe aviaţie, şi una în Mali, în cadrul detaşamentului Carpathian Pumas, rotaţia a II-a. Alexandru le consideră nişte experienţe bune şi folositoare.
După Mali, am început pregătirea pentru a fi tehnic de bord. Am fost ajutat, susţinut pe traseul meu. De anul trecut, am devenit tehnic de bord. Am o meserie grea, cu mari responsabilităţi şi greutăţi. Zborul e frumos văzut de jos. De sus, este superb, dar în spatele lui sunt foarte multe ore de pregătire.
Trebuie să ştii tot ceea ce implică elicopterul. Aeronava trebuie pregătită temeinic, ca la carte, din punct de vedere tehnic. Sunt foarte mulţumit de ceea ce fac!, a declarat maistrul militar clasa a IV-a Alexandru Bocanu. (L. Irimia).
Administratie
Ofensiva „Blitz” la Giurgiu: Captură de milioane din „industria falsului” pe ruta Turcia-Germania
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de trafic cu mărfuri contrafăcute, polițiștii de frontieră din Giurgiu au reușit o captură record în urma unor controale fulger desfășurate pe parcursul ultimelor zile. Peste 5.600 de articole de lux falsificate, care urmau să inunde piața europeană, au fost scoase din circuitul ilegal, valoarea acestora depășind pragul de un milion de lei.
Filtre pe DN 5: „Ruta Balcanică” a produselor de contrabandă sub asediu
În perioada 15–18 aprilie, arterele rutiere din județul Giurgiu au devenit teatrul unor acțiuni tip „BLITZ”, menite să verifice legalitatea transporturilor internaționale. Vizate au fost în special mijloacele de transport care tranzitau ruta strategică Turcia-Bulgaria-Germania. Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, operațiunea a mobilizat echipaje din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră local, sprijinite de specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.
Efortul coordonat a dus la interceptarea mai multor vehicule încărcate cu mii de produse suspecte. Strategia polițiștilor a fost una de impact imediat, reușind să identifice transporturile ilicite chiar în fluxul dens de trafic de pe Drumul Național 5, blocând astfel tranzitul unor mărfuri care eludau normele legale și fiscale.
Peste 5.000 de „falsuri de lux” mascate în transporturi internaționale
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 5.642 de produse, variind de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la marochinărie și parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale de renume. Marfa, suspectată a fi contrafăcută, era transportată de cetățeni turci și bulgari care nu au putut prezenta nicio dovadă legală a provenienței acestora.
Potrivit estimărilor oficiale ale autorităților de frontieră, prejudiciul adus titularilor de mărci ar fi fost colosal dacă aceste bunuri ar fi ajuns pe rafturi. Dacă ar fi fost comercializate la prețul produselor originale, valoarea capturii ar fi atins suma de aproximativ 1.250.000 de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind marcate ca probe în dosarele penale proaspăt deschise.
Toleranță zero pentru pirateria comercială: Dosare penale și monitorizare permanentă
Consecințele legale pentru transportatorii implicați sunt severe. În prezent, se desfășoară cercetări amănunțite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate. Această practică nu reprezintă doar o fraudă economică, ci și un risc pentru consumatori, produsele contrafăcute nefiind supuse standardelor de calitate și siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat angajamentul de a menține o supraveghere strictă în zona de competență, subliniind că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic. Dincolo de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile punctează că prezența constantă la datorie are ca scop principal asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combaterea oricărei forme de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Scandalul „Protocolului de Lux” de la Timișoara: Poliția și Poliția de Frontieră demontează acuzațiile
O controversă izbucnită recent în spațiul public, care îl viza direct pe Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a fost categoric infirmată de autoritățile de resort. Informațiile conform cărora demnitarul ar fi solicitat un tratament preferențial la controlul de securitate al Aeroportului Internațional Timișoara sunt calificate drept „false” de către instituțiile de forță, care denunță un deficit grav de documentare în mediatizarea acestui incident.
Fals grosolan în spațiul public: Autoritățile neagă „chemarea la ordin” a polițiștilor
Reacția oficială vine ca urmare a unor relatări care sugerau că membri ai Executivului ar fi exercitat presiuni asupra personalului de serviciu din aeroport pentru a facilita trecerea fără control a unor oficiali. Conform unui comunicat comun emis de structurile de informare și relații publice din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, aceste scenarii nu au nicio legătură cu realitatea.
Autoritățile subliniază că afirmațiile referitoare la o presupusă „chemare la ordin” a șefului de tură al poliției pentru a crea culoare speciale de trecere sunt lipsite de fundament. Mai mult, instituțiile citate precizează că niciun reprezentant al acestora nu a fost contactat pentru a confirma sau infirma aceste ipoteze înainte ca ele să fie lansate în circuitul mediatic.
Erori procedurale și apel la etică: Cine răspunde pentru securitatea aeroportuară?
Dincolo de infirmarea incidentului, Poliția Română și Poliția de Frontieră aduc clarificări importante privind competențele lor legale, demontând astfel logica acuzațiilor. Potrivit sursei citate, cele două instituții nu au nicio atribuție în organizarea cordoanelor de trecere sau în gestionarea fluxului de securitate în interiorul aeroportului, aceste sarcini revenind altor structuri specializate.
În acest context, autoritățile fac un apel ferm la respectarea deontologiei profesionale, solicitând jurnaliștilor o documentare temeinică a subiectelor care pot afecta imaginea instituțiilor statului. „Facem apel la documentarea temeinică a unor subiecte care, deși nu sunt reale, afectează imaginea instituțiilor”, se arată în poziția oficială, subliniind faptul că propagarea unor știri neverificate subminează încrederea publicului în structurile de ordine și siguranță națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație culturală la nivel înalt: Nicolae Iorga, simbolul identității românești în inima Barcelonei
Într-un demers menit să consolideze legăturile dintre România și Spania, europarlamentarul Victor Negrescu a obținut un acord de principiu istoric pentru instalarea unui bust al marelui istoric Nicolae Iorga în spațiul public din Barcelona. Inițiativa marchează un punct de cotitură în recunoașterea comunității românești din capitala catalană, în contextul celebrării a 145 de ani de relații diplomatice între cele două state.
Un „Da” istoric pentru memoria României în Catalonia
Dialogul recent dintre europarlamentarul Victor Negrescu și primarul social-democrat al Barcelonei, Jaume Collboni, a deschis calea unei prezențe culturale românești fără precedent în orașul de pe malul Mediteranei. Conform oficialului european, discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile de a oferi comunității românești o vizibilitate sporită în spațiul public.
Rezultatul cel mai concret al acestei întrevederi este acceptul autorităților locale pentru amplasarea bustului lui Nicolae Iorga, personalitate care a vizitat frecvent Barcelona în anii ’20 și care a dedicat numeroase pagini culturii catalane. Victor Negrescu a subliniat că acest moment simbolic reprezintă nu doar un omagiu adus trecutului, ci și o validare a eforturilor Consulatului României, care susține activ această inițiativă.
Noua generație: Între succesul european și rădăcinile românești
Dincolo de diplomația monumentelor, vizita europarlamentarului a inclus o componentă vitală: dialogul cu tinerii români care studiază la Barcelona. Potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu, întâlnirea cu acești tineri a scos la iveală un potențial uman extraordinar. Surprinzător pentru mulți este faptul că tinerii născuți pe pământ spaniol își conservă identitatea cu o rigurozitate admirabilă, vorbind o limbă română impecabilă.
Această „Românie de peste hotare” demonstrează o conectare profundă cu valorile naționale, însă, în ciuda entuziasmului lor, acești tineri se lovesc de un zid al indiferenței instituționale din partea autorităților de la București.
Eșecul politicilor de stat: Diaspora tânără, o resursă ignorată de București
Analiza discuțiilor cu studenții români din Barcelona evidențiază o realitate amară pe care Victor Negrescu o semnalează cu fermitate: absența unor politici coerente ale statului român dedicate tinerilor din diaspora. În timp ce tinerii își caută locul într-o Europă competitivă, România pare să rămână în urmă la capitolul strategii de atragere și implicare a acestora în proiectul național.
„Nu putem construi viitorul fără ei”, a avertizat europarlamentarul, punctând faptul că România are responsabilitatea urgentă de a deveni un proiect credibil și atractiv. Mesajul este unul clar: pentru ca diaspora tânără să rămână conectată la țară, este nevoie de oportunități reale de dezvoltare profesională și de o prezență activă a statului român în viața acestora, transformând distanța geografică într-un parteneriat strategic de durată.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 2 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum o ziBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 3 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



