Actualitate
Sistemul a fost întotdeauna amabil cu cei care l-au creat în beneficiul lor
Destul de curând, este probabil ca majoritatea țărilor, oricât de reticente, să aleagă cu care dintre cele două sisteme financiare incompatibile doresc să se alinieze. Și unul dintre ele este deja învechit.
Este acceptat că schimbarea unui sistem complex profund înrădăcinat este practic imposibilă. Modelul economic neoliberal occidental este un prim exemplu în acest sens. Chiar dacă simte că eșuează, este incapabil să se adapteze la această realitate. Este un sistem care este condus de avariție cu excluderea tuturor celorlalte considerații, pentru că răbdarea nu este salutată ca o virtute în acest sistem.
Pentru o scurtă perioadă de timp, a oferit o clasă de mijloc vestică confortabilă. Dar a fost întotdeauna crud și brutal cu cei din națiunile „mai mici” din Sudul Global. Sistemul avea putere, putere militară care a fost necontestată până relativ recent.
Armata a fost acolo pentru a se asigura că națiunile rămân în modelul neoliberal dominat de dolari. Chiar și atunci când o țară a încercat să se elibereze de modelul Imperiului, nu avea încotro să meargă. Nu a existat nicio alternativă la sistemul financiar și bancar internațional. Pana acum.
Sistemele se schimbă rareori eficient, evoluează rar, sunt depășite de sisteme mai bune, sisteme care în timp fac vechile sisteme învechite. Asistăm la asta acum, deoarece modelul economic al Chinei câștigă favoarea în întreaga lume.
Cu peste 150 de țări partenere acum cu China în cadrul BRI, abordarea Chinei este în mod semnificativ în contrast – ținând cont de experiențele anterioare ale țărilor lor partenere – cu mentalitatea imperiului de Vest.
Abordarea reciproc – avantajoasă a chinezilor generează multă bunăvoință la nivel global. Generarea de bunăvoință nu a fost niciodată o considerație a Occidentului, care nu avea nevoie de ea. Putea doar să facă presiuni sau să amenințe națiunile să se supună voinței sale.
Belt & Road Initiative a fost calomniată în Occident ca fiind o capcană a datoriilor, de parcă țările din Sudul Global nu ar fi știut ce este o capcană a datoriilor. Toate s-au întâlnit cu FMI și au suportat planurile lui de restructurare economică. Finalmente catastrofale.
În acest timp, China crește investițiile în Africa, cu mai multe proiecte de infrastructură planificate pe tot continentul. Diferențele dintre abordările chineze și ale FMI sunt clare aici. FMI este un instrument al capitalismului financiar occidental, modelul său de Imperiu a fost întotdeauna să mențină Sudul Global sărac și slab și, prin urmare, mai ușor de exploatat.
Modelul chinez este invers, China depinde de prosperitatea tuturor. Mai multă prosperitate, mai mulți clienți, mai multe oportunități de afaceri. Motivele Chinei au fost de mult puse la îndoială. Cu siguranță nu este altruism, dar nici nu este nefast, este foarte clar ce este China pentru ei.
Partidul comunist încă conduce China, dar economia este orice altceva decât comunistă. Înainte de reformele introduse de Deng Xiaoping în 1979, China abandonase deja multe dintre principiile comunismului. Ei învățaseră din propriile lor eșecuri din colectivism și controlul de stat asupra producției, au fost martorii acestor eșecuri și în Rusia sovietică.

Principala lecție pe care au învățat-o a fost că fixarea pe „distribuirea bogăției” a ratat punctul esențial: trebuie să creezi bogăție înainte de a o distribui. Și au înțeles că numai întreprinderea privată a oferit stimulentul pentru crearea bogăției necesare. Creșterea economiei Chinei din anii `80 a fost determinată în principal de întreprinderile private.
Sectorul de stat al Chinei acoperă în principal energia, educația, sănătatea, băncile, transporturile și infrastructură. Toate elementele esențiale ale vieții de zi cu zi și ale afacerilor, pentru a fi clar, niciunul dintre acestea nu este gratuit, dar sunt accesibile, iar necesitățile de bază ale vieții nu reprezintă o mare parte din venitul mediu chinez. Eliberarea mai multor venituri disponibile pentru a cheltui în economie.
Statul oferă infrastructura de clasă mondială și energia la prețuri accesibile necesare pentru a conduce o afacere funcțională. În China, sectorul de stat este acolo pentru a permite afaceri private, nu pentru a concura cu acestea. Avantajele competitive care au determinat creșterea Chinei la nivel global, au apărut din mediul favorabil afacerilor creat de guvern.
Modelul lor de „sistem bancar public” permite Chinei să construiască proiecte de infrastructură enorme, cu împrumuturi pe termen lung cu dobândă redusă. Nu doar în China, ci și în peste 100 de țări din întreaga lume. Acestea produc creștere, dezvoltare și prosperitate.
Din păcate, în Occident, capitalul privat evită dezvoltarea infrastructurii, deoarece randamentele sunt prea scăzute și durează prea mult să se maturizeze. Te-ai întrebat vreodată de ce nu se mai construiește nimic în Occident? De aceea. Modelul occidental de „capitalism financiar” stimulează toate lucrurile greșite.
Prădătorii financiari au fost desprinși de realitate, de economia fizică de prea mult timp. Acesta este centrul problemelor cu care se confruntă acum Occidentul. Modelul Chinei este „capitalismul industrial”, așa cum îl avea Occidentul, pe vremea când încă se mai investea în industrie.
Când se investește, se construiește, economia se dezvoltă și toată lumea câștigă, cu excepția desigur a prădătorilor financiari. Banca națională, publică, este ceea ce puterile financiare au apărat violent de secole. Ei continuă să facă asta.
Potrivit Băncii Mondiale, peste 70 de țări se apropie periculos de a nu mai putea achita datoriile internaționale. În mod tradițional, FMI ar fi deja în acele țări pentru a administra unele soluții neoliberale la problemele lor.
Cu toate acestea, ei nu au soluții care să le asigure oamenilor flămânzi, din ce în ce mai supărați, nevoile de bază ale vieții. Singura preocupare a FMI este că, indiferent de problemele unei țări, serviciul datoriei este cel mai important lucru.
FMI nu este cunoscut pentru natura sa iertatoare când vine vorba de datorii și, așa cum este de așteptat, îi pasă puțin de bunăvoință. Iertarea datoriilor Chinei în Africa a arătat că este rezonabilă și înțelege problemele altor națiuni. Pentru multe țări care suferă, China poate fi ultima lor, cea mai bună speranță de a evita un viitor control financiar al FMI.
Multe țări din Africa și America Latină se îndepărtează de sistemul financiar occidental și își dezvoltă propriile monede regionale. Aceste țări nu au avut niciodată oportunitatea de a-și dezvolta propriile economii independent de interferența occidentală. Pentru ei, exemplul dat de modelul economic chinez arată cum o țară poate ieși din sărăcia absolută pentru a deveni cea mai dinamică economie din lume în doar 3 generații.
Nu este necesar să adoptăm modelul politic al Chinei, iar China nu ar sugera acest lucru. Cu toate acestea, lecțiile economice învățate din China despre cum să conduci o economie politică, cum să se industrializeze și să se dezvolte o țară, vor fi folosite de multe dintre noile națiuni independente.
Modelul neoliberal, în pragul morții, este pe cale să dezlănțuie un cataclism financiar global asupra tuturor și totuși încă pretinde să le prevadă țărilor soluții la economiile lor. Este un sistem care nu se poate proteja de propria sa lăcomie și aroganță, iar acum toți vor plăti. Acestui model i-au fost demascate toate vulnerabilitățile sale.
La fel ca modelul chinez, modelul neoliberal depindea de prosperitatea economiilor lor interne, dar spre deosebire de chinezi, ei nu au investit niciodată în această prosperitate.
În America de Nord sau în Europa de Vest s-a construit puțin sau deloc infrastructură de zeci de ani, dovezile pentru acest lucru sunt peste tot și pot servi drept metaforă pentru decăderea mai largă a societății.
Neoliberalismul nu va dispărea peste noapte, dar s-a dovedit învechit, expus printr-un model și o mentalitate mai echitabile și mai productive, cum este cel chinez.
În 2008, când sistemul financiar occidental s-a prăbușit ultima dată, a amenințat că va doborî economia mondială odată cu el. În timp ce în Occident răspunsul a fost austeritate și reduceri, China a lansat Silk Road Economic Belt (Centura Economică a Drumului Mătăsii) și a crescut investițiile în toate domeniile. La începutul crizei, China a pierdut 30 de milioane de locuri de muncă, dar le-a înlocuit într-un an.
Politicile Chinei au salvat economia mondială de la colapsul total prin achizițiile sale sporite de materii prime și produse alimentare. Acum se confruntă cu o dilemă similară. Cu o filozofie economică care depinde de prosperitatea globală, ce faci când toată lumea este prăbușită? Dacă nu ajută țările partenere să-și reconstruiască economiile, propriul său model va fi în pericol.
Mult timp s-a vorbit despre decuplare. Se întâmplă deja. Blocuri distincte formează acum SUA/Europa și China/Rusia. Țările sunt presate de Occident să nu facă afaceri cu cealaltă parte. Amenințarea cu sancțiunile nu are greutatea pe care o aveau cândva și sunt larg ignorate.
Majoritatea națiunilor proclamă neutralitatea, cel puțin public. Cu toate acestea, destul de curând este probabil ca majoritatea țărilor, oricât de reticențe, ar trebui să aleagă cu care dintre cele două sisteme financiare incompatibile doresc să se alinieze. Și unul dintre ele este deja învechit. Și putred. – Eamon McKinney, Cultură strategică, 2 septembrie
Bun, eu despre asta am mai postat. Și de aici vine temerea mea. Va accepta Occidentul, Oculta globalistă, răsturnarea ierarhiei economice a lumii, pierderea controlului? Va fi dispus el să renunțe la modelul unipolar (american) în schimbul celui multipolar, USA, UE, Rusia, China, India? Nu cred.
Și ce-ar mai putea face atunci? Menținerea lui cu orice preț. Ce-ar presupune asta? Război mondial. De care pe care. Și cheia a fost la UE. Renunțând la independența sa, la rolul de mediator, baleind spre USA, UE a aruncat lumea într-o confruntare de proporții cu consecințe dramatice.
Fără UE, USA n-ar fi avut de ales. Decât acceptarea multipolarismului. Dar UE a fost pregătită din timp pentru alegerea asta.

Sursa: Angelo Davidescu
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 18 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 18 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



