Actualitate
Uniunea Europeană le solicită oficialilor de la București un punct de vedere asupra proiectului pus la cale sau poate chiar început de către Kiev

Ucraina atacă în forță. Atacă România. Și deschide o nouă linie de front. Pe Canalul Bâstroe. În privința căruia oficialii statului român ridică din umeri. Nu sunt capabili nici măcar să ne spună dacă partea ucraineană a început sau nu dragările pe cei 111 de kilometri ai Canalului Bâstroe și ai Brațului Chilia. În mod straniu, primim însă vești de la Uniunea Europeană.
Făcând-se că plouă, făcând în realitate jocul Kievului, Uniunea Europeană le solicită oficialilor de la București un punct de vedere asupra proiectului pus la cale sau poate chiar început de către Kiev. Este un mod cu totul și cu totul inadecvat, dacă nu cumva chiar fals, de a pune problema. Pentru că există mai multe tratate internaționale, la care e parte și Uniunea Europeană, care protejează ecosistemul Deltei Dunării. Delta Dunării face parte nu numai din patrimoniul României, ci și din patrimoniul Europei și, chiar mai mult, din patrimoniul universal. De aceea a fost, este și trebuie să rămână intangibilă.
Din punct de vedere economic, dragarea de către ucraineni, cu sau fără acordul Româiei și al Uniunii Europene, a Brațului Chilia și a Canalului Bâstroe pe o distanță de 110 km se justifică. În acest fel, Kievul ar dispune de o magistrală fluvială proprie, pe care ar putea-o utiliza pentru exportul în Uniunea Europeană a mărfurilor sale și în special a cerealelor. Dar nu tot ceea ce poate fi motivat economic se poate susține din punct de vedere ecologic. Toți experții din lume au demonstrat că dragarea Canalului Bâstroe omoară literalmente Delta Dunării. Distruge pur și simplu un ecosistem unic în lume. În timp ce autoritățile de la București tac, spre cinstea lor Liviu Mihaiu, fost guvernator al Deltei Dunării, și jurnalistul Marius Ghilezan ridică glasul. Și trag primele semnale serioase de alarmă.
România are un litigiu mai vechi pe această temă cu Ucraina. Au mai existat asemenea tentative, care au putut fi blocate la timp cu susținere internațională. Iar culmea este că această susținere internațională a venit în principal din partea Uniunii Europene, ai cărei reprezentanți ne solicită astăzi, mimând naivitatea, un punct de vedere. Tentativele din trecut ale Ucrainei de a draga Canalul Bâstroe în vederea transformării acestuia într-un canal navigabil au generat dispute dure și chiar conflicte diplomatice. După fiecare tentativă, Ucraina a depus armele. Totuși, în 1991, în mod premeditat, partea ucraineană a răsturnat nava Rostock de-a curmezișul Canalului Sulina, încercând în acest fel să oprească navigația și imaginându-și că, în aceste condiții, România ar deveni mai flexibilă. Nu a fost să fie cum a vrut Kievul. Pe Sulina s-a navigat și se navighează în continuare.
În această dispută, transformată din când în când în conflict diplomatic, trebuie să ținem cont de o realitate dincolo de necesitatea de a proteja un ecosistem unic în lume, pe care Ucraina se arată dispusă să-l calce în picioare. Noi dispunem în Delta Dunării de 50.000 de hectare, în timp ce Ucraina nu dispune decât de 5.000 de hectare. Prin urmare, chiar dacă nu am ține cont de necesitatea de a proteja mediul și o avuție care este practic a întregii lumi, dacă ar fi să judecăm strict economic, posibilitatea statului ucrainean de a exploata zona, conform dreptului internațional, este de zece ori mai mică.
Un alt element pe care este cât se poate de normal să-l luăm în calcul se referă din nou la incapacitatea autorităților statului român de a reacționa ferm și cu promtitudine în fața unor asemenea provocări. Din nou, președintele Klaus Iohannis doarme. Fie că stă în picioare, fie că stă pe scaun. Din nou, ministrul său de Externe, Bogdan Aurescu, a ațipit în front. Și este incapabil să iasă la rampă, reacționând cu fermitatea necesară. Nici premierul, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, nu suflă un cuvânt despre această nouă provocare pusă la cale de la Kiev.
Domnul Volodimir Zelenski e bine să înțeleagă o dată pentru totdeauna că noi susținem cu generozitate, asumându-ne nenumărate riscuri, poporul ucrainean în lupta sa dreaptă pentru a-și elibera teritoriul cotropit de Federația Rusă. Ceea ce nu înseamnă însă că suntem dispuși să satisfacem toate mofturile Kievului. Și nu le vom satisface. Chiar dacă autoritățile de la București dorm pe ele. Până la urmă, opinia publică se pune în mișcare. Jos laba de pe Canalul Bâstroe!
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 5 zile
Pușcăria românească: Între reforme ‘pe hârtie’ și orgoliile umflate ale sefilor ANP – Va exploda sistemul?
-
Exclusivacum o zi
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!