Actualitate
Am ajuns oare la un nivel al evoluției medicinii încât nu mai este nevoie de nimic nou?

Deciziile EMA sunt cel puțin de neînțeles pentru mine, ca să nu folosesc alt termen La 16 dec 2022, EMA a recomandat retragerea la nivel UE a autorizațiilor de punere pe piață pentru medicamentele care conțin folcodină.
În motivarea deciziei a invocat că:
„Datele disponibile au sugerat faptul că administrarea folcodinei, cu până la 12 luni înainte de anestezia generală cu anumite medicamente denumite medicamente blocante neuromusculare (neuromuscular blocking agents – NMBA), este factor de risc pentru apariția unei reacții anafilactice (o reacție alergică bruscă, severă și care pune viața în pericol) la NMBA.”
„Deoarece nu a fost posibilă identificarea de măsuri eficiente pentru reducerea la minimum a acestui risc, precum și faptul că nu a fost posibilă identificarea unui grup de pacienți pentru care beneficiile folcodinei să depășească riscurile, medicamentele care conțin folcodină sunt retrase de pe piața UE și, prin urmare, nu vor mai fi disponibile pe bază de prescripție medicală sau fără prescripție medicală.”
Aceasta în condițiile în care cu vreo 10 ani în urmă, la 17 feb 2012 anunța că „a finalizat o reevaluare a siguranţei şi eficacităţii folcodinei, în urma îngrijorărilor legate de faptul că utilizarea acesteia poate expune populaţia la riscul de a suferi reacţii anafilactice (reacţii alergice severe) la agenţii blocanţi neuromusculari folosiţi în timpul intervenţiilor chirurgicale. Comitetul pentru produse medicamentoase de uz uman (CHMP) al Agenţiei a concluzionat că dovezile existente privind acest risc sunt neconcludente şi că beneficiile folcodinei continuă să fie mai mari decât riscurile acesteia. Prin urmare, comitetul a recomandat ca toate autorizaţiile de punere pe piaţă pentru medicamentele ce conţin folcodină să fie menţinute pe întreg teritoriul Uniunii Europene (UE).”
Deci, cel puțin 10 ani acestor medicamente care conțineau folcodină le-a fost menținută autorizația de punere pe piață în UE pe celebrul principiu „beneficiile sunt mai mari decât riscurile”, iar după 10 ani vine EMA să ne spună că, de fapt, este invers.
Medicamentele minune cărora le-a fost acordată tot de EMA acordul pentru obținerea autorizației condiționate de punere pe piață prin invocarea aceluiași principiu „beneficiile sunt mai mari decat riscurile, nu doar au fost disponibile pe piață (astfel încât cine considera necesar să și le administreze să poată să aleagă), ci au fost „recomandate” și chiar impuse forțat pentru administrare prin presiune de către organul care emitea decizia de acordare a autorizației (Comisia Europeană).
Mai mult, aceeași Comisie Europeană a emis Ghiduri, a semnat protocoale cu rețelele de socializare și a făcut proiecte de acte normative potrivit cărora se considera fake news orice părere lansată public care neaga eficiența medicamentelor minune.
Constatăm că și în prezent pe rețelele de socializare (cum este Facebook) suntem restricționați și ne sunt șterse postările care conțin referiri la efectele adverse ale medicamentele minune și citări din prospectele actualizate de pe site-ul EMA (fiind considerate fake news).
Totodată, la nivel național în continuare sunt deranjate autoritățile publice dacă faci comentarii despre aceste medicamente minune și mai iese câte o autoritate să amenințe mai pe față, mai voalat medicii cu sancționarea că își permit să deschidă gura.
Ce se întâmplă dacă peste 10 ani iese EMA să ne spună că de fapt nu a identificat beneficii mai mari decât riscurile?
Că doar un exemplu de acest gen îl prezentai mai sus.
De ce nu se mai permite exprimarea unor opinii pro și contra în domeniul medicinei?
De ce nu se mai permite exprimarea unor opinii pro sau contra unor și medicamente sau „tratamente„?
De ce am ajuns în situația în care să fie permise numai opinii pro sau numai opinii contra cu privire la ceva?
Cum va mai evolua medicina, dacă nu se permite exprimarea de opinii?
Cum vom mai putea avea noi vreodată certitudinea că un anumit medicament sau tratament este eficient, dacă vedem că:
– poate să ni se administreze și frecție la picior de lemn, că dacă zic unii că e bine trebuie să îi credem pe cuvânt, pentru că indiferent dacă ar exista persoane care au habar și ar vrea să își exprime opinia că nu are niciun efect un anumit medicament sau tratament le este interzis?
– pot să fie descoperite medicamente și tratamente care chiar să aibă efecte benefice pentru om și să funcționeze, dar le este interzis celor care le descoperă să vorbească și să obțină autorizarea lor, că așa vor unii (că poate le strică apele)?
Sau am ajuns într-o fază a omenirii în care trebuie să primim numai informația care ni se bagă pe gât și trebuie să o primim ca atare fără să gândim? Am ajuns oare în momentul în care omenirea trebuie să pună pe pauză gândirea? Și dacă am ajuns în acel moment, cine l-a decis?
Elena Radu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 16 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”