Administratie
Arhivele Militare Naționale Române, împreună cu Depozitul Central de Arhivă de la Pitești au intrat într-o nouă cursă contra cronometru
Decretul 118 stipulează acordarea unor drepturi bănești persoanelor persecutate politic de dictatura instaurată începând cu 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Atunci când a apărut Legea 130/2020, ne-am trezit că avem obligații despre care nimeni nu ne-a prevenit înainte, spune colonelul Liviu Corciu, directorul Arhivelor Militare Naționale Române.

Au fost două mari momente care au generat câteva sute de mii de prizonieri de război: momentul Stalingrad și momentul 23 august 1944. Acești prizonieri aveau sau au avut, ulterior, copii, deci aceștia sunt actualii beneficiari, precizează colonelul Corciu.
Anul 2021 a însemnat, pentru instituțiile direct implicate, începerea unei curse contra cronometru, cu muncă la foc continuu și presiune pe măsură.

Am demarat activitatea la începutul lui 2021, când au început să vină din ce în ce mai multe cereri. Vârful atins a fost în lunile iulie-august, când au intrat în jur de 8.500 de cereri într-o lună. În acest ritm, stocul de cereri pe care noi îl aveam a crescut exponențial, spune colonelul Marian Olteanu, comandantul Depozitului Central de Arhivă.

Astfel, s-au luat o serie de măsuri privind reducerea și chiar sistarea unor activități specifice de prelucrare arhivistică, dar și crearea unui stat-anexă. În acest moment, la Pitești, sunt 115 persoane desemnate să lucreze pentru structura de rezolvare petiții.
În ianuarie 2021, înregistram o mie de cereri și solicitam sprijin din partea eșalonului superior, pentru că era nevoie de suplimentarea personalului. În șase luni, s-au înregistrat de opt ori mai multe. Dura în jur de zece zile doar să fie înregistrate de colegii mei. Veneau saci întregi de cereri prin poștă, fiecare solicitare fiind înregistrată, sortată și dată ulterior în lucru, subliniază colonelul Corciu.
Acesta estimează că interesul oamenilor va continua, iar în următorii cinci ani aceasta va fi principala activitate a instituției, până se va ajunge la un platou.
Acum lucrăm cererile venite în septembrie 2021, iar eu estimez că nu vom termina cererile din 2021 în cursul acestui an, ceea ce va amplifica frustrarea petenților.
În acest moment, stocul de cereri a ajuns la peste 50.000 și, în continuare, sunt înregistrate lunar alte trei mii. Acest stoc se va menține sau chiar va crește, în funcție de numărul de urmași, de momentul când au aflat de lege și de cât de detaliate sunt solicitările acestora.
Informațiile pe care petenții le trimit sunt, de cele mai multe ori, foarte puține, iar noi suntem nevoiți să revenim către ei cu solicitări suplimentare, fapt ce întârzie foarte mult termenul de răspuns. Nu toți reacționează pozitiv la acest tip de solicitări, însă noi trebuie să ne asigurăm că identificăm corect persoana în cauză, subliniază colonelul Corciu.
Alice Leanca și Alin Coteanu fac parte din personalul angrenat în activitatea de soluționare petiții, la Depozitul Central de Arhivă de la Pitești. De la ei aflu, în detaliu, ce implică munca propriu-zisă de soluționare a unei cereri, după ce aceasta este înregistrată, proces care poate dura de la câteva zile, până la câteva săptămâni, în funcție de cât de mult este îngreunat procesul de lipsa informațiilor.
Din momentul în care o petiție este luată în evidență, este citită, triată, se stabilește dacă face obiectul cererii și este apoi dată în lucru. Urmează documentarea pe teren și, în funcție de situația identificată, se întocmește răspunsul. Rezolvarea unei cereri înseamnă accesarea până la cinci-șapte surse documentare.
Petițiile sunt primite prin e-mail, scrisori sau sunt lăsate la punctul de control al unității. Eu le primesc de la Biroul evidență și le distribui, în ordine cronologică, oamenilor din subordinea mea, povestește Alice Leanca.

De multe ori, petenții nu știu exact ce vor sau nu formulează foarte clar. Vor „situația militară a lui tăticu, pentru legea nouă”, sau „pentru pensia de urmaș”. Dar, de multe ori, nici nu menționează numele lui. Ne ajută, în identificare, orice documente pe care ni le trimit, cum ar fi copie după livretul vechi sau după certificatul de naștere.
După ce a fost găsită dovada căderii în prizonierat, trebuie căutată și întoarcerea din prizonierat. Ulterior, se întocmește, se tehnoredactează și se expediază răspunsul și, abia în momentul în care certificatul a ajuns la petent, acesta poate să-și depună dosarul complet la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială, pe raza căreia are domiciliul.
O zi pe care ți-o petreci în arhivă, pe teren, și găsești datele exacte este o zi extrem de satisfăcătoare pentru noi. Vorbim de multă muncă în echipă, sunt informații pe care le descoperi căutând altceva și care îi pot folosi unui coleg, explică Alice Leanca.
Alin Coteanu lucrează ca personal civil, angajat pe ștat anexă în urmă cu un an. Activitatea mea implică multă muncă de teren. Aici lucrăm cu materiale foarte vechi, vorbim de toată arhiva predată de unitățile militare după cel de-Al Doilea Război Mondial. Apoi, urmărim, conform legii 130/2020, situația militară începând cu 22 iulie 1941 până la 23 august 1944. Astfel, trebuie să identificăm două direcții: dispariția persoanei sau întoarcerea din captivitate, din URSS.

Situațiile în timpul documentării arhivistice pot fi din cele mai diverse. De multe ori, apar nume comune, din acest motiv verificarea se realizează din mai multe surse. Alteori, se găsesc date despre dispariția persoanei, dar nu și despre înapoiere sau țara de unde s-a întors. Caligrafia vremii pune probleme. Noi suntem păstrători de arhivă, nu avem voie să interpretăm datele pe care le găsim, adaugă Alin Coteanu.
Absolvent de studii universitare și postuniversitare în Istorie, Alin Coteanu se consideră norocos că poate lucra într-un domeniu care l-a pasionat întotdeauna.
Zilele petrecute în arhivă sunt cele în care zboară timpul cât ai clipi, pentru că sunt captivat mereu de ceea ce găsesc acolo. Atunci când reușim să soluționăm o cerere, apare acel sentiment că l-am putut ajuta pe copilul acelui om care s-a chinuit pentru țară. Eu sunt motivat de faptul că pot să contribui față de jertfa făcută de înaintașii noștri.
Din păcate, determinarea, pasiunea și munca în ritm continuu pe care oamenii din aceste instituții o depun din ianuarie 2021 pare să nu aibă ecou. Ritmul îngreunat în care fiecare petiție își găsește rezolvarea atrage după sine permanente frustrări în rândul beneficiarilor.
În ciuda tuturor criticilor și a nemulțumirilor care răzbat din comunicările telefonice, din partea beneficiarilor, noi aici chiar facem eforturi deosebite, subliniază colonelul Liviu Corciu. Oamenii aud la biserică, pe stradă, prin vecini, că se dă o pensie urmașilor veteranilor de război, fără să știe exact situația și ce stipulează legea. Ne încărcăm cu foarte multe cereri care se dovedesc a fi nefondate, în urma cercetărilor.
Oana Otu este șefa Biroului relații cu publicul și rezolvare petiții, din cadrul Arhivelor Naționale Militare Române. Biroul pe care îl conduc coordonează, la nivelul întregului sistem arhivistic militar, relația cu cetățenii privind rezolvarea petițiilor, sesizărilor și cererilor, în general. Ne relaționăm atât cu Depozitul Central de Arhivă, care este unitatea noastră subordonată, cât și cu celelalte depozite de arhivă ale celorlalte categorii de forțe, plus cu toate centrele militare, zonale, județene sau de sector.
Mai exact, acest birou are responsabilitatea de a răspunde, în scris, tuturor reclamațiilor care sunt înregistrate în această perioadă, demonstrând realitatea prin documente. Istoria orală, pe care oamenii și-o amintesc, este uneori neconformă cu cea oficială. E nevoie de multă experiență în lucrul cu arhiva pentru a-ți da seama unde trebuie să cauți, e nevoie și de cunoștințe de istorie și, înainte de toate, trebuie să-ți placă ceea ce faci, să trăiești acel sentiment de satisfacție atunci când găsești ceea ce cauți în documentele din arhivă.
Oana Otu este de părere că, în general, toate aceste legi cu caracter reparatoriu sunt destul de sensibile, fiind vorba de beneficii financiare. Bănuiam că va fi un proces greu și îndelungat. Din păcate însă, nu mai ajungem să ne facem meseria de arhivist, ci doar să valorificăm arhiva din punct de vedere practic, nu și din punct de vedere istoric.
Sentimentele de frustrare și neputință apar deopotrivă și în rândul celor care procesează fiecare cerere în parte, pentru că nu reușesc să le răspundă tuturor în timpul pe care și l-ar dori. Dincolo de cei nemulțumiți, sunt și oameni care înțeleg situația, care au răbdare și sunt concilianți. Aș vrea să întăresc faptul că telefonul nostru este în permanență disponibil, noi răspundem la toate e-mail-urile și ne dorim să oferim sprijin tuturor și un timp de răspuns mult mai scurt.
De multe ori, petenții nu știu exact ce vor sau nu formulează foarte clar. Vor „situația militară a lui tăticu, pentru legea nouă”, sau „pentru pensia de urmaș”. Alice Leanca, arhivist
Am pus la dispoziția petenților o linie telefonică, cu două posturi în convorbire și zece în așteptare, Există o persoană care răspunde permanent, dând orice informație este solicitată. La final de zi, această persoană este epuizată, pentru că se încarcă emoțional de toate frustrările aflate la celălalt capăt al firului. Știm că cei care așteaptă răspunsul nostru sunt oameni de vârsta a treia, oameni pentru care o zi are o altă valoare. Colonel Liviu Corciu, directorul Arhivelor Militare Naționale Române. (A. Motoc).
Administratie
Ofensiva „Blitz” la Giurgiu: Captură de milioane din „industria falsului” pe ruta Turcia-Germania
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de trafic cu mărfuri contrafăcute, polițiștii de frontieră din Giurgiu au reușit o captură record în urma unor controale fulger desfășurate pe parcursul ultimelor zile. Peste 5.600 de articole de lux falsificate, care urmau să inunde piața europeană, au fost scoase din circuitul ilegal, valoarea acestora depășind pragul de un milion de lei.
Filtre pe DN 5: „Ruta Balcanică” a produselor de contrabandă sub asediu
În perioada 15–18 aprilie, arterele rutiere din județul Giurgiu au devenit teatrul unor acțiuni tip „BLITZ”, menite să verifice legalitatea transporturilor internaționale. Vizate au fost în special mijloacele de transport care tranzitau ruta strategică Turcia-Bulgaria-Germania. Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, operațiunea a mobilizat echipaje din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră local, sprijinite de specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.
Efortul coordonat a dus la interceptarea mai multor vehicule încărcate cu mii de produse suspecte. Strategia polițiștilor a fost una de impact imediat, reușind să identifice transporturile ilicite chiar în fluxul dens de trafic de pe Drumul Național 5, blocând astfel tranzitul unor mărfuri care eludau normele legale și fiscale.
Peste 5.000 de „falsuri de lux” mascate în transporturi internaționale
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 5.642 de produse, variind de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la marochinărie și parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale de renume. Marfa, suspectată a fi contrafăcută, era transportată de cetățeni turci și bulgari care nu au putut prezenta nicio dovadă legală a provenienței acestora.
Potrivit estimărilor oficiale ale autorităților de frontieră, prejudiciul adus titularilor de mărci ar fi fost colosal dacă aceste bunuri ar fi ajuns pe rafturi. Dacă ar fi fost comercializate la prețul produselor originale, valoarea capturii ar fi atins suma de aproximativ 1.250.000 de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind marcate ca probe în dosarele penale proaspăt deschise.
Toleranță zero pentru pirateria comercială: Dosare penale și monitorizare permanentă
Consecințele legale pentru transportatorii implicați sunt severe. În prezent, se desfășoară cercetări amănunțite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate. Această practică nu reprezintă doar o fraudă economică, ci și un risc pentru consumatori, produsele contrafăcute nefiind supuse standardelor de calitate și siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat angajamentul de a menține o supraveghere strictă în zona de competență, subliniind că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic. Dincolo de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile punctează că prezența constantă la datorie are ca scop principal asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combaterea oricărei forme de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Scandalul „Protocolului de Lux” de la Timișoara: Poliția și Poliția de Frontieră demontează acuzațiile
O controversă izbucnită recent în spațiul public, care îl viza direct pe Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a fost categoric infirmată de autoritățile de resort. Informațiile conform cărora demnitarul ar fi solicitat un tratament preferențial la controlul de securitate al Aeroportului Internațional Timișoara sunt calificate drept „false” de către instituțiile de forță, care denunță un deficit grav de documentare în mediatizarea acestui incident.
Fals grosolan în spațiul public: Autoritățile neagă „chemarea la ordin” a polițiștilor
Reacția oficială vine ca urmare a unor relatări care sugerau că membri ai Executivului ar fi exercitat presiuni asupra personalului de serviciu din aeroport pentru a facilita trecerea fără control a unor oficiali. Conform unui comunicat comun emis de structurile de informare și relații publice din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, aceste scenarii nu au nicio legătură cu realitatea.
Autoritățile subliniază că afirmațiile referitoare la o presupusă „chemare la ordin” a șefului de tură al poliției pentru a crea culoare speciale de trecere sunt lipsite de fundament. Mai mult, instituțiile citate precizează că niciun reprezentant al acestora nu a fost contactat pentru a confirma sau infirma aceste ipoteze înainte ca ele să fie lansate în circuitul mediatic.
Erori procedurale și apel la etică: Cine răspunde pentru securitatea aeroportuară?
Dincolo de infirmarea incidentului, Poliția Română și Poliția de Frontieră aduc clarificări importante privind competențele lor legale, demontând astfel logica acuzațiilor. Potrivit sursei citate, cele două instituții nu au nicio atribuție în organizarea cordoanelor de trecere sau în gestionarea fluxului de securitate în interiorul aeroportului, aceste sarcini revenind altor structuri specializate.
În acest context, autoritățile fac un apel ferm la respectarea deontologiei profesionale, solicitând jurnaliștilor o documentare temeinică a subiectelor care pot afecta imaginea instituțiilor statului. „Facem apel la documentarea temeinică a unor subiecte care, deși nu sunt reale, afectează imaginea instituțiilor”, se arată în poziția oficială, subliniind faptul că propagarea unor știri neverificate subminează încrederea publicului în structurile de ordine și siguranță națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație culturală la nivel înalt: Nicolae Iorga, simbolul identității românești în inima Barcelonei
Într-un demers menit să consolideze legăturile dintre România și Spania, europarlamentarul Victor Negrescu a obținut un acord de principiu istoric pentru instalarea unui bust al marelui istoric Nicolae Iorga în spațiul public din Barcelona. Inițiativa marchează un punct de cotitură în recunoașterea comunității românești din capitala catalană, în contextul celebrării a 145 de ani de relații diplomatice între cele două state.
Un „Da” istoric pentru memoria României în Catalonia
Dialogul recent dintre europarlamentarul Victor Negrescu și primarul social-democrat al Barcelonei, Jaume Collboni, a deschis calea unei prezențe culturale românești fără precedent în orașul de pe malul Mediteranei. Conform oficialului european, discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile de a oferi comunității românești o vizibilitate sporită în spațiul public.
Rezultatul cel mai concret al acestei întrevederi este acceptul autorităților locale pentru amplasarea bustului lui Nicolae Iorga, personalitate care a vizitat frecvent Barcelona în anii ’20 și care a dedicat numeroase pagini culturii catalane. Victor Negrescu a subliniat că acest moment simbolic reprezintă nu doar un omagiu adus trecutului, ci și o validare a eforturilor Consulatului României, care susține activ această inițiativă.
Noua generație: Între succesul european și rădăcinile românești
Dincolo de diplomația monumentelor, vizita europarlamentarului a inclus o componentă vitală: dialogul cu tinerii români care studiază la Barcelona. Potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu, întâlnirea cu acești tineri a scos la iveală un potențial uman extraordinar. Surprinzător pentru mulți este faptul că tinerii născuți pe pământ spaniol își conservă identitatea cu o rigurozitate admirabilă, vorbind o limbă română impecabilă.
Această „Românie de peste hotare” demonstrează o conectare profundă cu valorile naționale, însă, în ciuda entuziasmului lor, acești tineri se lovesc de un zid al indiferenței instituționale din partea autorităților de la București.
Eșecul politicilor de stat: Diaspora tânără, o resursă ignorată de București
Analiza discuțiilor cu studenții români din Barcelona evidențiază o realitate amară pe care Victor Negrescu o semnalează cu fermitate: absența unor politici coerente ale statului român dedicate tinerilor din diaspora. În timp ce tinerii își caută locul într-o Europă competitivă, România pare să rămână în urmă la capitolul strategii de atragere și implicare a acestora în proiectul național.
„Nu putem construi viitorul fără ei”, a avertizat europarlamentarul, punctând faptul că România are responsabilitatea urgentă de a deveni un proiect credibil și atractiv. Mesajul este unul clar: pentru ca diaspora tânără să rămână conectată la țară, este nevoie de oportunități reale de dezvoltare profesională și de o prezență activă a statului român în viața acestora, transformând distanța geografică într-un parteneriat strategic de durată.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 2 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum o ziBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 3 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



