Administratie
Arhivele Militare Naționale Române, împreună cu Depozitul Central de Arhivă de la Pitești au intrat într-o nouă cursă contra cronometru
Decretul 118 stipulează acordarea unor drepturi bănești persoanelor persecutate politic de dictatura instaurată începând cu 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Atunci când a apărut Legea 130/2020, ne-am trezit că avem obligații despre care nimeni nu ne-a prevenit înainte, spune colonelul Liviu Corciu, directorul Arhivelor Militare Naționale Române.

Au fost două mari momente care au generat câteva sute de mii de prizonieri de război: momentul Stalingrad și momentul 23 august 1944. Acești prizonieri aveau sau au avut, ulterior, copii, deci aceștia sunt actualii beneficiari, precizează colonelul Corciu.
Anul 2021 a însemnat, pentru instituțiile direct implicate, începerea unei curse contra cronometru, cu muncă la foc continuu și presiune pe măsură.

Am demarat activitatea la începutul lui 2021, când au început să vină din ce în ce mai multe cereri. Vârful atins a fost în lunile iulie-august, când au intrat în jur de 8.500 de cereri într-o lună. În acest ritm, stocul de cereri pe care noi îl aveam a crescut exponențial, spune colonelul Marian Olteanu, comandantul Depozitului Central de Arhivă.

Astfel, s-au luat o serie de măsuri privind reducerea și chiar sistarea unor activități specifice de prelucrare arhivistică, dar și crearea unui stat-anexă. În acest moment, la Pitești, sunt 115 persoane desemnate să lucreze pentru structura de rezolvare petiții.
În ianuarie 2021, înregistram o mie de cereri și solicitam sprijin din partea eșalonului superior, pentru că era nevoie de suplimentarea personalului. În șase luni, s-au înregistrat de opt ori mai multe. Dura în jur de zece zile doar să fie înregistrate de colegii mei. Veneau saci întregi de cereri prin poștă, fiecare solicitare fiind înregistrată, sortată și dată ulterior în lucru, subliniază colonelul Corciu.
Acesta estimează că interesul oamenilor va continua, iar în următorii cinci ani aceasta va fi principala activitate a instituției, până se va ajunge la un platou.
Acum lucrăm cererile venite în septembrie 2021, iar eu estimez că nu vom termina cererile din 2021 în cursul acestui an, ceea ce va amplifica frustrarea petenților.
În acest moment, stocul de cereri a ajuns la peste 50.000 și, în continuare, sunt înregistrate lunar alte trei mii. Acest stoc se va menține sau chiar va crește, în funcție de numărul de urmași, de momentul când au aflat de lege și de cât de detaliate sunt solicitările acestora.
Informațiile pe care petenții le trimit sunt, de cele mai multe ori, foarte puține, iar noi suntem nevoiți să revenim către ei cu solicitări suplimentare, fapt ce întârzie foarte mult termenul de răspuns. Nu toți reacționează pozitiv la acest tip de solicitări, însă noi trebuie să ne asigurăm că identificăm corect persoana în cauză, subliniază colonelul Corciu.
Alice Leanca și Alin Coteanu fac parte din personalul angrenat în activitatea de soluționare petiții, la Depozitul Central de Arhivă de la Pitești. De la ei aflu, în detaliu, ce implică munca propriu-zisă de soluționare a unei cereri, după ce aceasta este înregistrată, proces care poate dura de la câteva zile, până la câteva săptămâni, în funcție de cât de mult este îngreunat procesul de lipsa informațiilor.
Din momentul în care o petiție este luată în evidență, este citită, triată, se stabilește dacă face obiectul cererii și este apoi dată în lucru. Urmează documentarea pe teren și, în funcție de situația identificată, se întocmește răspunsul. Rezolvarea unei cereri înseamnă accesarea până la cinci-șapte surse documentare.
Petițiile sunt primite prin e-mail, scrisori sau sunt lăsate la punctul de control al unității. Eu le primesc de la Biroul evidență și le distribui, în ordine cronologică, oamenilor din subordinea mea, povestește Alice Leanca.

De multe ori, petenții nu știu exact ce vor sau nu formulează foarte clar. Vor „situația militară a lui tăticu, pentru legea nouă”, sau „pentru pensia de urmaș”. Dar, de multe ori, nici nu menționează numele lui. Ne ajută, în identificare, orice documente pe care ni le trimit, cum ar fi copie după livretul vechi sau după certificatul de naștere.
După ce a fost găsită dovada căderii în prizonierat, trebuie căutată și întoarcerea din prizonierat. Ulterior, se întocmește, se tehnoredactează și se expediază răspunsul și, abia în momentul în care certificatul a ajuns la petent, acesta poate să-și depună dosarul complet la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială, pe raza căreia are domiciliul.
O zi pe care ți-o petreci în arhivă, pe teren, și găsești datele exacte este o zi extrem de satisfăcătoare pentru noi. Vorbim de multă muncă în echipă, sunt informații pe care le descoperi căutând altceva și care îi pot folosi unui coleg, explică Alice Leanca.
Alin Coteanu lucrează ca personal civil, angajat pe ștat anexă în urmă cu un an. Activitatea mea implică multă muncă de teren. Aici lucrăm cu materiale foarte vechi, vorbim de toată arhiva predată de unitățile militare după cel de-Al Doilea Război Mondial. Apoi, urmărim, conform legii 130/2020, situația militară începând cu 22 iulie 1941 până la 23 august 1944. Astfel, trebuie să identificăm două direcții: dispariția persoanei sau întoarcerea din captivitate, din URSS.

Situațiile în timpul documentării arhivistice pot fi din cele mai diverse. De multe ori, apar nume comune, din acest motiv verificarea se realizează din mai multe surse. Alteori, se găsesc date despre dispariția persoanei, dar nu și despre înapoiere sau țara de unde s-a întors. Caligrafia vremii pune probleme. Noi suntem păstrători de arhivă, nu avem voie să interpretăm datele pe care le găsim, adaugă Alin Coteanu.
Absolvent de studii universitare și postuniversitare în Istorie, Alin Coteanu se consideră norocos că poate lucra într-un domeniu care l-a pasionat întotdeauna.
Zilele petrecute în arhivă sunt cele în care zboară timpul cât ai clipi, pentru că sunt captivat mereu de ceea ce găsesc acolo. Atunci când reușim să soluționăm o cerere, apare acel sentiment că l-am putut ajuta pe copilul acelui om care s-a chinuit pentru țară. Eu sunt motivat de faptul că pot să contribui față de jertfa făcută de înaintașii noștri.
Din păcate, determinarea, pasiunea și munca în ritm continuu pe care oamenii din aceste instituții o depun din ianuarie 2021 pare să nu aibă ecou. Ritmul îngreunat în care fiecare petiție își găsește rezolvarea atrage după sine permanente frustrări în rândul beneficiarilor.
În ciuda tuturor criticilor și a nemulțumirilor care răzbat din comunicările telefonice, din partea beneficiarilor, noi aici chiar facem eforturi deosebite, subliniază colonelul Liviu Corciu. Oamenii aud la biserică, pe stradă, prin vecini, că se dă o pensie urmașilor veteranilor de război, fără să știe exact situația și ce stipulează legea. Ne încărcăm cu foarte multe cereri care se dovedesc a fi nefondate, în urma cercetărilor.
Oana Otu este șefa Biroului relații cu publicul și rezolvare petiții, din cadrul Arhivelor Naționale Militare Române. Biroul pe care îl conduc coordonează, la nivelul întregului sistem arhivistic militar, relația cu cetățenii privind rezolvarea petițiilor, sesizărilor și cererilor, în general. Ne relaționăm atât cu Depozitul Central de Arhivă, care este unitatea noastră subordonată, cât și cu celelalte depozite de arhivă ale celorlalte categorii de forțe, plus cu toate centrele militare, zonale, județene sau de sector.
Mai exact, acest birou are responsabilitatea de a răspunde, în scris, tuturor reclamațiilor care sunt înregistrate în această perioadă, demonstrând realitatea prin documente. Istoria orală, pe care oamenii și-o amintesc, este uneori neconformă cu cea oficială. E nevoie de multă experiență în lucrul cu arhiva pentru a-ți da seama unde trebuie să cauți, e nevoie și de cunoștințe de istorie și, înainte de toate, trebuie să-ți placă ceea ce faci, să trăiești acel sentiment de satisfacție atunci când găsești ceea ce cauți în documentele din arhivă.
Oana Otu este de părere că, în general, toate aceste legi cu caracter reparatoriu sunt destul de sensibile, fiind vorba de beneficii financiare. Bănuiam că va fi un proces greu și îndelungat. Din păcate însă, nu mai ajungem să ne facem meseria de arhivist, ci doar să valorificăm arhiva din punct de vedere practic, nu și din punct de vedere istoric.
Sentimentele de frustrare și neputință apar deopotrivă și în rândul celor care procesează fiecare cerere în parte, pentru că nu reușesc să le răspundă tuturor în timpul pe care și l-ar dori. Dincolo de cei nemulțumiți, sunt și oameni care înțeleg situația, care au răbdare și sunt concilianți. Aș vrea să întăresc faptul că telefonul nostru este în permanență disponibil, noi răspundem la toate e-mail-urile și ne dorim să oferim sprijin tuturor și un timp de răspuns mult mai scurt.
De multe ori, petenții nu știu exact ce vor sau nu formulează foarte clar. Vor „situația militară a lui tăticu, pentru legea nouă”, sau „pentru pensia de urmaș”. Alice Leanca, arhivist
Am pus la dispoziția petenților o linie telefonică, cu două posturi în convorbire și zece în așteptare, Există o persoană care răspunde permanent, dând orice informație este solicitată. La final de zi, această persoană este epuizată, pentru că se încarcă emoțional de toate frustrările aflate la celălalt capăt al firului. Știm că cei care așteaptă răspunsul nostru sunt oameni de vârsta a treia, oameni pentru care o zi are o altă valoare. Colonel Liviu Corciu, directorul Arhivelor Militare Naționale Române. (A. Motoc).
Administratie
Captură de lux la frontieră: Bolizi de 200.000 de euro cu acte false, opriți pe autostrada A1 de polițiștii din Nădlac
Doi cetățeni ciprioți au fost interceptați în trafic în timp ce încercau să traverseze România la volanul unor autovehicule de lux cu identități falsificate. O operațiune de control a scos la iveală o rețea complexă de falsificare a documentelor și a elementelor de identificare ale mașinilor, valoarea totală a bunurilor confiscate fiind una impresionantă.
Control de rutină pe A1, finalizat cu o captură de sute de mii de euro
Vigilența polițiștilor de frontieră a transformat un control aleatoriu pe autostrada A1 Deva – Nădlac într-o anchetă penală de proporții. Potrivit informațiilor furnizate de Sectorul Poliției de Frontieră Nădlac, agenții au oprit pentru verificare două autovehicule înmatriculate în Marea Britanie, conduse de doi cetățeni ciprioți în vârstă de 34, respectiv 50 de ani.
Deși la prima vedere părea un transport obișnuit, experiența polițiștilor a dus la o examinare amănunțită a documentelor de bord. Suspiciunile au fost confirmate rapid: certificatele de înmatriculare prezentate de cei doi bărbați nu întruneau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind, în fapt, falsuri grosolane menite să mascheze ilegalitatea punerii în circulație a vehiculelor.
Inginerii infracționale: Șasiuri modificate și documente contrafăcute
Dincolo de actele false, polițiștii din cadrul Poliției de Frontieră Nădlac au descoperit indicii ale unei intervenții tehnice de natură infracțională. În cazul unuia dintre autoturisme, seria de șasiu poansonată nu prezenta caracteristicile specifice aplicate de producător, prezentând urme clare de modificare. Această practică, des întâlnită în traficul internațional de mașini furate, are scopul de a șterge „urma” originală a vehiculului și de a-i crea o identitate fictivă.
Bolizii, a căror valoare de piață a fost estimată la aproximativ 200.000 de euro, au fost imediat indisponibilizați la sediul instituției. Cei doi șoferi au fost escortați pentru audieri, cercetările dezvăluind o schemă bine pusă la punct pentru tranzitarea vehiculelor neînmatriculate prin utilizarea de înscrisuri oficiale contrafăcute.
Dosare penale pentru tăinuire și uz de fals
Consecințele legale pentru cei doi cetățeni străini sunt severe. În urma constatărilor de pe teren, polițiștii de frontieră au demarat procedurile de urmărire penală sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni grave: tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Cazul rămâne sub monitorizarea autorităților, urmând ca, la finalizarea investigațiilor coordonate de procuror, să fie dispuse măsurile legale care se impun. Această reușită a Poliției de Frontieră Nădlac subliniază încă o dată importanța controalelor nesistematice pe principalele artere rutiere, servind drept un avertisment ferm pentru cei care încearcă să utilizeze infrastructura rutieră a României pentru activități de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Oglinda șoselelor din România în 2026: Radiografia comportamentului la volan și noile riscuri din traficul auto
Cum s-au transformat șoferii români în ultimele două decenii și care sunt pericolele care pândesc la fiecare intersecție? Un studiu de referință, lansat recent, oferă răspunsuri chirurgicale despre atitudinea noastră în trafic, marcând trecerea de la simpla statistică la o strategie de supraviețuire pe drumurile publice.
Două decenii de monitorizare: Evoluția de la prudență la noi vulnerabilități
Recent, a fost prezentat public studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026”, un document programatic care radiografiază psihologia participanților la trafic. Acest barometru social, derulat cu o strictețe cronologică de invidiat — o dată la fiecare patru ani, începând cu anul 2008 — permite specialiștilor să observe evoluția mentalităților pe parcursul a aproape două decenii.
Conform datelor prezentate în cadrul conferinței de lansare, analiza nu se limitează la a număra incidentele, ci caută să înțeleagă cauzele profunde ale comportamentelor la volan. Perspectivele oferite de acest studiu pe termen lung scot la iveală atât progresele reale înregistrate în educarea rutieră, cât și „riscurile emergente” — noi tipuri de neatenție sau agresivitate care pot anula eforturile de prevenție din ultimii ani.
Parteneriat strategic pentru zero victime: Dialog între autorități și mediul privat
Valoarea și rigoarea acestui demers științific sunt susținute de un parteneriat solid între instituțiile statului și sectorul privat. Potrivit informațiilor furnizate în cadrul evenimentului, studiul a fost realizat de Cult Market Research în strânsă colaborare cu Ursus Breweries, Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române.
Această reuniune de forțe a adus la aceeași masă experți în sociologie, oficiali ai poliției rutiere și reprezentanți ai mediului de afaceri, toți având un obiectiv comun: reducerea numărului de tragedii pe șosele. Sinergia dintre aceste entități subliniază faptul că siguranța rutieră nu este doar o problemă de legislație, ci și una de responsabilitate socială și educație continuă.
Între progrese și noi amenințări: Ce ne rezervă viitorul în trafic?
Concluziile studiului din 2026 sunt vitale pentru fundamentarea viitoarelor campanii de prevenire. Analiza scoate în evidență faptul că, deși există o conștientizare mai mare a pericolelor clasice, apar noi provocări legate de tehnologie și de dinamica accelerată a vieții urbane.
Specialiștii prezenți la lansare au avertizat că înțelegerea acestor atitudini sociale este singura cale prin care autoritățile pot anticipa comportamentele de risc înainte ca acestea să se transforme în accidente fatale. Studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic” rămâne, astfel, cel mai important instrument de diagnoză pentru oricine dorește să transforme șoselele României într-un spațiu sigur pentru toți. (Paul D.).
Administratie
Incoruptibilitate la frontieră: Tentative de mituire pe DN 6, dejucate de polițiștii din Orșova
Doi cetățeni străini au aflat pe propria piele că legea nu este de vânzare în România. În două zile consecutive, polițiștii de frontieră din Orșova au refuzat categoric sume de bani oferite drept mită, alegând să își facă datoria și să sesizeze imediat organele de cercetare penală.
Țigări de contrabandă și mită de 300 de euro: Planul eșuat al unui cetățean bulgar
Primul incident a avut loc în după-amiaza zilei de 5 iunie 2026, pe DN 6, unde o echipă din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Orșova a interceptat un autoturism înmatriculat în Bulgaria. Ceea ce părea a fi un control de rutină s-a transformat rapid într-o speță penală după ce, în interiorul vehiculului, au fost descoperite 146 de pachete de țigări cu timbru fiscal bulgăresc, destinate pieței negre.
Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile de frontieră, în momentul în care șoferul bulgar a realizat că marfa îi va fi confiscată și că va fi sancționat contravențional, acesta a încercat o „negociere” ilegală. Bărbatul i-a oferit polițistului de frontieră suma de 300 de euro pentru a trece cu vederea ilegalitatea. Agentul a refuzat instantaneu oferta, declanșând procedurile pentru infracțiunea de dare de mită.
Toleranță zero: Un șofer turc, cercetat penal pentru 50 de euro oferiți agenților
La mai puțin de 24 de ore distanță, un scenariu similar s-a repetat în aceeași zonă. De această dată, protagonist a fost un cetățean turc care conducea un microbuz. În urma controlului, polițiștii au descoperit pachete de țigări care depășeau plafonul legal admis pentru tranzit.
Deși miza era mult mai mică — doar 50 de euro oferiți pentru a evita confiscarea bunurilor și amenda — reacția polițiștilor de frontieră a fost la fel de fermă. Conform procedurilor stricte de integritate ale Poliției de Frontieră Orșova, tentativa de mituire a fost raportată imediat, demonstrând că nicio sumă, indiferent de valoare, nu poate cumpăra tăcerea legii.
Dosare penale și coordonarea procurorilor: Consecințe drastice pentru „scurtăturile” ilegale
În ambele cazuri, integritatea polițiștilor de frontieră a fost dublată de o reacție rapidă a structurilor de suport. A fost informat imediat Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE), care a trimis echipaje operative la fața locului pentru a prelua probele și a documenta faptele.
În prezent, cercetările sunt continuate sub directa coordonare a procurorului competent, cei doi cetățeni străini fiind vizați de acuzații grave de dare de mită. Mesajul transmis de reprezentanții Sectorului Poliției de Frontieră Orșova este unul fără echivoc: orice încercare de a influența aplicarea legii prin corupție va fi tratată cu o rigoare maximă, iar făptuitorii vor suporta consecințele penale aferente. (Paul D.).,
-
Exclusivacum 5 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 22 de oreIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 2 zileViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 23 de orePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 22 de orePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum 2 zileIPJ VASLUI, TRIUNGHIUL BERMUDELOR DIN POLIȚIA ROMÂNĂ: CUM SĂ FII „ZEU” CU TREI FEȚE ȘI SĂ SCUIPĂ DE SUS PE LEGE
-
Exclusivacum 5 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



