Administratie
Arhivele Militare Naționale Române, împreună cu Depozitul Central de Arhivă de la Pitești au intrat într-o nouă cursă contra cronometru
Decretul 118 stipulează acordarea unor drepturi bănești persoanelor persecutate politic de dictatura instaurată începând cu 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Atunci când a apărut Legea 130/2020, ne-am trezit că avem obligații despre care nimeni nu ne-a prevenit înainte, spune colonelul Liviu Corciu, directorul Arhivelor Militare Naționale Române.

Au fost două mari momente care au generat câteva sute de mii de prizonieri de război: momentul Stalingrad și momentul 23 august 1944. Acești prizonieri aveau sau au avut, ulterior, copii, deci aceștia sunt actualii beneficiari, precizează colonelul Corciu.
Anul 2021 a însemnat, pentru instituțiile direct implicate, începerea unei curse contra cronometru, cu muncă la foc continuu și presiune pe măsură.

Am demarat activitatea la începutul lui 2021, când au început să vină din ce în ce mai multe cereri. Vârful atins a fost în lunile iulie-august, când au intrat în jur de 8.500 de cereri într-o lună. În acest ritm, stocul de cereri pe care noi îl aveam a crescut exponențial, spune colonelul Marian Olteanu, comandantul Depozitului Central de Arhivă.

Astfel, s-au luat o serie de măsuri privind reducerea și chiar sistarea unor activități specifice de prelucrare arhivistică, dar și crearea unui stat-anexă. În acest moment, la Pitești, sunt 115 persoane desemnate să lucreze pentru structura de rezolvare petiții.
În ianuarie 2021, înregistram o mie de cereri și solicitam sprijin din partea eșalonului superior, pentru că era nevoie de suplimentarea personalului. În șase luni, s-au înregistrat de opt ori mai multe. Dura în jur de zece zile doar să fie înregistrate de colegii mei. Veneau saci întregi de cereri prin poștă, fiecare solicitare fiind înregistrată, sortată și dată ulterior în lucru, subliniază colonelul Corciu.
Acesta estimează că interesul oamenilor va continua, iar în următorii cinci ani aceasta va fi principala activitate a instituției, până se va ajunge la un platou.
Acum lucrăm cererile venite în septembrie 2021, iar eu estimez că nu vom termina cererile din 2021 în cursul acestui an, ceea ce va amplifica frustrarea petenților.
În acest moment, stocul de cereri a ajuns la peste 50.000 și, în continuare, sunt înregistrate lunar alte trei mii. Acest stoc se va menține sau chiar va crește, în funcție de numărul de urmași, de momentul când au aflat de lege și de cât de detaliate sunt solicitările acestora.
Informațiile pe care petenții le trimit sunt, de cele mai multe ori, foarte puține, iar noi suntem nevoiți să revenim către ei cu solicitări suplimentare, fapt ce întârzie foarte mult termenul de răspuns. Nu toți reacționează pozitiv la acest tip de solicitări, însă noi trebuie să ne asigurăm că identificăm corect persoana în cauză, subliniază colonelul Corciu.
Alice Leanca și Alin Coteanu fac parte din personalul angrenat în activitatea de soluționare petiții, la Depozitul Central de Arhivă de la Pitești. De la ei aflu, în detaliu, ce implică munca propriu-zisă de soluționare a unei cereri, după ce aceasta este înregistrată, proces care poate dura de la câteva zile, până la câteva săptămâni, în funcție de cât de mult este îngreunat procesul de lipsa informațiilor.
Din momentul în care o petiție este luată în evidență, este citită, triată, se stabilește dacă face obiectul cererii și este apoi dată în lucru. Urmează documentarea pe teren și, în funcție de situația identificată, se întocmește răspunsul. Rezolvarea unei cereri înseamnă accesarea până la cinci-șapte surse documentare.
Petițiile sunt primite prin e-mail, scrisori sau sunt lăsate la punctul de control al unității. Eu le primesc de la Biroul evidență și le distribui, în ordine cronologică, oamenilor din subordinea mea, povestește Alice Leanca.

De multe ori, petenții nu știu exact ce vor sau nu formulează foarte clar. Vor „situația militară a lui tăticu, pentru legea nouă”, sau „pentru pensia de urmaș”. Dar, de multe ori, nici nu menționează numele lui. Ne ajută, în identificare, orice documente pe care ni le trimit, cum ar fi copie după livretul vechi sau după certificatul de naștere.
După ce a fost găsită dovada căderii în prizonierat, trebuie căutată și întoarcerea din prizonierat. Ulterior, se întocmește, se tehnoredactează și se expediază răspunsul și, abia în momentul în care certificatul a ajuns la petent, acesta poate să-și depună dosarul complet la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială, pe raza căreia are domiciliul.
O zi pe care ți-o petreci în arhivă, pe teren, și găsești datele exacte este o zi extrem de satisfăcătoare pentru noi. Vorbim de multă muncă în echipă, sunt informații pe care le descoperi căutând altceva și care îi pot folosi unui coleg, explică Alice Leanca.
Alin Coteanu lucrează ca personal civil, angajat pe ștat anexă în urmă cu un an. Activitatea mea implică multă muncă de teren. Aici lucrăm cu materiale foarte vechi, vorbim de toată arhiva predată de unitățile militare după cel de-Al Doilea Război Mondial. Apoi, urmărim, conform legii 130/2020, situația militară începând cu 22 iulie 1941 până la 23 august 1944. Astfel, trebuie să identificăm două direcții: dispariția persoanei sau întoarcerea din captivitate, din URSS.

Situațiile în timpul documentării arhivistice pot fi din cele mai diverse. De multe ori, apar nume comune, din acest motiv verificarea se realizează din mai multe surse. Alteori, se găsesc date despre dispariția persoanei, dar nu și despre înapoiere sau țara de unde s-a întors. Caligrafia vremii pune probleme. Noi suntem păstrători de arhivă, nu avem voie să interpretăm datele pe care le găsim, adaugă Alin Coteanu.
Absolvent de studii universitare și postuniversitare în Istorie, Alin Coteanu se consideră norocos că poate lucra într-un domeniu care l-a pasionat întotdeauna.
Zilele petrecute în arhivă sunt cele în care zboară timpul cât ai clipi, pentru că sunt captivat mereu de ceea ce găsesc acolo. Atunci când reușim să soluționăm o cerere, apare acel sentiment că l-am putut ajuta pe copilul acelui om care s-a chinuit pentru țară. Eu sunt motivat de faptul că pot să contribui față de jertfa făcută de înaintașii noștri.
Din păcate, determinarea, pasiunea și munca în ritm continuu pe care oamenii din aceste instituții o depun din ianuarie 2021 pare să nu aibă ecou. Ritmul îngreunat în care fiecare petiție își găsește rezolvarea atrage după sine permanente frustrări în rândul beneficiarilor.
În ciuda tuturor criticilor și a nemulțumirilor care răzbat din comunicările telefonice, din partea beneficiarilor, noi aici chiar facem eforturi deosebite, subliniază colonelul Liviu Corciu. Oamenii aud la biserică, pe stradă, prin vecini, că se dă o pensie urmașilor veteranilor de război, fără să știe exact situația și ce stipulează legea. Ne încărcăm cu foarte multe cereri care se dovedesc a fi nefondate, în urma cercetărilor.
Oana Otu este șefa Biroului relații cu publicul și rezolvare petiții, din cadrul Arhivelor Naționale Militare Române. Biroul pe care îl conduc coordonează, la nivelul întregului sistem arhivistic militar, relația cu cetățenii privind rezolvarea petițiilor, sesizărilor și cererilor, în general. Ne relaționăm atât cu Depozitul Central de Arhivă, care este unitatea noastră subordonată, cât și cu celelalte depozite de arhivă ale celorlalte categorii de forțe, plus cu toate centrele militare, zonale, județene sau de sector.
Mai exact, acest birou are responsabilitatea de a răspunde, în scris, tuturor reclamațiilor care sunt înregistrate în această perioadă, demonstrând realitatea prin documente. Istoria orală, pe care oamenii și-o amintesc, este uneori neconformă cu cea oficială. E nevoie de multă experiență în lucrul cu arhiva pentru a-ți da seama unde trebuie să cauți, e nevoie și de cunoștințe de istorie și, înainte de toate, trebuie să-ți placă ceea ce faci, să trăiești acel sentiment de satisfacție atunci când găsești ceea ce cauți în documentele din arhivă.
Oana Otu este de părere că, în general, toate aceste legi cu caracter reparatoriu sunt destul de sensibile, fiind vorba de beneficii financiare. Bănuiam că va fi un proces greu și îndelungat. Din păcate însă, nu mai ajungem să ne facem meseria de arhivist, ci doar să valorificăm arhiva din punct de vedere practic, nu și din punct de vedere istoric.
Sentimentele de frustrare și neputință apar deopotrivă și în rândul celor care procesează fiecare cerere în parte, pentru că nu reușesc să le răspundă tuturor în timpul pe care și l-ar dori. Dincolo de cei nemulțumiți, sunt și oameni care înțeleg situația, care au răbdare și sunt concilianți. Aș vrea să întăresc faptul că telefonul nostru este în permanență disponibil, noi răspundem la toate e-mail-urile și ne dorim să oferim sprijin tuturor și un timp de răspuns mult mai scurt.
De multe ori, petenții nu știu exact ce vor sau nu formulează foarte clar. Vor „situația militară a lui tăticu, pentru legea nouă”, sau „pentru pensia de urmaș”. Alice Leanca, arhivist
Am pus la dispoziția petenților o linie telefonică, cu două posturi în convorbire și zece în așteptare, Există o persoană care răspunde permanent, dând orice informație este solicitată. La final de zi, această persoană este epuizată, pentru că se încarcă emoțional de toate frustrările aflate la celălalt capăt al firului. Știm că cei care așteaptă răspunsul nostru sunt oameni de vârsta a treia, oameni pentru care o zi are o altă valoare. Colonel Liviu Corciu, directorul Arhivelor Militare Naționale Române. (A. Motoc).
Administratie
Infuzie masivă de capital în sistemul sanitar: Peste 11 milioane de lei decontați într-o singură săptămână pentru spitale și ambulanțe
Sistemul public de sănătate din România primește o gură de oxigen financiară chiar în plin sezon estival. Într-un efort de accelerare a investițiilor, autoritățile au reușit decontarea unei sume record în doar cinci zile, vizând proiecte esențiale care variază de la digitalizarea instituțiilor medicale, până la dotarea secțiilor de terapie intensivă și lupta împotriva infecțiilor intraspitalicești.
Cifră record pentru modernizare: Banii europeni, motorul schimbării în sănătate
Conform datelor oficiale centralizate pentru perioada 20 – 24 iulie 2026, suma totală virată către unitățile medicale și de urgență se ridică la 11.074.426,54 lei. Un aspect remarcabil al acestei finanțări este ponderea majoritară a fondurilor externe: nu mai puțin de 9,22 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, demonstrând capacitatea sistemului de a atrage resurse vitale pentru reformă.
Beneficiarii acestei tranșe sunt 19 entități medicale din întreaga țară, banii fiind deja direcționați către achiziții de echipamente și servicii de modernizare.
Revoluția digitală: Peste 7 milioane de lei pentru „creierul” informatic al medicinei
Cea mai mare felie din acest buget, aproximativ 7,81 milioane de lei, a fost alocată capitolului „Digitalizare”. Într-o încercare de a debirocratiza și eficientiza fluxurile de date, 11 Direcții de Sănătate Publică (DSP), mai multe Servicii de Ambulanță și Institute de Medicină Legală au primit fonduri pentru modernizarea infrastructurii IT.
Această investiție promite servicii mai rapide și o coordonare mult mai eficientă între instituții, reducând timpii de așteptare pentru pacienți și digitalizând dosarele medicale și bazele de date administrative.
Lupta cu infecțiile nosocomiale: „Sf. Pantelimon” primește echipamente vitale
Siguranța pacienților rămâne o prioritate critică, iar decontările din ultima săptămână confirmă acest lucru. Aproape 2 milioane de lei (1,95 mil. lei) au fost direcționate către Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” din București.
Suma este dedicată exclusiv achiziționării de echipamente moderne destinate prevenirii și combaterii infecțiilor nosocomiale. Această dotare este esențială pentru reducerea riscurilor la care sunt expuși pacienții în stare critică și pentru asigurarea unui mediu chirurgical și de tratament la standarde europene.
Medicina de proximitate: Investiții de la Filiași până la Terapia Intensivă din Oradea
Restul de 1,24 milioane de lei a fost fragmentat în proiecte punctuale, dar cu impact major asupra comunităților locale. Printre obiectivele finanțate în acest interval se numără:
- Modernizarea Ambulatoriului Filiași și a Spitalului Municipal Mangalia (digitalizare);
- Terapia Intensivă Neonatală din Oradea, un punct critic pentru salvarea nou-născuților cu patologii complexe;
- Patru Centre Comunitare Integrate în localitățile Motoșeni, Aiud, Biertan și Târgu Neamț, facilitând accesul la medicină pentru locuitorii din zonele rurale sau defavorizate.
Fiecare leu decontat în această săptămână se traduce, în final, prin echipamente de ultimă generație și o siguranță sporită. Mesajul autorităților rămâne ferm: ritmul decontărilor trebuie menținut pentru ca infrastructura medicală să recupereze decalajele față de restul Europei.
Administratie
„Bani de mediu” pentru bazinele piscicole: MADR pune pe masă 14 milioane de euro pentru fermierii care protejează biodiversitatea
Sectorul acvaculturii din România primește o gură de oxigen financiară. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a dat startul unei noi linii de finanțare masive, destinată fermierilor care demonstrează că producția de pește poate merge mână în mână cu protejarea ecosistemelor acvatice. Cu un buget total de peste 14 milioane de euro, programul vizează transformarea fermelor piscicole în piloni de stabilitate ecologică.
Compensații pentru „servicii de mediu”: Statul plătește sechestrarea carbonului în bazine
Potrivit anunțului oficial emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit, apelul aferent Acțiunii 2.1.4 este oficial deschis începând cu data de 24 iulie 2026.
Mecanismul de finanțare este unul inovator: sprijinul nu este destinat producției în sine, ci serviciilor de mediu furnizate de amenajările piscicole prin sechestrarea carbonului în sedimente și vegetație acvatică. Practic, fermierii sunt recompensați pentru rolul pe care bazinele lor îl joacă în combaterea schimbărilor climatice.
Cine sunt beneficiarii eligibili și care sunt „cifrele” sprijinului
Finanțarea se adresează exclusiv celor care desfășoară acvacultură în ape dulci (cod CAEN 0322) în bazine de pământ sau lacuri de acumulare, utilizând metode extinse sau semi-intensive. Sursa precizează clar: simpla deținere a unui luciu de apă, fără activitate piscicolă reală, nu dă dreptul la compensație.
Grila de calcul a compensațiilor anuale:
- 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă;
- 97,18 euro/ha/an pentru acvacultura semi-intensivă.
Calculul se aplică pentru 70% din suprafața luciului de apă prevăzută în licență, iar plafonul maxim este stabilit la 50.000 de euro pe an pentru fiecare solicitant. Un aspect crucial este că sprijinul public are o intensitate de 100%, iar compensațiile pot fi solicitate retroactiv pentru perioada 2022–2026.
Condiții drastice de eligibilitate: Producția minimă este obligatorie
Pentru a accesa aceste fonduri europene, fermierii trebuie să îndeplinească o serie de criterii tehnice și administrative riguroase. Conform MADR, printre condițiile obligatorii se numără:
- Existența licenței de acvacultură și a autorizației de mediu vizate anual;
- Realizarea unei producții comercializate între 50 și 1.500 kg/ha/an;
- Evitarea dublei finanțări pentru aceeași suprafață.
În cazul în care avalanșa de cereri va depăși bugetul total de 14.285.715 euro, ministerul avertizează că sumele acordate fiecărui solicitant vor fi diminuate proporțional.
Calendarul depunerii: Termen-limită 6 septembrie 2026
Fermierii interesați nu au mult timp la dispoziție. Perioada de depunere a proiectelor este scurtă, între 24 iulie și 6 septembrie 2026, ora 17.00. Toate cererile trebuie încărcate exclusiv online, prin sistemul electronic MySMIS2021, utilizând semnătura electronică.
Autoritățile încurajează potențialii solicitanți să consulte documentația tehnică pe site-ul oficial www.ampeste.ro și să înceapă imediat pregătirea actelor contabile și de mediu, având în vedere complexitatea dosarului necesar pentru a demonstra conformitatea serviciilor de mediu prestate.
Administratie
Cine va conduce școlile în 2027? Calendarul pentru „marea testare” a directorilor a fost lansat în consultare publică
Sistemul de învățământ preuniversitar se pregătește pentru o toamnă decisivă. Autoritățile au pus pe masa negocierilor documentul care va reglementa modul în care vor fi selectați viitorii lideri ai școlilor din România. Calendarul și bibliografia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct au intrat în faza consultării publice, oferind o radiografie clară a rigorilor la care vor fi supuși candidații.
Startul în august: Lista funcțiilor vacante, punctul de plecare al competiției
Potrivit propunerii oficiale aflate în dezbatere, mecanismul selecției va fi pus în mișcare pe data de 17 august 2026, zi în care vor fi făcute publice toate funcțiile vacante de director și director adjunct pentru anul școlar 2026-2027. Această etapă este crucială, oferind o viziune de ansamblu asupra deficitului de management în rețeaua școlară cu personalitate juridică.
Conform calendarului propus, profesorii care aspiră la un fotoliu de conducere vor avea la dispoziție fereastra cuprinsă între 14 septembrie și 2 octombrie 2026 pentru a-și depune dosarele de înscriere.
Maratona examenelor: O lună octombrie de „foc” pentru candidați
Incisivitatea acestui concurs rezidă în densitatea probelor și viteza de evaluare. Filtrele de selecție sunt gândite să testeze nu doar cunoștințele teoretice, ci și abilitățile practice ale viitorilor manageri:
- 13 octombrie 2026: Evaluarea competențelor. Este momentul în care se testează capacitățile și aptitudinile personale. Rezultatele vor fi afișate în aceeași zi.
- 20 octombrie 2026: Proba scrisă. Aceasta reprezintă „proba de foc” a concursului, fiind urmată imediat de afișarea rezultatelor, într-un exercițiu de maximă transparență.
Această succesiune rapidă a probelor indică o dorință de eficientizare a procesului administrativ, eliminând perioadele lungi de incertitudine.
Proiectul managerial sub lupă: Interviurile decid finaliștii
Dincolo de testele grilă, adevărata viziune a candidaților va fi evaluată în ultima parte a anului. În perioada 23 octombrie – 4 noiembrie 2026, comisiile de interviu vor trece prin procesul de evaluare administrativă a proiectelor planurilor manageriale.
Decizia finală se va contura însă în perioada 12-27 noiembrie 2026, când se va desfășura proba interviului, unde candidații trebuie să demonstreze că planurile de acțiune propuse sunt sustenabile și adaptate nevoilor comunității școlare.
Verdictul final: Cadou de sărbători pentru noii manageri
Dacă etapele de contestații și evaluări vor decurge conform planului propus în consultarea publică, sistemul de învățământ va afla cine sunt noii manageri pe data de 9 decembrie 2026.
Publicarea acestui calendar în consultare publică subliniază nevoia unei baze legale solide pentru un concurs de o asemenea anvergură. Această etapă permite tuturor actorilor din sistemul educațional să vină cu sugestii, astfel încât, în 2027, la cârma școlilor să ajungă profesioniști selectați pe criterii de competență și integritate, și nu pe baze conjuncturale.
-
Exclusivacum 2 zileMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 5 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 3 zileHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”
-
Exclusivacum 3 zileFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
-
Exclusivacum 3 zileO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zileO nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani
-
Exclusivacum o ziDe la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri



