Administratie
Arhivele Militare Naționale Române, împreună cu Depozitul Central de Arhivă de la Pitești au intrat într-o nouă cursă contra cronometru
Decretul 118 stipulează acordarea unor drepturi bănești persoanelor persecutate politic de dictatura instaurată începând cu 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Atunci când a apărut Legea 130/2020, ne-am trezit că avem obligații despre care nimeni nu ne-a prevenit înainte, spune colonelul Liviu Corciu, directorul Arhivelor Militare Naționale Române.

Au fost două mari momente care au generat câteva sute de mii de prizonieri de război: momentul Stalingrad și momentul 23 august 1944. Acești prizonieri aveau sau au avut, ulterior, copii, deci aceștia sunt actualii beneficiari, precizează colonelul Corciu.
Anul 2021 a însemnat, pentru instituțiile direct implicate, începerea unei curse contra cronometru, cu muncă la foc continuu și presiune pe măsură.

Am demarat activitatea la începutul lui 2021, când au început să vină din ce în ce mai multe cereri. Vârful atins a fost în lunile iulie-august, când au intrat în jur de 8.500 de cereri într-o lună. În acest ritm, stocul de cereri pe care noi îl aveam a crescut exponențial, spune colonelul Marian Olteanu, comandantul Depozitului Central de Arhivă.

Astfel, s-au luat o serie de măsuri privind reducerea și chiar sistarea unor activități specifice de prelucrare arhivistică, dar și crearea unui stat-anexă. În acest moment, la Pitești, sunt 115 persoane desemnate să lucreze pentru structura de rezolvare petiții.
În ianuarie 2021, înregistram o mie de cereri și solicitam sprijin din partea eșalonului superior, pentru că era nevoie de suplimentarea personalului. În șase luni, s-au înregistrat de opt ori mai multe. Dura în jur de zece zile doar să fie înregistrate de colegii mei. Veneau saci întregi de cereri prin poștă, fiecare solicitare fiind înregistrată, sortată și dată ulterior în lucru, subliniază colonelul Corciu.
Acesta estimează că interesul oamenilor va continua, iar în următorii cinci ani aceasta va fi principala activitate a instituției, până se va ajunge la un platou.
Acum lucrăm cererile venite în septembrie 2021, iar eu estimez că nu vom termina cererile din 2021 în cursul acestui an, ceea ce va amplifica frustrarea petenților.
În acest moment, stocul de cereri a ajuns la peste 50.000 și, în continuare, sunt înregistrate lunar alte trei mii. Acest stoc se va menține sau chiar va crește, în funcție de numărul de urmași, de momentul când au aflat de lege și de cât de detaliate sunt solicitările acestora.
Informațiile pe care petenții le trimit sunt, de cele mai multe ori, foarte puține, iar noi suntem nevoiți să revenim către ei cu solicitări suplimentare, fapt ce întârzie foarte mult termenul de răspuns. Nu toți reacționează pozitiv la acest tip de solicitări, însă noi trebuie să ne asigurăm că identificăm corect persoana în cauză, subliniază colonelul Corciu.
Alice Leanca și Alin Coteanu fac parte din personalul angrenat în activitatea de soluționare petiții, la Depozitul Central de Arhivă de la Pitești. De la ei aflu, în detaliu, ce implică munca propriu-zisă de soluționare a unei cereri, după ce aceasta este înregistrată, proces care poate dura de la câteva zile, până la câteva săptămâni, în funcție de cât de mult este îngreunat procesul de lipsa informațiilor.
Din momentul în care o petiție este luată în evidență, este citită, triată, se stabilește dacă face obiectul cererii și este apoi dată în lucru. Urmează documentarea pe teren și, în funcție de situația identificată, se întocmește răspunsul. Rezolvarea unei cereri înseamnă accesarea până la cinci-șapte surse documentare.
Petițiile sunt primite prin e-mail, scrisori sau sunt lăsate la punctul de control al unității. Eu le primesc de la Biroul evidență și le distribui, în ordine cronologică, oamenilor din subordinea mea, povestește Alice Leanca.

De multe ori, petenții nu știu exact ce vor sau nu formulează foarte clar. Vor „situația militară a lui tăticu, pentru legea nouă”, sau „pentru pensia de urmaș”. Dar, de multe ori, nici nu menționează numele lui. Ne ajută, în identificare, orice documente pe care ni le trimit, cum ar fi copie după livretul vechi sau după certificatul de naștere.
După ce a fost găsită dovada căderii în prizonierat, trebuie căutată și întoarcerea din prizonierat. Ulterior, se întocmește, se tehnoredactează și se expediază răspunsul și, abia în momentul în care certificatul a ajuns la petent, acesta poate să-și depună dosarul complet la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială, pe raza căreia are domiciliul.
O zi pe care ți-o petreci în arhivă, pe teren, și găsești datele exacte este o zi extrem de satisfăcătoare pentru noi. Vorbim de multă muncă în echipă, sunt informații pe care le descoperi căutând altceva și care îi pot folosi unui coleg, explică Alice Leanca.
Alin Coteanu lucrează ca personal civil, angajat pe ștat anexă în urmă cu un an. Activitatea mea implică multă muncă de teren. Aici lucrăm cu materiale foarte vechi, vorbim de toată arhiva predată de unitățile militare după cel de-Al Doilea Război Mondial. Apoi, urmărim, conform legii 130/2020, situația militară începând cu 22 iulie 1941 până la 23 august 1944. Astfel, trebuie să identificăm două direcții: dispariția persoanei sau întoarcerea din captivitate, din URSS.

Situațiile în timpul documentării arhivistice pot fi din cele mai diverse. De multe ori, apar nume comune, din acest motiv verificarea se realizează din mai multe surse. Alteori, se găsesc date despre dispariția persoanei, dar nu și despre înapoiere sau țara de unde s-a întors. Caligrafia vremii pune probleme. Noi suntem păstrători de arhivă, nu avem voie să interpretăm datele pe care le găsim, adaugă Alin Coteanu.
Absolvent de studii universitare și postuniversitare în Istorie, Alin Coteanu se consideră norocos că poate lucra într-un domeniu care l-a pasionat întotdeauna.
Zilele petrecute în arhivă sunt cele în care zboară timpul cât ai clipi, pentru că sunt captivat mereu de ceea ce găsesc acolo. Atunci când reușim să soluționăm o cerere, apare acel sentiment că l-am putut ajuta pe copilul acelui om care s-a chinuit pentru țară. Eu sunt motivat de faptul că pot să contribui față de jertfa făcută de înaintașii noștri.
Din păcate, determinarea, pasiunea și munca în ritm continuu pe care oamenii din aceste instituții o depun din ianuarie 2021 pare să nu aibă ecou. Ritmul îngreunat în care fiecare petiție își găsește rezolvarea atrage după sine permanente frustrări în rândul beneficiarilor.
În ciuda tuturor criticilor și a nemulțumirilor care răzbat din comunicările telefonice, din partea beneficiarilor, noi aici chiar facem eforturi deosebite, subliniază colonelul Liviu Corciu. Oamenii aud la biserică, pe stradă, prin vecini, că se dă o pensie urmașilor veteranilor de război, fără să știe exact situația și ce stipulează legea. Ne încărcăm cu foarte multe cereri care se dovedesc a fi nefondate, în urma cercetărilor.
Oana Otu este șefa Biroului relații cu publicul și rezolvare petiții, din cadrul Arhivelor Naționale Militare Române. Biroul pe care îl conduc coordonează, la nivelul întregului sistem arhivistic militar, relația cu cetățenii privind rezolvarea petițiilor, sesizărilor și cererilor, în general. Ne relaționăm atât cu Depozitul Central de Arhivă, care este unitatea noastră subordonată, cât și cu celelalte depozite de arhivă ale celorlalte categorii de forțe, plus cu toate centrele militare, zonale, județene sau de sector.
Mai exact, acest birou are responsabilitatea de a răspunde, în scris, tuturor reclamațiilor care sunt înregistrate în această perioadă, demonstrând realitatea prin documente. Istoria orală, pe care oamenii și-o amintesc, este uneori neconformă cu cea oficială. E nevoie de multă experiență în lucrul cu arhiva pentru a-ți da seama unde trebuie să cauți, e nevoie și de cunoștințe de istorie și, înainte de toate, trebuie să-ți placă ceea ce faci, să trăiești acel sentiment de satisfacție atunci când găsești ceea ce cauți în documentele din arhivă.
Oana Otu este de părere că, în general, toate aceste legi cu caracter reparatoriu sunt destul de sensibile, fiind vorba de beneficii financiare. Bănuiam că va fi un proces greu și îndelungat. Din păcate însă, nu mai ajungem să ne facem meseria de arhivist, ci doar să valorificăm arhiva din punct de vedere practic, nu și din punct de vedere istoric.
Sentimentele de frustrare și neputință apar deopotrivă și în rândul celor care procesează fiecare cerere în parte, pentru că nu reușesc să le răspundă tuturor în timpul pe care și l-ar dori. Dincolo de cei nemulțumiți, sunt și oameni care înțeleg situația, care au răbdare și sunt concilianți. Aș vrea să întăresc faptul că telefonul nostru este în permanență disponibil, noi răspundem la toate e-mail-urile și ne dorim să oferim sprijin tuturor și un timp de răspuns mult mai scurt.
De multe ori, petenții nu știu exact ce vor sau nu formulează foarte clar. Vor „situația militară a lui tăticu, pentru legea nouă”, sau „pentru pensia de urmaș”. Alice Leanca, arhivist
Am pus la dispoziția petenților o linie telefonică, cu două posturi în convorbire și zece în așteptare, Există o persoană care răspunde permanent, dând orice informație este solicitată. La final de zi, această persoană este epuizată, pentru că se încarcă emoțional de toate frustrările aflate la celălalt capăt al firului. Știm că cei care așteaptă răspunsul nostru sunt oameni de vârsta a treia, oameni pentru care o zi are o altă valoare. Colonel Liviu Corciu, directorul Arhivelor Militare Naționale Române. (A. Motoc).
Administratie
Proiectul privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, lansat în dezbatere publică
MADR a publicat proiectul de modificare a schemei de ajutor de stat
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, act normativ prin care a fost instituită schema de ajutor de stat destinată reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură.
Schema are ca obiectiv diminuarea costurilor suportate de fermieri pentru combustibilul folosit în desfășurarea lucrărilor agricole.
Propunerile pot fi transmise în termen de 10 zile
Cetățenii, organizațiile și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii, propuneri sau sugestii cu privire la proiect, în termen de 10 zile de la data publicării acestuia.
Observațiile pot fi trimise la adresa de e-mail:
Pentru a fi luate în considerare, propunerile trebuie să indice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă.
Cerințe pentru transmiterea observațiilor
Persoanele sau organizațiile care formulează observații trebuie să menționeze:
- articolul sau articolele vizate;
- data transmiterii;
- numele expeditorului sau al organizației;
- datele de contact.
Proiectul și documentele aferente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în secțiunea dedicată transparenței decizionale.
Administratie
România pledează la Dublin pentru investiții în cercetare, proteine vegetale și sănătatea animalelor
Tánczos Barna: Tranziția către noile standarde europene trebuie să protejeze fermierii și competitivitatea agriculturii
Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, în perioada 6–8 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin, în Irlanda.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), discuțiile au vizat viitorul sectoarelor zootehnic și proteic, reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de proteine vegetale și măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor la animale.
Cercetarea și inovarea, esențiale pentru competitivitatea fermelor
În cadrul intervenției sale, Tánczos Barna a subliniat că dezvoltarea cercetării și inovării reprezintă o condiție esențială pentru creșterea competitivității agriculturii europene.
Ministrul a evidențiat nevoia unor soluții moderne pentru sectoarele zootehnic și proteic, precum și importanța diminuării dependenței UE de importurile de proteine vegetale. În opinia sa, obiectivele europene nu pot fi atinse fără alocări financiare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și investiții în ferme.
România cere o tranziție echilibrată în domeniul bunăstării animalelor
Oficialul român a pledat pentru o trecere graduală și echilibrată la noile cerințe europene privind bunăstarea animalelor.
Potrivit MADR, România susține ca fermierii să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru adaptarea fermelor și a echipamentelor la noile standarde. Măsurile trebuie să protejeze investițiile realizate deja de agricultori și să nu afecteze competitivitatea acestora pe piața europeană.
Tánczos Barna a susținut, de asemenea, necesitatea unor reguli proporționale în ceea ce privește transportul animalelor, astfel încât normele europene să țină cont atât de protecția animalelor, cât și de realitățile economice și logistice ale sectorului agricol.
Prevenirea bolilor, o prioritate pentru sectorul ovin și porcin
În cadrul dezbaterilor dedicate strategiei europene pentru creșterea animalelor, ministrul Agriculturii a adus în atenție problema prevenirii și combaterii bolilor.
Subiectul este deosebit de important pentru România, în contextul provocărilor cu care se confruntă sectoarele ovin și porcin. Tánczos Barna a salutat orientarea strategică și științifică propusă la nivel european pentru prevenirea bolilor și intervenția rapidă în cazul apariției acestora.
Ministrul a solicitat ca noile principii europene să fie transpuse cât mai rapid în legislația Uniunii Europene, astfel încât statele membre să poată beneficia de instrumente mai eficiente pentru monitorizarea și gestionarea focarelor.
România, Bulgaria, Grecia și Croația pregătesc o acțiune comună
În marja reuniunii de la Dublin, Tánczos Barna a avut discuții bilaterale cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația. Cele patru state se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește bolile care afectează sectorul ovin.
Conform comunicării MADR, oficialii au convenit asupra unei acțiuni comune și asupra acordării de sprijin reciproc pentru gestionarea acestor provocări.
Cooperarea regională ar urma să vizeze schimbul de informații, coordonarea măsurilor sanitare-veterinare și susținerea unor soluții comune la nivel european pentru protejarea efectivelor de animale și a fermierilor.
Administratie
Samuel Niederhauser a câștigat Premiul I la Secțiunea Violoncel a Concursului Internațional George Enescu 2026
Elvețianul a primit și Premiul Publicului
Violoncelistul elvețian Samuel Niederhauser a câștigat Premiul I al Secțiunii Violoncel din cadrul Concursului Internațional George Enescu 2026. Rezultatul a fost anunțat în urma finalei desfășurate luni, 7 septembrie, pe scena Ateneului Român.
Pe lângă distincția principală, Samuel Niederhauser a obținut și Premiul Publicului, precum și Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse „Waves of Gravel”, compusă de Malika Kishino.
Joshua Kováč și Sanghyeok Park au completat podiumul
Premiul al II-lea i-a revenit violoncelistului Joshua Kováč, reprezentant al Statelor Unite ale Americii, iar Premiul al III-lea a fost câștigat de Sanghyeok Park, din Coreea de Sud.
Cei trei finaliști au evoluat alături de Orchestra Națională Radio, dirijată de Case Scaglione, într-un concert care a încheiat parcursul Secțiunii Violoncel din cadrul celei de-a XX-a ediții a prestigiosului concurs internațional.
Repertoriu de referință în finală
În finală, Samuel Niederhauser a interpretat Concertul nr. 1 pentru violoncel și orchestră în Mi bemol major, op. 107, de Dmitri Șostakovici.
Joshua Kováč și Sanghyeok Park au ales Concertul pentru violoncel și orchestră în si minor, op. 104, de Antonín Dvořák. Evoluțiile celor trei muzicieni au fost apreciate de public și de juriul internațional, într-o seară dedicată excelenței interpretative.
Un juriu internațional de prestigiu
Rezultatele Secțiunii Violoncel au fost stabilite de un juriu internațional prezidat de Arto Noras. Din componența acestuia au făcut parte personalități importante ale artei violoncelului și ale vieții muzicale internaționale: Frans Helmerson, Elena Dubinets, Marin Cazacu, Enrico Dindo, Inbal Segev, Claudio Bohórquez, Dan Prelipcean și Valentin Răduțiu.
Prin premiile obținute, Samuel Niederhauser se afirmă drept unul dintre tinerii violonceliști remarcabili ai noii generații, în cadrul unei competiții care promovează, la nivel internațional, valorile muzicii clasice și creația contemporană.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 5 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 4 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 24 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 5 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 2 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof



