Administratie
2022 a fost anul care a dat peste cap toate prognozele Băncii Naţionale a României (BNR) referitoare la evoluţia ratei anuale a inflaţiei
Potrivit Profit.ro, BNR a prognozat greşit de opt ori rata inflaţiei pentru finalul anului trecut.
De fiecare dată, banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și, tot de fiecare dată, creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa, notează sursa citată. La începutul anului trecut, BNR estima o inflaţie de 9,6% pentru decembrie şi de 3,2% pentru anul în curs.
Rata anuală a inflaţiei a fost, în decembrie 2022, aproape dublă faţă de estimările BNR, ajungând la 16,4%, de la 16,8% în noiembrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 22,05%, a mărfurilor nealimentare cu 14,95% şi a serviciilor cu 9,78%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Probabil, în prognozele pe care le-a făcut, BNR a luat în calcul că cifrele mai mari ar fi tulburat grav nervii cetăţenilor, guvernatorul Mugur Isărescu îndemnând la calm şi la relaxare în prezenţa unei ceşti cu ceai de tei.
Pentru sfârşitul acestui an, BNR estimează o inflaţie de 11,2%, în timp ce guvernul a inclus în bugetul pe 2023 faptul că rata anuală a inflaţiei va scădea, urmând să fie de 8% la finalul anului. Practic, ambele instituţii estimează că se va intra pe o pantă dezinflaţionistă, cu o creştere a preţurilor mai lentă comparativ cu 2022.
În loc de sfaturi legate de degustatul unei infuzii cu flori de tei, vocile guvernamentale încearcă să liniştească populaţia, vorbind, pe un ton optimist, despre scăderea ratei inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei este calculată de INS, analizând preţurile de consum în comparaţie cu aceeaşi lună a anului ce a trecut.
Avem oare motive de linişte când auzim de dezinflaţie? O inflaţie de 8% în decembrie 2023 se traduce prin faptul că preţurile produselor de consum vor fi mai mari cu 8%, comparativ cu decembrie 2022. În 2020, am avut o inflație de 2,6%. În schimb, în 2021, rata inflației a fost aproape dublă față de anul precedent (5,1%).
Să nu ne facem iluzii, preţurile mari ale lui 2022 rămân cu noi. Dacă se adeveresc prognozele BNR şi ale Guvernului, iar, la finalul anului în curs, vom avea o inflaţie de 8%, va însemna că preţurile au crescut cu 8% faţă de luna decembrie a anului trecut, când am avut o rată a inflaţiei de 16,4%.
Dacă am face o comparaţie cu decembrie 2021 când rata anuală a inflaţiei a fost de 8,2%, rezultă că, la finalul acestui an, rata inflaţiei, cumulată pe doi ani, va ajunge la 24,4 % (16,4%+8%=24.4%). Dezinflaţia nu este neapărat o veste bună, deoarece preţurile vor creşte în continuare.
O veste cu adevărat îmbucurătoare ar fi aceea prin care ni se va transmite că urmează un an cu inflaţie negativă. În opinia mea, fără instalarea unei recesiuni combinată cu deflaţie, prin reducerea semnificativă a cererii, puterea de cumpărare a oamenilor se va eroda continuu. (L. Anghel).
Contract de 32,5 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii
La Drajna urmează să fie construit un nou pod peste râul Teleajen, pe Drumul Județean 102B, la 91 de ani de la inaugurarea actualei construcții. Contractul pentru realizarea investiției va fi semnat joi de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, valoarea proiectului este estimată la 32,5 milioane de lei. Lucrările vizează edificarea unui pod cu o lungime de aproximativ 163 de metri, prevăzut cu două trotuare și cu o platformă rutieră de 7,80 metri lățime.
Legătură strategică între Prahova și Buzău
Noul pod va fi amplasat pe un traseu rutier important, care asigură legătura dintre DN1A și DN10, în direcția județului Buzău. Autoritățile susțin că investiția va contribui la fluidizarea traficului și la creșterea siguranței pentru șoferi și pietoni.
Proiectul este considerat unul major pentru infrastructura rutieră din zona Drajna, unde actuala construcție nu mai corespunde cerințelor de trafic și de siguranță ale prezentului.
Podul vechi va fi păstrat pentru pietoni
Actualul pod peste Teleajen a fost construit în anul 1935. După finalizarea noii construcții, acesta nu va fi demolat, ci va intra într-un proces de reabilitare și conservare.
Conform informațiilor prezentate de Consiliul Județean Prahova, podul istoric va fi destinat ulterior circulației pietonale, urmând să rămână un reper al infrastructurii locale și după deschiderea noului obiectiv rutier.
Administratie
Proiectul privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, lansat în dezbatere publică
MADR a publicat proiectul de modificare a schemei de ajutor de stat
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, act normativ prin care a fost instituită schema de ajutor de stat destinată reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură.
Schema are ca obiectiv diminuarea costurilor suportate de fermieri pentru combustibilul folosit în desfășurarea lucrărilor agricole.
Propunerile pot fi transmise în termen de 10 zile
Cetățenii, organizațiile și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii, propuneri sau sugestii cu privire la proiect, în termen de 10 zile de la data publicării acestuia.
Observațiile pot fi trimise la adresa de e-mail:
Pentru a fi luate în considerare, propunerile trebuie să indice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă.
Cerințe pentru transmiterea observațiilor
Persoanele sau organizațiile care formulează observații trebuie să menționeze:
- articolul sau articolele vizate;
- data transmiterii;
- numele expeditorului sau al organizației;
- datele de contact.
Proiectul și documentele aferente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în secțiunea dedicată transparenței decizionale.
Administratie
România pledează la Dublin pentru investiții în cercetare, proteine vegetale și sănătatea animalelor
Tánczos Barna: Tranziția către noile standarde europene trebuie să protejeze fermierii și competitivitatea agriculturii
Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, în perioada 6–8 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin, în Irlanda.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), discuțiile au vizat viitorul sectoarelor zootehnic și proteic, reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de proteine vegetale și măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor la animale.
Cercetarea și inovarea, esențiale pentru competitivitatea fermelor
În cadrul intervenției sale, Tánczos Barna a subliniat că dezvoltarea cercetării și inovării reprezintă o condiție esențială pentru creșterea competitivității agriculturii europene.
Ministrul a evidențiat nevoia unor soluții moderne pentru sectoarele zootehnic și proteic, precum și importanța diminuării dependenței UE de importurile de proteine vegetale. În opinia sa, obiectivele europene nu pot fi atinse fără alocări financiare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și investiții în ferme.
România cere o tranziție echilibrată în domeniul bunăstării animalelor
Oficialul român a pledat pentru o trecere graduală și echilibrată la noile cerințe europene privind bunăstarea animalelor.
Potrivit MADR, România susține ca fermierii să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru adaptarea fermelor și a echipamentelor la noile standarde. Măsurile trebuie să protejeze investițiile realizate deja de agricultori și să nu afecteze competitivitatea acestora pe piața europeană.
Tánczos Barna a susținut, de asemenea, necesitatea unor reguli proporționale în ceea ce privește transportul animalelor, astfel încât normele europene să țină cont atât de protecția animalelor, cât și de realitățile economice și logistice ale sectorului agricol.
Prevenirea bolilor, o prioritate pentru sectorul ovin și porcin
În cadrul dezbaterilor dedicate strategiei europene pentru creșterea animalelor, ministrul Agriculturii a adus în atenție problema prevenirii și combaterii bolilor.
Subiectul este deosebit de important pentru România, în contextul provocărilor cu care se confruntă sectoarele ovin și porcin. Tánczos Barna a salutat orientarea strategică și științifică propusă la nivel european pentru prevenirea bolilor și intervenția rapidă în cazul apariției acestora.
Ministrul a solicitat ca noile principii europene să fie transpuse cât mai rapid în legislația Uniunii Europene, astfel încât statele membre să poată beneficia de instrumente mai eficiente pentru monitorizarea și gestionarea focarelor.
România, Bulgaria, Grecia și Croația pregătesc o acțiune comună
În marja reuniunii de la Dublin, Tánczos Barna a avut discuții bilaterale cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația. Cele patru state se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește bolile care afectează sectorul ovin.
Conform comunicării MADR, oficialii au convenit asupra unei acțiuni comune și asupra acordării de sprijin reciproc pentru gestionarea acestor provocări.
Cooperarea regională ar urma să vizeze schimbul de informații, coordonarea măsurilor sanitare-veterinare și susținerea unor soluții comune la nivel european pentru protejarea efectivelor de animale și a fermierilor.
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton
Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...
Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră
Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...
De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc
Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă” În 1894, Franța își dădea examenul de morală...
IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță
Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente...
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...
Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură
În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...
TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...
Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...
„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zile
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum o zi
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 2 zile
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum o zi
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum o ziCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 2 zile
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră