Actualitate
A încercat din răsputeri și într-o oarecare măsură a și reușit să sacrifice așa-numita moștenire Gojdu

Își mai amintește cineva de Mihai Răzvan Ungureanu? În definitiv, a deținut importanta poziție de șef al Serviciului de Informații Externe. Dar și de premier al României. Lăsând pretutindeni în urmă un miros sulfuros. În ciuda parfumurilor scumpe cu care se stropea pe bani publici. Ei bine, și-a mai adus aminte cineva. Care a făcut o dezvăluire importantă. Explozivă chiar.
Omul care i-a mai dezvăluit un chip acestui Mihai Răzvan Ungureanu se numea Ion Stan. Înainte de a deceda, cel care a fost ofițer superior de Securitate, apoi șeful Comisiei parlamentare de control a activității SRI și, firește, parlamentar, a evocat un episod extrem de interesant. Și anume cum OMV Petrom, care face și desface multe în această țară, prin președintele Consiliului de Administrație, a insistat pe lângă președintele Klaus Iohannis să-l nominalizeze pentru poziția de premier. Pe Mihai Răzvan Ungureanu. După ce acesta se mai compromisese o dată ca prim-ministru. Episodul a fost evocat ieri de Bogdan Tiberiu Iacob într-o postare pe Inpolitics. Și mi-a trezit și mie niște amintiri.
Pe vremea Guvernului Tăriceanu, am publicat câteva dezvăluiri referitoare la modul în care Mihai Răzvan Ungureanu, care deținea atunci calitatea de ministru de Externe, a încercat din răsputeri și într-o oarecare măsură a și reușit să sacrifice așa-numita moștenire Gojdu. O avere uriașă, constând într-un întreg cartier de imobile în centrul Budapestei și manuscrise de o valoare inestimabilă, practic o fundație creată de un român bogat și generos, valorând miliarde de euro și care a fost pusă la dispoziția tinerilor români, pentru ca aceștia să primească burse și alte ajutoare și să poată studia în bune condiții în capitala Ungariei. Ei bine, MRU i-a băgat sub nas lui Călin Popescu Tăriceanu un document absolut ticălos, prin care Guvernul României, pe calea unei ordonanțe de urgență, renunța pur și simplu în favoarea Ungariei la întreaga avere Gojdu. La viteză, Călin Popescu Tăriceanu a semnat. A izbucnit instantaneu un uriaș scandal. Pe care și eu l-am alimentat. Împreună cu alți ardeleni patrioți. În final, s-a sesizat Parlamentul. Care a luat în dezbatere ordonanța de urgență și a dat cu ea de pământ. Dar răul s-a produs. Ungaria putând oricând invoca că, până la un punct, autoritățile de la București au admis că Fundația Gojdu i se cuvine. Și așa se face că nici până azi România, având, e adevărat, și guverne nevrednice, nu a întreprins diligențele necesare pentru a o recupera. În urma articolelor mele, Mihai Răzvan Ungureanu m-a vizitat acasă, încercând să-mi domolească avântul combativ. Nu a reușit. L-am dat literalmente pe ușă afară pe domnul minstru de Externe.
Dar ce-l mâna în luptă pe Mihai Răzvan Ungureanu? El a fost legat ombilical mereu, încă din studenție, de ceea ce specialiștii în istoria serviciilor secrete numesc generic „factorul extern”. Nu întâmplător, a umblat cu limba scoasă și a obținut o bursă la Viena. Probabil că acolo a fost racolat. Într-o formă sau alta. Și întotdeauna a fost extrem de legat și de cercurile politice de la Budapesta. Cum de a fost posibil ca ulterior un asemenea individ, care în mod obligatoriu trebuia monitorizat de serviciile noastre secrete, să fie instalat de Traian Băsescu șef al diplomației noastre și apoi, sub președinția aceluiași Traian Băsescu, șef SIE, apoi, împins de același Băsescu, premier, cu acceptul și al lui Victor Ponta, când USL deținea deja majoritatea în Parlament și, în fine, din nou șef SIE, numit de Klaus Iohannis? După care, brusc, peste noapte, a dispărut pur și simplu din peisaj. Nu este deloc exclus ca, în viitor, istoricii serviciilor secrete din România să consemneze faptul că MRU a fost cea mai spectaculoasă infiltrare a acestora din toată istoria modernă a României.
Soția lui a lucrat ani de zile, cât timp el a deținut funcții cheie în statul român, unde credeți? La OMV Petrom. De unde primea bine-merci câte zece mii de euro pe lună, sub pretextul că este un fel de consultant. Poate că nici astăzi situația nu s-a schimbat. Era poate un fel de mită în schimbul serviciilor pe care MRU le-a adus acestei puternice societăți din domeniul energiei. Și bănuiesc, mergând pe urmele dezvăluirii lui Ion Stan, că OMV a mai încercat o dată marea cu degetul, făcând efortul de a i-l băga pe gât lui Klaus Iohannis pentru o nouă poziție de premier în „guvernul său”. Există toate indiciile că, de data aceasta, președintele Klaus Iohannis ar fi rezistat presiunilor. În mod cert a refuzat. A respins solicitarea OMV. Dar însuși faptul că OMV a îndrăznit să pună în operă acest trafic de influență la vârf dovedește de câtă putere dispune, de câtă susținere se bucură din partea Guvernului Austriei și, mai ales, care sunt intențiile sale reale în raport cu interesele României.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 23 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”