Featured
Discount-uri mari și arbitrar alese
În dimineața zilei de 14 decembrie 2022, Fondul Proprietatea a vândut 2,85% din acțiunile OMV Petrom – ultimele deținute de către Fond – la prețul de 0,43 lei/acțiunea, cu un discount de 7% din față de prețul din piață, aflat atunci la peste 0,46 lei/acțiune.
Fondul Proprietatea, implicit acționarii săi- fondurile de pensii din Pilonul II, a pierdut suma de 61 de milioane de lei, căci a vândut o participație cotată transparent, la bursă, la 825 de milioane de lei, cu doar 764 de milioane de lei. Cu 11 luni în urmă, pe 19 ianuarie 2022, același Fond Proprietatea a vândut 4% din compania OMV Petrom la același preț, de 0,43 lei/acțiune, cu un discount și mai mare, de peste 9%, căci prețul pieței era atunci de 0,47 lei/acțiune.
Este, trebuie să recunoaștem, o ciudățenie extrem de mare ca, la interval de 11 luni, Fondul Proprietatea să vândă un pachet semnificativ de acțiuni deținute la cea mai mare companie din România, după cifra de afaceri, la fix același preț! Dar ciudățeniile abia încep. Căci și pe 19 ianuarie și pe 14 decembrie, tranzacția a avut aceiași „dirijori”: Erste Group Bank AG și SSIF Swiss Capital S.A., în calitate de Joint Global Coordinators și Joint Bookrunners, iar Banca Comercială Romana S.A. și Auerbach Grayson and Company LLC au acționat în calitate de Joint Bookrunners. Adică, la un capăt se afla banca austriacă Erste împreună cu un partener, iar la capătul celălalt se afla banca BCR (cu acționar majoritar Erste), împreună cu alt partener.
A doua mare ciudățenie este faptul că Fondul Proprietatea a ales să piardă un munte de bani vânzând „pe genunchi” (termenul oficial folosit este „vânzare accelerată”) acțiuni deținute la una dintre cele mai profitabile firme din România. Hai să vedem pentru ce acțiuni au oferit discount generoșii administratori ai Fondului Proprietatea. Iată, bunăoară, care este capitalizarea OMV Petrom, adică valoarea tuturor acțiunilor sale, la data de 15 decembrie 2022: 28,35 de miliarde de lei.
Hai să vedem acum și datele financiare ale companiei OMV Petrom pe primele 9 luni ale anului. Vorbim, așadar, de un profit net – doar pe primele 9 luni ale anului – de 9,15 miliarde de lei. Adică mai bine de 1 miliard de lei/lună! Adică o treime (peste 32%) din valoarea acțiunilor este doar profitul la nouă luni. În ritmul de 1 miliard de lei profit lunar, la sfârșitul anului, OMV Petrom va avea un profit net de peste 12 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, 42% din prețul unei acțiuni va fi reprezentat doar de profitul pe anul acesta, 2022! Și la o astfel de societate, Fondul Proprietatea se grăbește să-și vândă acțiunile într-o oră, oferind un discount de 7%!
Prima întrebare care se pune acum este dacă în România mai funcționează cumva Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care ar putea să observe măcar ciudățeniile și coincidențele acestor două tranzacții? Se pare că cine așteaptă ca ASF să citească măcar cifrele suspecte ale acestor tranzacții așteaptă de pomană. Probabil că oamenii care conduc ASF sunt cocoșați de problemele pe care le rezolvă zilnic, cum ar fi, de exemplu, faptul că au închis ochii ani de zile la ingineriile financiare de la City Insurance care au bulversat întreaga piață a asigurărilor din România. Sau poate că sunt preocupați de grija zilei de mâine sărmanii, la ce venituri infime încasează lunar.
Păi să tot fugi de probleme când ai un mizilic de 58 000 de lei/lună (aproape 12 000 euro/lună) sau „doar 48 000 de lei/lunar (aproape 10 000 euro/lunar). Nu vă mai spun, că vă enervați rău, dar mai avem și membri neexecutivi ai Consiliului A.S.F., pe numele lor Jozsef Birtalan, Ioan Gheorghe Țară, Aura Gabriela Socol (soția fostului strateg financiar al lui Liviu Dragnea, altminteri o distinsă doamnă profesor universitar) și Ovidiu Răzvan Wlassopol (fostul soț al Liei Olguța Vasilescu), care primesc și ei câte o indemnizație netă lunară de membru al Consiliului A.S.F., în valoare de 18.379 lei.
Culmea este că, spre deosebire de alte instituții ale statului nostru balcanic, oamenii din conducerea ASF sunt, în general, bine școliți și dotați cu suficientă inteligență pentru a observa ciudățeniile despre care v-am povestit mai sus. Doar că este mult mai comod să iei aceste sume colosale făcându-te că nu vezi decât ceea ce ar putea deranja partidul.
A doua întrebare este dacă în România este vreun procuror suficient de curajos să investigheze și companii sau fonduri de investiții cu acționariat străin? Evident că nu este cazul să avem asemenea așteptări nerealiste. Trăim, totuși în țara în care preocuparea majoră a sistemului de justiție este să mângâie pe creștet politicienii, ferindu-se să-i ancheteze sau să-i condamne prea mult, dacă cumva nu au putut evita anchetarea. Iar dacă, din greșeală i-au condamnat , să facă cumva să-i elibereze cât mai curând.
Iată, așa ca un exemplu relevant pentru performanțele justiției noastre, doar cu o săptămână înainte de misterioasa tranzacție cu acțiuni OMV Petrom, instanțele au constatat, cu satisfacție, prescrierea faptelor pentru care erau judecați (și condamnați în primă instanță) celebrul soț al Elenei Udrea, numitul Dorin Cocoș, împreună cu complicii săi în activitățile de… retrocedare. Adică, oameni buni, justiția cea atât de promptă în condamnarea celor care, lihniți de foame, fură o pâine din supermarket, s-a mișcat exact în ritmul convenabil cât să treacă timpul legal după care să nu mai poată fi judecat lotul aranjorilor retrocedărilor ilegale sau preferențiale.
Ei, dar de ce-am ales tocmai acest exemplu? Dintr-un motiv cât se poate de simplu: pentru a vă arăta cum se închide cercul unei mari escrocherii pusă la cale de politicienii noștri în ultimii 20 de ani. Pentru că acțiunile Petrom pe care le-a vândut Fondul Proprietatea sunt acțiunile cu care statul român a înzestrat acest Fond, pentru a-i îndestula pe cei cărora Cocoș și alții ca el (inclusiv păzitorul ușii lui Tăriceanu, pe-nedrept-uitatul Vlad Moisescu) le-au umplut buzunarele cu bani necuveniți. Căci, oameni buni, acțiuni la Fondul Proprietatea nu au căpătat toți cei cărora regimul comunist le-a furat proprietățile ci doar aceia care acceptau să le vândă pe nimic escrocilor din echipa lui Cocoș sau din echipa lui Vlad Miosescu.
Pe scurt, pentru cei care au uitat, lucrurile se petreceau cam așa: sute de mii de români aveau de primit despăgubiri pentru averile confiscate de regimul pro-sovietic, dar statul nu avea bani pentru toți. Drept pentru care îi selecta o agenție numită ANRP (pentru restituirea proprietăților), care agenție nu răspundea decât la comanda politică, a lui Moisescu în vremea regimului Tăriceanu-Băsescu și a familiei Udrea-Cocoș în vremea guvernelor Boc-Băsescu.
Așa că au primit acțiuni la Fondul Proprietatea doar cei care semnau ante-contracte de vânzare-cumpărare cu nababii regimului (vă mai aduceți aminte de Stelu și Diacomatu?), nababi care cumpărau acțiunea de 1 leu dată de stat cu doar 17 bani. Și care, apoi, o vindeau imediat unor fonduri străine (deci incoruptibile și, prin definiție cinstite) cu 30-40 de bani. Acele fonduri, oameni buni, sunt deținătorii de azi ai Fondului Proprietatea și ele decid vânzările astea ciudate de acțiuni. Iată cum arată și structura acționarilor de astăzi ai Fondului.
Acum să nu vă gândiți cumva că acționarii „instituționali români” sunt cumva niște fonduri prea private. Nu, ei sunt fondurile de pensii din celebrul Pilon II. Care sunt teoretic constituite din banii de pensie ai românilor, dar dirijate de către niște „administratori” olandezi, austrieci, francezi, etc. Acum poate se prind și românii cotizanți la Pilonul II de ce scad sumele strânse în numele lor. Păi dacă fondurile la care sunt acei bani plasați acceptă să piardă chiar și 7% la vânzarea unor acțiuni super-profitabile, cum să nu le scadă banii de pensie administrați privat? Poate ne întrebăm iar pe unde umblă procurorii ăia când ai nevoie de ei sau geniile de la ASF….
Și ca să fie totul clar: nimeni, niciodată nu se va atinge de Fondul Proprietea, pentru că în conducerea acestuia au fost cooptați, de-a lungul anilor și foștii ambasadori americani la București, Nicolas Taubman și Mark Gitenstein. Ultimul dintre ei a plecat de la Fondul Proprietatea abia acum 1 an, pe 18 decembrie 2021. Dacă erați curioși cumva ce mai face dragul de Gitenstein, aflați că acesta este ditamai ambasadorul SUA la Uniunea Europeană. Așa ca să pricepem și noi cam până unde putem să mergem cu anumite iluzii despre statul de drept.
A treia întrebare este și cea mai grea: de ce se face statul român că nu vede ceea ce se întâmplă în propria sa țară? Căci OMV Petrom este cea mai importantă și mai mare companie din țară, fiind, totodată, cea cu încărcătura strategică cea mai importantă. Și totuși statului nostru i se fâlfâie de o asemenea companie. Nici președintele țării și nici guvernul sau vreo altă instituție a statului nu s-au gândit că este matematic imposibil să faci o tranzacție de asemenea amploare la același preț, la un interval de 11 luni, după cel mai bun an din istorie pentru sectorul energetic?
Este, oare, admisibil ca niciun conducător al României să nu fie interesat de acționariatul celei mai importante companii din energie? Este, oare, posibil ca nicio companie de stat românească și nici măcar statul prin Ministerul de Finanțe să nu manifeste dorința de a cumpăra astfel de pachete de acțiuni, cu discount-uri atât de mari?
A patra întrebare ține de însăși esența mecanismului de guvernanță corporatistă pe care România și-l construiește în prag de aderare la OECD. Adică, oameni buni, noi am listat Petrom la bursă tocmai pentru a impune transparență și corectitudine și când colo marile decizii se iau tot într-o cameră de hotel, între cinci-șase oameni. Căci, iată, de când a primit de la statul român 20% din acțiunile Petrom, Fondul Proprietatea a vândut întreaga participație exclusiv prin plasamente „private”, adică în afara bursei. Și cu discount-uri mari și arbitrar alese. Deci cam asta e transparența la noi: pe bursă se vând 2-3% dintre acțiuni, iar 20% se vând prin înțelegeri private, netransparente și în afara mecanismului bursier. Păi, atunci, de ce ne mai plângem că nu avem o bursă dezvoltată și că românii nu au încredere în bursă?
Singura motivație pe care administratorii Fondului Proprietatea o pot invoca este aceea că au dorit să vândă repede tot pachetul deținut. Dar și asta este o falsă motivație. Căci de fiecare dată când s-au vândut pe bursă pachete de 10-15% din marile companii energetice, românii de rând (cu dispreț catalogați persoane fizice sau „investitori de retail”) au supra-subscris puținul oferit și de 17-18 ori!
Așa că, mă mai întreb o dată: de ce legea permite înțelegeri netransparente (în afara mecanismului bursier) și nu se impune obligatoriu vânzarea tuturor acțiunilor pe bursă? Căci românii ar fi dovedit că pot face ceea ce statul lor nici nu cutează a gândi. Și ar fi cumpărat întreaga cantitate de acțiuni oferită în câteva minute. Dar niciun conducător al României nu vrea să-și vadă poporul bogat și implicat în administrarea unei companii de talia Petrom. Pentru că atunci poporul, văzând că se poate, chiar și-ar dori „o țară ca afară”, cu instituții care să funcționeze și cu legi care să fie aplicate.
Petrișor Peiu
Primarul Simona David a anunțat încheierea lucrărilor la ansamblul dedicat domnitorului, amenajat într-un punct de reper pentru localitate.
Edilul a anunțat finalizarea proiectului
Lucrările la monumentul dedicat lui Alexandru Ioan Cuza, amplasat la intrarea în comuna Florești, au fost finalizate, a anunțat primarul Simona David. Într-un mesaj adresat comunității, edilul a transmis: „Dragii mei, s-au finalizat lucrările la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza!”.
Anunțul marchează încheierea intervențiilor de amenajare urmărite de administrația locală în ultimele etape ale proiectului.
Lucrările au inclus împrejmuirea și montarea catargului
Înainte de finalizare, echipele au montat gardul, au realizat lucrări de sudură și au turnat fundația de beton pentru catargul destinat drapelului României. Aceste elemente completează amenajarea monumentului și contribuie la conturarea unui spațiu vizibil și reprezentativ la intrarea în comună.
Simona David a urmărit proiectul pe teren
Pe parcursul lucrărilor, primarul Simona David s-a deplasat la șantier pentru a verifica stadiul intervențiilor și evoluția proiectului. Implicarea edilului a fost prezentată de administrația locală drept parte a monitorizării directe a amenajării până la încheierea acesteia.
Un omagiu adus unei personalități istorice
Monumentul îl evocă pe Alexandru Ioan Cuza, personalitate esențială a istoriei României, și va marca intrarea în Florești. Odată cu finalizarea amenajării, ansamblul devine un nou punct de reper pentru comunitate și un omagiu adus domnitorului.
Programul, derulat împreună cu CS alPHa Prahova, se adresează copiilor cu vârste între 6 și 14 ani și va include cinci discipline.
Cinci sporturi, acces gratuit
Copiii din Prahova vor putea participa, începând din noiembrie, la cursuri gratuite de inițiere în karate, judo, atletism, tenis de masă și șah. Programul este destinat celor cu vârste între 6 și 14 ani și va fi organizat de Consiliul Județean Prahova, în colaborare cu CS alPHa Prahova.
Detaliile despre program și înscrieri urmează să fie anunțate în perioada următoare.
Accent pe participare și descoperirea pasiunilor
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, spune că inițiativa urmărește să le ofere copiilor ocazia de a încerca sporturi diferite, de a-și căpăta încredere și de a-și descoperi eventuale aptitudini.
„Nu căutăm campioni de la prima întâlnire. Vrem să le oferim copiilor șansa de a descoperi cât de departe pot ajunge”, a transmis acesta, îndemnând părinții să-i încurajeze să participe.
Sportul, o investiție în viitor
Potrivit lui Nanu, accesul la sport de la vârste fragede poate contribui la dezvoltarea copiilor și la formarea unor deprinderi valoroase. Inițiativa pornește de la ideea că primul pas nu trebuie să ducă neapărat spre performanță, ci să le ofere copiilor posibilitatea de a găsi o activitate care li se potrivește.
Exclusiv
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard
Când plouă cu iodură, dar nu și cu lege
De aproximativ 20 de ani, pe teritoriul României se practică un sport național foarte special: se trag rachete cu iodură de argint în atmosferă, iar instituțiile trag de timp.
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a fost prezentat ca „instrument strategic de protecție a economiei naționale”. În fapt, pe teren, fermierii din Prahova constată „seceta tehnologică”, iar pe hârtie apar rapoarte pseudo-științifice, cu 51% conținut plagiat din conspirații despre HAARP și „arme climatice”.
Între cerul brăzdat de rachete și câmpul crăpat de sete, o singură constantă:
vidul legislativ, vidul de monitorizare și plinul de complicitate instituțională.
Noile documente – notificările oficiale ale fermierilor din Prahova, răspunsul Gărzii Naționale de Mediu și scrisoarea CSAT transmisă prin Forumul APPR – vin să confirme negru pe alb ceea ce Incisiv de Prahova și fermierii spun de ani de zile: sistemul funcționează (sau a funcționat) ca o improvizație gigantică, în afara regulilor elementare de protecție a mediului și bun-simț administrativ.
Adrian Mocanu vs. Statul iodurat: fermierii întreabă, instituțiile dau din umeri
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, prin președintele Adrian Mocanu, trimite către Ministerul Mediului o NOTIFICARE OFICIALĂ cu titlu cât se poate de sobru și devastator:
„SOLICITARE DE POZIȚIE INSTITUȚIONALĂ ȘI ASUMARE A RĂSPUNDERII LEGALE privind introducerea deliberată și repetată a iodurii de argint (AgI) în atmosferă pe teritoriul României, în cadrul activităților de intervenție activă în atmosferă.”
În notificare, Mocanu reamintește un fapt simplu, dar care pare science-fiction pentru administrația românească:
- De cca 20 de ani, se desfășoară activități sistematice de dispersie atmosferică a iodurii de argint, o substanță clasificată periculoasă în reglementările europene.
- Activitatea:
- este intenționată și repetitivă;
- implică anual un număr semnificativ de rachete;
- conduce inevitabil la depunerea substanței în sol, ape de suprafață, ape subterane și ecosisteme.
Și acum urmează lista de rușine, formulată impecabil juridic:
- Nu există, în spațiul public:
- studii de impact asupra mediului;
- modelări oficiale de dispersie atmosferică;
- delimitarea ariei reale de depunere;
- evaluări cumulative pe termen lung;
- monitorizări sistematice ale concentrației de argint în mediu.
Cu alte cuvinte: tragem rachete în atmosferă de 20 de ani, dar să nu ne încurcăm de amănunte mărunte precum:
„Unde ajunge chimicala?”, „Ce concentrații sunt în sol și apă?”, „Dăunează?”
Statul Român: „Nu știm, dar ne bazăm pe studii… care nu sunt la noi.”
Principiul precauției, varianta românească: „merge și-așa, fără studii”
În secțiunea „Obligații legale incidente”, fermierii fac un mic curs de drept european pentru autoritățile care par să fi chiulit:
- Autoritățile publice au obligația:
- să aplice principiul precauției (art. 191 TFUE);
- să prevină producerea unor prejudicii de mediu;
- să evalueze impactul activităților susceptibile de a afecta mediul;
- să sesizeze organele de urmărire penală când există indicii privind posibile încălcări ale legii.
Și avertismentul tăios:
„În lipsa unei evaluări reale a impactului, continuarea sau tolerarea unei astfel de activități poate atrage răspundere administrativă, civilă și penală.”
Traducere:
Dacă trageți cu rachete chimice în atmosferă fără studii, nu sunteți „strategi ai vremii”, sunteți candidați la dosar penal.
Întrebările-cheie: „unde-s studiile, unde-s autorizațiile, cine răspunde?”
Notificarea lui Adrian Mocanu intră apoi la baionetă, cu o listă de întrebări explicite, imposibil de ocolit:
- Există studii de impact și modelări oficiale care să determine:
- aria reală de depunere a iodurii de argint;
- concentrațiile estimate în sol și apă;
- depășirea sau nu a zonelor declarate?
Dacă da – să fie comunicate, cu documente, autori, date și autoritatea care le-a avizat.
Dacă nu – pe ce bază legală s-a considerat activitatea compatibilă cu legislația de mediu? - A fost evaluat impactul cumulativ al introducerii repetate a iodurii de argint în aceleași zone geografice, pe 20 de ani?
- Există monitorizări oficiale privind:
- concentrația de argint în sol;
- concentrația în apele de suprafață și subterane;
- impactul asupra faunei acvatice și polenizatorilor?
- În lipsa acestor monitorizări:
- „Explicați în ce temei a fost apreciat că nu există risc.”
- Fermierii cer autorității să spună clar dacă, în opinia ei, desfășurarea unei activități de introducere deliberată de substanță chimică în mediu, fără evaluare completă și fără monitorizare cumulativă, poate constitui:
- faptă contravențională;
- faptă penală;
- încălcare a legislației de mediu.
- Se cere explicit:
- dacă, în urma verificărilor, vor fi sesizate organele de cercetare penală;
- care va fi temeiul legal.
- Se întreabă dacă:
- în statele UE se mai desfășoară sisteme naționale de lansare de rachete cu iodură de argint;
- aceste state au evaluări de impact cumulativ.
- Se solicită temeiul juridic exact:
- Ce act normativ concret, cu articol, permite utilizarea și dispersia deliberată a iodurii de argint în atmosferă pe teritoriul României?
- Există autorizație specifică emisă de autoritatea competentă în domeniul substanțelor chimice și protecției mediului?
- Întrebări precise despre compatibilitatea cu:
- Regulamentul REACH;
- legislația privind substanțele periculoase;
- protecția apelor;
- biodiversitatea și prevenirea poluării.
- Întrebări despre firmele private implicate:
- Care e baza legală pentru ca societăți private concesionate de Autoritatea antigrindină să utilizeze iodură de argint în atmosferă?
- Au autorizații de mediu pentru utilizarea și dispersia substanței?
- Au autorizații pentru manipularea unor substanțe periculoase?
- Există avize de la autorități competente privind gestionarea riscurilor chimice?
- Se întreabă dacă:
- utilizarea iodurii de argint în atmosferă a fost supusă evaluării de impact asupra mediului (EIM);
- există procedură de consultare publică.
Și finalul, ca un pumn pe masă:
„Vă solicit să vă asumați o poziție instituțională explicită cu privire la legalitatea acestei practici.”
Răspunsul Gărzii Naționale de Mediu: „Noi nu știm, dar sigur toți ceilalți o fac”
Răspunsul oficial al Gărzii Naționale de Mediu (G.N.M.), prin Comisarul General Andrei Rudolf Corlan, confirmă, involuntar, tot ce acuză fermierii:
- GNM recunoaște că nu deține un inventar al operatorilor care desfășoară activități de combatere a grindinei.
- GNM mai recunoaște că nu a efectuat controale la acești operatori.
- Se spune că autorizarea activităților cu impact asupra mediului este reglementată prin Ordinul MMDD nr. 1798/2007, iar Direcțiile Județene de Mediu decid dacă sunt necesare studii de impact și monitorizare.
- Apoi vine perla:
„Din informațiile noastre, toate statele membre UE folosesc iodură de argint, metodele de aplicare fiind diferite. Nu sunt restricții de utilizare a iodurii de argint, compusul chimic anorganic fiind insolubil în apă.”
Cu alte cuvinte:
- Nu avem inventar.
- Nu avem controale.
- Nu știm ce se întâmplă în sol și în apă.
- Dar știm, aproape mistic, că „toată Europa” face la fel și că nu sunt probleme.
În paralel, alte documente arată că majoritatea statelor din Europa Centrală și de Vest (Germania, Franța, Austria, Elveția, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) au renunțat la sistemele de rachete antigrindină, invocând eficiență scăzută, riscuri de mediu și alternative disponibile.
Deci:
- Garda de Mediu: „Toți folosesc, e ok.”
- Realitatea europeană: „Cei mai mulți au renunțat.”
Asta nu mai e doar opacitate, e dezinformare oficială în toată regula – servită cu antet, ștampilă și semnătură.
CSAT și Forumul APPR: sistem „strategic”, cadru normativ expirat, bani îngropați
Forumul APPR (Asociația Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România) primește un răspuns de la Administrația Prezidențială / CSAT (Petiția nr. 12129, DSN1/993/2025), în care se confirmă mai multe elemente-cheie:
- SNACP este prezentat ca:
- „instrument strategic de protecție a economiei naționale, în special a sectorului agricol”;
- destinat „diminuării pierderilor cauzate de fenomene meteorologice extreme”.
- Funcționarea SNACP este reglementată printr-o Hotărâre de Guvern emisă o dată la 15 ani.
- Ultimul cadru normativ a expirat în decembrie 2024.
- Consecința:
„ceea ce a condus, de drept, la suspendarea sistemului.”
Deci:
- ani de zile, sistemul a funcționat pe un cadru normativ vechi;
- eficiența nu este certificată de Administrația Națională de Meteorologie (care furnizează doar date brute);
- DNA a deschis dosar penal nr. 65/2/P/2026 pe componenta financiară;
- iar în final, cadrul legal a expirat, lăsând în aer nu doar iodura de argint, ci și întreaga construcție juridică.
În același răspuns, CSAT admite că:
- Majoritatea statelor din Europa Centrală și de Vest au renunțat la sistemele de rachete antigrindină.
- Fermierilor li se recomandă, în esență, să se orienteze spre:
- polițe de asigurare împotriva riscurilor climatice;
- scheme de sprijin pentru primele de asigurare aprobate la nivel european.
Traducere:
„Noi am tras cu rachete 20 ani pe bani publici, fără să știm clar dacă funcționează sau ce lasă în urmă în sol și apă. Acum a expirat hotărârea de guvern, sistemul e suspendat, luați-vă asigurare și mai vedem.”
Pseudo-știința, plagiatul și „raportul Frankenstein”
În investigațiile publicate de ziarul nostru de investigatii „Incisiv de Prahova”, apare un alt capitol grotesc:
- Argumentația științifică a SNACP se bazează pe un „raport” care:
- conține 51% conținut plagiat;
- este preluat din surse conspiraționiste (HAARP, „arme climatice”, teorii dubioase);
- nu se sprijină pe studii independente serioase, peer-reviewed, realizate pe teren în România.
Cu alte cuvinte, în loc de:
- rapoarte de impact chimic;
- măsurători de sol, apă și biodiversitate;
- modele de dispersie atmosferică validate,
avem un colaj de copy-paste din pseudo-știință, ridicat la rang de fundament pentru o intervenție tehnologică masivă asupra mediului.
Dacă n-ar fi tragic, ar fi doar o glumă proastă. Așa, e politică publică pe bani grei.
Banii: milioane pe hârtie, secetă pe câmp
Investigatia nu poate ocoli componenta financiară:
- „Suprafața protejată” raportată: 2,3 milioane ha.
- Realitatea din teren: fermieri disperați, culturi calamitate, „secetă tehnologică”.
- Monitorizarea eficienței și a impactului a fost concesionată unor ONG-uri:
- fără angajați;
- fără capacitate profesională reală;
- care funcționează, practic, ca interfețe de sifonare a banului public.
DNA confirmă deschiderea dosarului penal 65/2/P/2026, vizând partea financiară a SNACP.
Și aici apare combinația mortală:
- vid legislativ + pseudo-știință + instituții-paravan + ONG-uri-fantomă + bani publici
= rețeta perfectă pentru ceea ce fermierii numesc, fără menajamente, „cardașie” între operatorii sistemului și autorități.
APM Prahova, Garda de Mediu Prahova și „statul-paravan”
Investigațiile jurnalistice și memoriile fermierilor mai scot în evidență:
- În Prahova, sistemul funcționează invocând:
- un acord de mediu expirat din 2005.
- APM Prahova și Garda de Mediu Prahova:
- recunosc că nu dețin autorizații de mediu actualizate;
- recunosc că nu monitorizează dispersia iodurii de argint în sol și apă;
- recunosc că nu există studii de impact reale.
În loc să fie gardienii legii de mediu, aceste instituții:
- ignoră sesizările fermierilor;
- refuză controale de fond asupra poluării chimice;
- devin, practic, paravan administrativ pentru operatorii sistemului.
În limbaj administrativ: „lipsă de competență materială, lipsă de atribuții, lipsă de temei”.
În limbaj juridic: „Statul Român, specializat în spălat pe mâini cu iodură de argint.”
„Seceta tehnologică”: când rachetele nu aduc ploaia, ci praf și faliment
Asociația fermierilor din Prahova vorbește despre:
- „secetă tehnologică” – fenomenul prin care, după intervențiile cu rachete:
- ploile ocolesc anumite zone;
- culturile sunt afectate în mod repetat;
- riscurile de faliment cresc.
Memoriile nr. 67/68/03.04.2026, adresele către Garda Națională de Mediu și către Ministerul Mediului, precum și răspunsurile primite, alcătuiesc un dosar complet al indiferenței instituționale:
- Fermierii cer:
- studii;
- monitorizare;
- transparență;
- asumarea răspunderii.
- Statul răspunde:
- cu generalități;
- cu „toată UE face la fel” (fals);
- cu pase la alte instituții („noi doar coordonăm, întrebați pe celălalt”).
Între timp, câmpul nu se irigă cu răspunsuri evazive, iar iodura nu se dizolvă în „nu e de competența noastră.
Concluzie: „Republica iodurată” între DNA, CSAT și plug
Din documentația strânsă (notificarea oficială a fermierilor prahoveni, răspunsul Gărzii Naționale de Mediu, scrisoarea CSAT către Forumul APPR, confirmarea dosarului DNA) investigațiile „Incisiv de Prahova” conturează următoarea imagine de ansamblu:
- Sistemul antigrindină a funcționat ani de zile:
- cu acorduri de mediu expirate;
- fără studii reale de impact;
- fără monitorizare a iodurii de argint în sol și apă;
- pe pseudo-rapoarte științifice plagiate.
- Autoritățile de mediu:
- nu au inventar al operatorilor;
- nu au efectuat controale;
- nu pot arăta nicio evaluare cumulativă pe 20 de ani;
- recită, în schimb, mantra „toate statele UE folosesc iodură de argint”.
- Nivelul strategic (CSAT, Guvern, MADR):
- recunoaște că a expirat cadrul normativ în decembrie 2024;
- admite că sistemul este suspendat de drept;
- pasează responsabilitatea la Ministerul Agriculturii și Guvern;
- împinge fermierii spre asigurări, nu spre soluții.
- Componenta financiară:
- „suprafață protejată” de 2,3 milioane ha, pe hârtie;
- ONG-uri fără angajați plătite să „monitorizeze”;
- un dosar DNA deschis pe finanțarea sistemului.
- Fermierii:
- cu pământul crăpat de „seceta tehnologică”;
- cu notificări juridice beton;
- cu dovezi ale „cardașiei” instituționale.
Într-o lume normală, toate aceste piese ar duce la:
- stoparea imediată a oricărei intervenții cu iodură de argint;
- declanșarea unor evaluări independente, serioase;
- asumarea răspunderii politice și administrative;
- despăgubirea fermierilor afectați.
În România, deocamdată, avem:
- rachete trase în cer,
- iodură depusă în tăcere,
- un sistem suspendat „de drept”,
- un dosar DNA în lucru,
- și un stat care se preface că totul este sub control, deși documentele proprii îl contrazic.
Epilog:
Când istoria va scrie despre „Dosarul Antigrindină”, ar trebui să-l pună la capitolul: „Așa nu se face nici știință, nici agricultură, nici stat de drept.”
Iar fermierilor prahoveni li se poate recunoaște, măcar post-factum, meritul de a fi fost singurii care au întrebat, cu voce tare:
„Cine răspunde pentru iodura din câmpurile noastre și pentru seceta voastră tehnologică?”
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)
Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic
Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...
„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu
„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...
Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)
Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...
IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”
Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...
ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe
Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
Investigatie propie Incisiv de Prahova – bazată pe documente judiciare. Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...
ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător
Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...
-
Exclusivacum 3 zile
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 5 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zile
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 21 de ore
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 4 zile
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 3 zile
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi