Featured
Centrul Multifunctional de Pregatire Schengen Ploiesti, primarul Andrei Volosevici, mafia imobiliara si cei din sisteme care acopera aceste ilegalitati ale caracatitei care pot bloca aderarea României la Spațiul Schengen
Metoda „Mihai Chirica” de la Iasi in plina derulare la „Republica de la Ploiesti”/Volo’, esti bine? (III)
Niste „ponturi” cu privire la blocurile construite şi intabulate ilegal, cu mai multe niveluri faţă de cele prevăzute în autorizaţii – „Republica de la Ploiesti”.
Va dezvaluiam ca, IPJ Prahova ne-a raspuns ca cei de la Serviciul de Investigare a Criminalitatii Economice au efectuat cercetari constand doar in solicitarea si obtinerea de la Primaria municipiului Ploiesti a documentelor depuse pentru autoriozarea lucrarilor de construire.
Sa recapitulam:
„Apartamente” – Spaga (actiuni de „spalare a banilor” prin Italia, prin interpusii unui „deontolog”)
– 09.08.2017 – Certificat de Urbanism nr 1009 pentru scopul „construire sediu administrativ birouri 2S+P+8E”;
– 10.04.2018 – Autorizatia de Construire nr 122- „construire sediu administrativ birouri 2 S+P+8E”;
– 14.11.2018 – Certificat de urbanism pentru scopul „modificare proiect autorizat cu AC 122/19.04.2018 prin: „modificare cota fundare, modificare inaltime nivel cu mentinerea volumului construit, modificare solutie desfumare la subsol 1, modificare compartimentare prin creare spatiu tehnic in volumul existent”;
– 13.08.2020 – Autorizatia de Construire nr 293 pentru modificare proiect autorizat cu AC 122/19.04.2018 prin: „modificare cota fundare, modificare inaltime nivel cu mentinerea volumului construit, modificare solutie desfumare la subsol 1, modificare compartimentare, prin creare spatiu tehnic in volumul existent”;
– 28.09.2021 – Certificat de Urbanism nr 1109 pentru „scopul schimbare destinatie – modificare destinatie a imobilului autorizat cu AC nr 122/2018 si reautorizat cu AC nr 293/2020 in imobil locuinte colective fara a face modificari structurale”;
– La data de 16.03.2022, Directia Generala de Dezvoltare Urbana a efectuat un control la imobil numai din exteriorul cladirii (proprietatea nefiind imprejmuita) deoarece NU a fost gasit proprietarul.
– 18. 04.2022 – Autorizatia de Construire pentru scopul „Modificare destinatie a imobilului autorizat cu AC 122/2018 si reautorizat cu AC 293/2020 in imobil locuinte colective si recompartimentari interioare fara a se face modificari structurale”.
– Desi NU era clarvazator si nici dezvoltator s-a incheiat, inca din anul 2017, promisiuni de vanzare-cumparare (notari Tudose Maria si Tudose George) pentru apartamente de locuit si teren aferent, cand, in fapt, erau birouri.
– PLANUL URBANISTIC GENERAL DIN ZONA respectiva RESTRICTIONEAZA posibilitatea emiterii de Autorizatii de Construire pentru locuinte pentru respectivul amplasament.
– A fosat depasit CUT!
– Numarul locurilor de parcare aferent „apartamentelor” NU respecta reglementarile legale!
– Normele PSI/adapost NU sunt respectate.
Ce parere are Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Şerban Cantacuzino” al judetului Prahova?
Dar Serviciul de Investigare a Criminalitatii Economice din cadrul IPJ Prahova?
Pe site-ul oficial al Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Şerban Cantacuzino” al judetului Prahova se regaseste, MARE, Directiva SEVESO.
Mai mult, jos aveti si lista amplasamentelor de tip Sveso din judetul Prahova aflate in inventar la data de 31.12.2021:
– Intrebarea este cum a fost posibila „emiterea”, la data de 18. 04.2022 – a Autorizatiei de Construire pentru scopul „Modificare destinatie a imobilului autorizat cu AC 122/2018 si reautorizat cu AC 293/2020 in imobil locuinte colective si recompartimentari interioare fara a se face modificari structurale”, in afara tuturor prevederilor legale (prevedrile legislative naţionale) si a Directivei SEVESO?
– Promisiunile de vanzare/cumparare au fost incheiate la valori mult mai mari decat tranzactiile reale (valoarea declarata).
- Barter si/sau cea mai scumpa reclama din lume
- Parafrazand un „celebru” „deontolog” (din vremurile lui „Portocala”): „Avem niste emotii mari pentru cei sus mentionati…azi…!!!”
Deci, „investitorul” care a „obtinut” ilegal schimbarea autorizatiei din blocuri de birouri in blocuri de apartamente face o „donatie” pentru obtinerea unor foloase necuvenite (de imagine) pentru emitent, in valoare de 206.473.97 ron!
PARCUL „MITEI”
- Emitentul autorizatiei ilegale ii realizeaza „investitorului” si asfaltarea, pe bani publici, a strazii de la blocul transformat ilegal din birouri in apartamente:
Date noi:
Asfaltarea unei alte străzi din bani publici pentru un bloc care a primit si acesta autorizația ilegala de schimbare a destinatiei din birouri în apartamente (acelasi „dezvoltator” si „aceeasi metoda”) pe motivul „pueril” privind „noul” spital (la acea data) ce ar fi urmat sa fie construit la Ploiesti (vom reveni cu docuemnte si precizari!).
„Buba veche”, institutii care acopera ilegalitatile gruparii de criminalitate economico-finaciar organizata:
Chiar daca a fost si este un atentat la siguranta nationala, anumiti functionari din institutiile de forta (servicii secrete si M.A.I.) continua sa acopere ilegalitatile:
O noua recapitulare!
Procurorul Dinu Nica, trimis in judecata pentru luare de mita, preciza cei de la Ziare.com in 20 decembrie 2007.
Procurorii anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a procurorului Dinu Nica de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova, pentru luare de mita, informeaza DNA printr-un comunicat.
Alaturi de procurorul Dinu Nica au mai fost trimise in judecata, in acelasi dosar, Georgeta Dragan, grefier sef la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, si Marioara Lupu, director general al unei societati comerciale din Ploiesti, ambele pentru complicitate la savarsirea infractiunii de luare de mita.
Potrivit DNA, in cursul lunii octombrie 2007, procurorul Dinu Nica ar fi pretins de la o persoana care avea calitatea de reclamant intr-un dosar pe care il instrumenta, o suma de bani, fara a se stabili initial cuantumul acesteia. Potrivit procurorilor, suma de bani ar fi fost ceruta prin intermediul Georgetei Dragan si a Marioarei Lupu.
Procurorii DNA afirma ca in schimbul sumei de bani cerute, Dinu Nica urma sa redacteze si sa trimita catre denuntator o comunicare din partea Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova referitoare la stadiul cercetarilor in dosarul pe care il avea in instrumentare, document ce ii era necesar denuntatorului la judecarea unui proces civil. De asemenea, Dinu Nica a mai pretins mita si pentru ca in urma efectuarii actelor de cercetare penala, rezultatul anchetei sa fie favorabil denuntatorului, spun procurorii DNA.
Pe 18 octombrie 2007, Nica a fost retinut pentru 24 ore, iar Consiliul Superior al Magistraturii Sectia pentru procurori a incuviintat arestarea sa preventiva si a dispus suspendarea din functia de procuror.
Tot pe 18 octombrie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia Penala a dispus arestarea preventiva a lui Dinu Nica, pentru o durata de 29 zile, insa, ulterior, pe 22 octombrie 2007, Completul de noua judecatori al instantei supreme a dispus punerea in libertate a acestuia. Dosarul a fost inaintat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Mai mult, reprezentanţii Petrotel- Lukoil au anunţat că rafinăria funcţionează în regim normal şi că se va adresa instanţei pentru rezolvarea problemelor legate de proprietarul terenului pe care se află conducta avariată, dezvaluia Cotidianul Adevarul la data de 10.08.2018 .
„PETROTEL-LUKOIL S.A. vă informează că Rafinăria funcţionează în regim normal. În legătura cu acţiunile PFA Lupu Mărioara, care au dus la deteriorarea integrităţii conductei de alimentare cu apă industrială a societăţii, Rafinăria PETROTEL-LUKOIL S.A. planifică să înregistreze o cerere de chemare în judecată”, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanţii companiei.
În urmă cu câteva zile, „Adevărul” a scris despre problemele pe care le are Petrotel Lukoil din cauza unei conducte de alimentare cu apă, care trece pe un teren pentru care nu are documente.
Concret, conducta se află pe un teren care a fost vândut de proprietar unui dezvoltator imobiliar. Acesta din urmă, după ce a obţinut toate avizele necesare construcţiei unei clădiri (la ieşirea din Ploieşti spre Bucureşti) şi s-a apucat să sape fundaţia a dat peste această conductă care alimentează rafinăria cu apă. În timp ce se executau lucrările, conducta a fost uşor avariată.
Petrotel Lukoil a sesizat poliţia din Prahova, care a deschis deja două dosare penale.(Apa de Ploaie si o sa va devoalam motivele, in aceasta investigatie complexa!).
„Am deschis două dosare penale. După ce am fost sesizaţi prima dată de Luckoil cu privire la faptul că o firmă de construcţii a efectuat lucrări de escavare care afectează conducta care alimentează cu apă Lukoil, am fost la faţa locului şi am deschis un dosar penal pentru tentativă de distrugere, pentru că era lezată doar izolaţia conductei. A doua zi, după cea de-a doua sesizare, la faţa locului am descoperit că fusese avariată conducta, în sensul că avea o gaură de 10 cm prin care ţâşnea apa. Atunci am deschis cel de-al doilea dosar penal, pentru distrugere. Este o situaţie mai specială. Continuăm verificările”, a declarat pentru „Adevărul” subcms Marian Popescu, purtător de cuvânt al IJP Prahova.
Apa de Ploaie privind atentatul la siguranta nationala, si va dezvaluim si…de ce!
”Societatea PETROTEL-LUKOIL S.A. în calitate de proprietar al conductei DN 800 Brazi, dorește să aducă la cunoștința publicului faptul că această conductă de apă alimentează Rafinăria Petrotel-Lukoil (fostă Teleajen) încă din anul 1983.
În vederea soluționării acestei probleme, societatea PETROTEL-LUKOIL S.A. s-a adresat autorităților competente care urmează să dispună măsurile legale ce se impun în cauză.
Menționăm că Rafinăria PETROTEL-LUKOIL nu a pus în pericol angajații săi sau comunitatea ploieșteană, așteptând din partea autorităților regionale și locale soluționarea problemei apărute.
Față de alte informații ivite în spațiul public, Rafinăria PETROTEL-LUKOIL nu dorește să comenteze la acest moment”, se preciza in comunicatul din 06.08.2018!
Un alt atentat la siguranta nationala
- Deci, „dezvoltatorul” imobiliar incerca inca din anul 2007 ceva ce i-a reusit in mandatul actual al primarului Andrei Volosevici: Blocuri care au primit autorizația ilegala de schimbare a destinatiei din birouri în apartamente si schimbarea ilegala a nivelurilor!
- Reamintim ca, inca din anul 2017, au fost efectuate acte – promisiuni de vanzare-cumparare (notari Tudose Maria si Tudose George) pentru apartamente de locuit si teren aferent, cand, in fapt, erau birouri!!!
- Asa cum am promis vom reveni cu inregistrari audio in care se specifica, in clar, mita cu apartamentele si faptul ca edilul (N.R – Volo’, esti bine? (II)…) nu avea cum sa nu stie deoarece „m-a dus personal la doamna…”!
- Pana sa revenim la dezvaluirile cu inregistrarile audio va dezvaluim un alt atentat la siguranta nationala:
Ministrul ceh al Afacerilor de Externe, Mikulas Bek, a declarat că statele membre „se angajează să pregătească terenul pentru o discuţie concretă privind ridicarea controalelor la frontierele interne cu Bulgaria şi România”.
În schimb, europarlamentarul german Guido Reil, din partidul „Alternative für Deutschland”, a catalogat România drept „Vestul Sălbatic” în mijlocul Europei, făcând referire la nivelurile de corupţie şi crimă organizată în cele două ţări!
– Centrul Multifunctional de Pregatire Schengen Ploiesti, Andrei Volosevici, mafia imobiliara si cei din sisteme care acopera aceste ilegalitati ale caracatitei care pot bloca aderarea României la Spațiul Schengen!
Putina lume stie ca, in anul 2009, prin ordin al ministrului afacerilor interne, CLASIFICAT, a luat fiinta Centrul Multifunctional de Pregatire Schengen. Prin acelasi act juridic Liceul Constantin Brancoveanu Ploiesti si Liceul Nagoe Basarab Buzau, au fost desfiintate, iar patrimoniile acestora au fost preluate de catre Centrul Multifunctional de Pregatire Schengen, succesorul in drepturi a celor doua licee.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/11/NFHG-2.pdf”]
Deci, mafia imobiliara coordonata de cei doi, impreuna cu functionari din servicii si din conducerea M.A.I, acopera ilegalitatile comise care au dus la o vulnerabilitate evidenta care poate bloca aderarea României la Spațiul Schengen!
Sa fim mai expliciti: autorizatiile ilegale (cu incalcarea tuturor legilor interne si a prevederilor externe) de schimbare a destinatiei din birouri în apartamente si de marire ilegala a etajelor dintr-un bloc al acestui clarvazator/„dezvoltator” imobiliar ridica mari semne de vulnerabilitate chiar la acest Centru Multifunctional de Pregatire Schengen din Ploiesti, blocul fiind prea aproape de acest centru si oricine are cunostine minime de tehnica (ce poate fi achizitionata la preturi delizorii de pe intenet) poate monitoriza toata „pregatirea” ce se efectueaza ofiterilor la aceast Centru Schengen, fiind cu adevarat un exemplu, clasic, de atentat la siguranta nationala.
Avand in vedere urmatoarele:
- Ca – edilul Andrei Volosevici clameaza ca este aparat de statul francez si SRI;
- Ca – anumite „personaje” din anturajul sau practica santajul la nivelul unor procurori, unor sefi din M.A.I. si I.P.J Prahova, pentru blocarea acestor anchete ale faptelor infractionale de crima organizata mentionate (santaje efectuate prin punerea in depedenta: gen documentarea pentru obtinerea unui autoturism BMW X 5 – modalitatea de obtinere si avantajele obtinute de acesta din mafia deseurilor, autoturism ce se afla parcat in curtea IPJ Prahova – modul de obtinere, alte beneficii si exurcusii/alte AVANTAJE si/sau eventuale poze ale unor relatii „neprincipiale” ale unui fost sef al IPJ Prahova -actualmente sef al M.A.I. – cu o purtatoare de cuvant a institutiei, tot prin poze);
- Ca – aceleasi „personaje” din anturajul sau, prin cei sus mentionati mai sus, incearca eliminarea unor sefi din institutiile de forta care doresc sa isi faca datoria, ca incearca promovarea unor sefi care sa le acopere ilegalitaile, ca se incearca stoparea acestor dezvaluiri prin incercarea fabricarii unor dosare penale cu probe false pentru cei care devoaleaza aceasta caracatita (gen – cele practicate de procurorul „Portocala”, mentorul si sfatuitorul celor doi);
- Ca – exista REALE vulnerabilitati chiar la acest Centrul Multifunctional de Pregatire Schengen din Ploiesti, vulnerabiliati generate chiar de aceasta mafie imobiliara care pot bloca aderarea României la Spațiul Schengen, mafie imobiliara aparata de functionari din serviciile secrete si/sau din M.A.I.;
- Ca – fostul director al Centrului Multifunctional de Pregatire Schengen a intocmit informari pe aceasta tema la toti factorii de raspundere in stat, atat oficial cat si pe „mana scurta” (informari care stau la… sertar);
- Incisiv de Prahova va sesiza urmatoarele enitati, documetat, si va pune la dispozitie toate documentele si inregistraile audio:
-
Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România;
-
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat;
- Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI;
-
Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții a Camerei Deputaților;
- Personal, Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode (avand in vedere aportul sau pentru aderarea la spațiul Schengen, obiectiv blocat chiar de subalterni ai sai prin protejarea unei grupari de crima organizata ce au creat reale vulnerabilitati chiar la acest Centrul Multifunctional de Pregatire Schengen din Ploiesti, care pot bloca aderarea României la Spațiul Schengen);
- Premierul, președintele Partidului Național Liberal Nicolae Ionel Ciucă!
- Vom reveni!
(Redactia Incisiv de Prahova).
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
NOTA:
Ce este SEVESO ?
O serie de accidente majore în industria chimică au avut loc în întreaga lume. În Europa, accidentul Seveso în 1976 a determinat adoptarea unei legislaţii care vizează prevenirea şi controlul acestor accidente. În 1982 a fost adoptată prima Directiva UE 82/501/CEE – aşa-numita Directiva Seveso. La 9 decembrie 1996, Directiva Seveso a fost înlocuită de Directiva 96/82/CE a Consiliului, aşa-numita Directiva Seveso II. Această directivă a fost extinsă prin Directiva 2003/105/CE. Directiva Seveso II se aplică la câteva mii de unităţi industriale în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi care depăşesc pragurile din directivă.
Scop
Scopul Directivei Seveso II este dublu. În primul rând, directiva are drept scop prevenirea riscurilor de accidente majore care implică substanţe periculoase. În al doilea rând, deoarece accidentele continuă să se producă, directiva are ca scop limitarea consecinţelor unor astfel de accidente nu numai pentru om (aspectele de securitate şi sănătate), dar şi pentru mediu (aspectul de mediu). Ambele obiective trebuiesc urmate în vederea asigurării unor niveluri înalte de protecţie pe întreg teritoriul Comunităţii, într-o manieră consecventă şi eficientă.
Raportarea privind punerea în aplicare a Directivei Seveso II
La fiecare trei ani, Comisia publică un rezumat al informaţiilor furnizate de către statele membre privind punerea în aplicare a directivei. Statele membre furnizează Comisiei un raport pe trei ani pentru unităţile „cu risc major” reglementate de articolele 6 şi 9, în conformitate cu procedura prevăzută în Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23 decembrie 1991 pe baza unui chestionar. Chestionarul pentru perioada 2006-2008 completat de Romania a fost transmis Comisiei de către IGSU in conformitate cu prevedrile legislative naţionale
Autorităţi responsabile cu punerea în aplicare a Directivei Seveso II
Autorităţile responsabile cu punerea în aplicare a Directivei Seveso II sunt:
la nivel naţional: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Garda Naţională de Mediu
la nivel regional: Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului şi Comisariatele Regionale ale Gărzii Naţionale de Mediu
la nivel local: Agenţiile pentru Protecţia Mediului, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comisariatele Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu
Exclusiv
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu Răzvan zis „Salam” sare din fața aparatelor de păcănele direct în funcția de adjunct la Siguranța Circulației. Ore suplimentare cu sutele, neverificate, dar bine plătite. Restul? Afară, că „așa zice organigrama”.
Sindicatul lui Suditu: „Noi cu cine votăm?” – Cu Nae!
În timp ce angajații simpli se întreabă dacă mai au loc de muncă mâine, sindicatul lui Suditu își face treaba… dar nu pentru ei, ci pentru „șefii cu pedigree”.
Există un document trimis către Consiliul de Administrație, semnat fix de sindicatul lui Suditu, prin care acesta:
- este de acord cu Organigrama lui Nae (așa-numita „Organigrama cu chiloți”),
- se luptă și obține salvarea coordonatorilor, în special a lui Dinu Răzvan zis „Salam”.
Adică, în traducere liberă:
„Jos cu prostimea, sus coordonatorii! Trăiască organigrama, trăiască Nae, trăiască sinecurile!”
Sindicatul care, teoretic, trebuia să fie ultimul bastion de apărare al oamenilor simpli, se transformă în anexă la pixul lui Nae Comisionaru’ și al găștii de la vârf, aceeași care a orchestrat și restul „capodoperelor administrative” de la TCE Ploiești.
Dinu Răzvan „Salam” – de la păcănele la „Siguranța Circulației”
Piesa de rezistență în documentul lui Suditu: salvarea lui Dinu Răzvan, cunoscut în curte drept „Salam”.
Acest Salam nu e de la mezelărie, e de la „păcănele”:
- promovat de Nae până în funcția de adjunct Serviciu Siguranța Circulației – Control Legitimații de Călătorie,
- cu reputație „strălucitoare”: toată lumea știa că își face programul nu în teren, nu în birou, ci la aparatele de jocuri de noroc.
Și, ca în orice telenovelă administrativă de provincie:
- același Dinu Răzvan apare și în raportul CFG cu sute de ore suplimentare,
- ore neverificate și nejustificate, dar probabil foarte bine decontate.
Omu’ avea timp de toate:
- și la păcănele,
- și adjunct la Siguranța Circulației,
- și erou al orelor suplimentare fantomă.
Ce să mai, un „multitasking” de manual, model TCE Ploiești.
Raportul CFG și „sfinții” orelor suplimentare
Raportul CFG (același care deranjează pe toată lumea din „castă”) nu prezintă doar cifre, ci radiografia unui sistem bolnav:
- sute de ore suplimentare trecute pe numele lui Salam,
- lipsă totală de verificări reale,
- justificări de fațadă, exact cât să încapă în pixul cuiva.
Când vine vorba de oameni care chiar își fac treaba, TCE descoperă brusc litera legii, organigrame, „necesitate de reducere”, disciplină, tot tacâmul.
Când vine vorba de băieții „de casă” cu păcănele, se descoperă mereu înțelegere, portițe, suplimentare, promovări.
Unde e documentul?
Pentru cei interesați de dovezi, nu doar de povești:
- adresa respectivă, prin care sindicatul lui Suditu e de acord cu organigrama lui Nae și se bate pentru salvarea coordonatorilor (în special Salam),
poate fi găsită in institutie; - exact de acolo a fost „pescuită” și de ziarul de investigații Incisiv de Prahova.
Nu vorbim de bârfe de autobază. Vorbim de hârtii oficiale, parafate, trimise la CA, asumate de un sindicat care își vinde steagul exact celor împotriva cărora ar trebui să lupte.
Modelul TCE: protejații se salvează, muncitorii plătesc
Pe scurt, rețeta deja clasică la TCE Ploiești:
- Personaje ridicate în funcții de Nae – protejate cu sfințenie, salvate prin documente manevrate de sindicatul lui Suditu;
- Cei care și-au îndeplinit sarcinile de serviciu – lăsați fără loc de muncă, vânați prin organigrame „optimizate”, făcuți „excedentari” peste noapte.
Pe de o parte:
- Nae Comisionaru’ – artizanul „Organigramei cu chiloți”,
- protejații săi – Salam și ceilalți coordonatori salvați prin documente sindicale,
- conducerea (Dobrescu, Slăniceanu) și sindicatul – într-un dans comun, perfect sincronizat: „un pas înainte pentru șefi, doi pași înapoi pentru muncitori”.
Pe de altă parte:
- cei care au îndrăznit să-și facă datoria,
- cei care au deranjat cu întrebări,
- cei care nu au stat la „combinatii” cu ore suplimentare fictive și rapoarte cosmetizate – toți sunt buni de sacrificat.
De la accidentul falsificat la „feuda” Hipodrom și până la Salam
Totul se leagă într-un tablou grotesc:
- Raportul nr. 1729/05.11.2025 și accidentul falsificat al lui Popescu Narcis, cu implicarea lui Oancea;
- rolul dubios al conducerii (Dobrescu, Slăniceanu), care nu vede, nu aude, dar semnează;
- „feuda” de la Hipodrom, unde interesele personale cântă mai tare decât interesul public;
- sindicate transformate în anexe ale directorilor;
- Nae Comisionaru’, care își propulsează oamenii-cheie și-i salvează prin tot felul de combinații la nivel de CA;
- iar acum, documentul semnat de Suditu, prin care se consfințește oficial salvarea lui Salam și a coordonatorilor, în timp ce alții își pierd pâinea.
Nu mai vorbim de derapaje izolate, ci de un sistem în care:
- accidentul falsificat,
- organigrama croită pe blat,
- orele suplimentare fantomă,
- feudă, protejați, sindicatul „de acord cu șefu’”
sunt părți ale aceleiași povești.
Concluzie: Organigrama cu chiloți, dar fără rușine
Când tragi linie:
- „Organigrama cu chiloți” nu mai e o simplă glumă internă, este harta rușinoasă a clientelei și pilelor din TCE Ploiești;
- sindicatul lui Suditu nu doar că nu apără salariații, ci devine avocatul protejaților lui Nae;
- Dinu Răzvan „Salam” devine simbolul sistemului:
- promovat la Siguranța Circulației deși era cunoscut mai bine la păcănele decât în teren,
- umflat cu sute de ore suplimentare neverificate,
- salvat prin documente trimise la CA, în timp ce alții sunt trimiși la plimbare.
Iar dacă cineva mai are dubii, să caute adresa, exact cum a făcut și presa de investigație.
Hârtiile vorbesc mai tare decât discursurile lacrimogene de sindicat și comunicatele parfumate de conducere.
Până atunci, la TCE Ploiești se aplică o singură regulă:
Cine e cu Nae, trăiește. Cine e cu munca, pleacă. (Cerasela N.).
Exclusiv
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim de ordine publică, vorbim de stand-up comedy instituțional.
La IPJ Prahova nu mai vorbim demult despre „instituție a statului”, ci despre o adevărată Grădiniță de Cadre: multă uniformă, puțină responsabilitate, și o debandadă totală ridicată la rang de stil de lucru. Legea e bună doar ca să fie fluturată în fața cetățeanului, nu și respectată în ograda proprie.
Ieri, în jurul orei 09.00, prin centrul Municipiului Ploiești, se derula o scenă de antologie:
o autoutilitară a IPJ Prahova „dansând” pe șosea cu stopul dreapta spate ars, exact ca și conduita celor care o manevrau. O imagine perfectă: becul mort din stop ca simbol al moralității stinse din instituție.
Când poliția face „paradă” cu mașina în ilegalitate
Să ne imaginăm un pic scenariul:
- Un simplu cetățean este oprit în trafic cu un bec ars la stop.
Rezultatul? Morală, amendă, puncte, „regulile sunt reguli, dom’le, siguranța rutieră nu e joacă!”. - Autoutilitara IPJ Prahova merge liniștită, prin centru, cu defecțiuni vizibile.
Rezultatul? Nici proces-verbal, nici rușine, nici măcar o urmă de jenă.
Ba mai și defilează, ca și cum ar fi la paradă: „Uitați-vă la noi, legea suntem noi, becul ars e doar un detaliu artistic”.
Asta nu mai e dublu standard, e regulament de circulație paralel, valabil doar pentru uniformă. Când cetățeanul greșește, legea e sabie. Când greșește IPJ Prahova, legea devine ventilator de birou: face zgomot, dar nu taie pe nimeni.
Grădinița de Cadre: unde legea e opțională
La IPJ Prahova pare că avem o școală specială, un fel de „Grădiniță de Cadre” unde se predă:
- „Cum să invoci legea doar când îți convine”
- „Cum să faci pe șeful în trafic cu cetățeanul, dar să circuli cu mașina-n pioneze”
- „Cum să transformi orice abuz într-un simplu «incident fără consecințe»”
Respectul față de lege? Ars, ca becul din stop.
Respectul față de cetățean? Dispărut, ca semnalul de avarie de pe autoutilitară.
În loc să fie primii care dau exemplu de conduită, sunt primii care demonstrează că la IPJ Prahova legea e decor, nu obligație. Când îți permiți să te plimbi prin centru cu mașina poliției cu defecțiuni vizibile, mesajul pentru oameni e simplu:
„Noi putem. Tu nu.”
Ce pățeai tu, ce nu pățesc ei
Întrebarea-cheie, pe care o înțelege orice român care a trecut măcar o dată prin filtrul poliției rutiere:
Ce pățea un simplu cetățean prins cu astfel de defect la mașină?
- Amendă.
- Morală.
- „Cum vă permiteți să ieșiți așa pe drumurile publice, puneți în pericol siguranța rutieră!”
Ce pățește IPJ Prahova când defilează cu autoutilitara în aceeași stare?
- Nimic.
- Tăcere.
- Eventual o glumă internă: „Lasă, bă, că merge și așa, nu ne oprește nimeni pe noi”.
Diferența e simplă:
Tu ești doar contribuabilul care plătește taxe, ei sunt cei care îți dau amenda cu legea în mână și stopul propriu ars.
Concluzie: legea nu e bec opțional
Când instituția care ar trebui să fie model de respectare a legii se plimbă senină cu autoutilitara defectă prin centrul orașului, nu vorbim doar de nepăsare, ci de sfidare directă a cetățeanului.
Legea nu e un bec pe care îl aprindem la control și îl stingem când e vorba de noi.
Atâta timp cât IPJ Prahova își permite să joace acest dublu rol – profesor sever pentru cetățeni, dar clovn auto pentru propriii agenți – orice discurs despre „siguranță” și „respectarea legii” devine doar un pamflet prost scris.
Noi doar îl rescriem mai bine. (Sava N.).
Exclusiv
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională
O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București spre Curtea Constituțională, cu destinația: „Ministerul care reglementează prin hârtii fantomă”. Potrivit Sindicatului Diamantul, miza este explozivă: cine are, de fapt, voie să taie și să spânzure drepturi salariale – ministrul, Parlamentul sau o structură anonimă, botezată „financiară centrală”, care dă ordine prin „puncte de vedere” pe care nu le-a votat nimeni și nu le-a văzut aproape nimeni?
În centrul scandalului se află art. 86 alin. (7) din Anexa VI la Legea-cadru 153/2017, acolo unde o singură sintagmă, „reglementării”, a fost transformată, cu multă imaginație birocratică, în armă de restrâns drepturi salariale de către Direcția Generală Financiară (DGF) a ministerului.
„Reglementare” pe sub masă: când Direcția Financiară se crede Parlament și Guvern la pachet
Excepția ridicată la Tribunalul București vizează exact această „magie semantică”: art. 86 alin. (7) este atacat în măsura în care permite interpretarea că structura financiară centrală a ministerului – DGF – poate „reglementa” drepturi salariale prin:
- puncte de vedere,
- interpretări „obligatorii”,
- hârtii interne care nu văd niciodată lumina Monitorului Oficial.
Adică, în loc ca drepturile salariale să fie stabilite prin legi, ordonanțe, ordine de ministru publicate și asumate, ele sunt, de fapt, redesenate în birouri de finanțiști cu pixul în mână și parafa pe colțul paginii. Să legiferezi prin „punct de vedere” e noul sport național: zero transparență, zero dezbatere, impact maxim.
Sindicatul Diamantul arată că o asemenea practică lovește direct în:
- art. 1 alin. (4) din Constituție – separația puterilor în stat,
- art. 1 alin. (5) – legalitate și securitatea raporturilor juridice,
la pachet cu o colecție de drepturi călcate în picioare: - art. 16 (egalitate în drepturi),
- art. 21 (acces la justiție),
- art. 24 (dreptul la apărare),
- art. 31 (dreptul la informație),
- art. 41 (dreptul la muncă și protecție socială),
- art. 78 (intrarea în vigoare a actelor normative, adică nu prin „adresa nr. X depusă la registratură”).
Viciul 1: Ministrul există doar pe hârtie, „structura” taie și spânzură
Primul viciu invocat: o competență personală a ministrului este pasată, ca o minge fierbinte, către o „structură” care nici măcar nu e subiect de drept.
Conform art. 20 din Legea 500/2002, ordonatorul principal de credite este ministrul, în persoană, cu nume, prenume, semnătură și răspundere. El trebuie să-și asume deciziile, să emită ordine, să semneze.
În practică, însă, arată Sindicatul Diamantul, scenariul arată așa:
- ministrul stă în vitrină,
- Direcția Generală Financiară decide prin „puncte de vedere”,
- iar angajații află că drepturile lor salariale sunt „reglementate” nu prin lege, ci prin interpretări interne, niciodată publicate oficial.
Cu alte cuvinte, responsabilitatea e a ministrului, dar pixul de execuție și de tăiere a drepturilor e la o structură anonimă. Ministrul e doar decorul, „structura” e regizorul din umbră.
Viciul 2: Preluarea puterii de regulă de către contabili-juriști de ocazie
Al doilea viciu: atribuții de reglementare juridică sunt date unei structuri populate cu personal economic, în timp ce ministerul are, culmea ironiei, o direcție juridică plină de consilieri specializați, autorizați chiar prin Legea 514/2003.
Pe românește:
- juriștii există, sunt plătiți, au statut și atribuții,
- dar finanțiștii sunt cei care „reglementează” prin adrese, interpretând legea după cum dă bine la buget.
E ca și cum, într-un spital, protocolul medical ar fi stabilit nu de medici, ci de contabila șefă, prin „notă internă obligatorie”. Îți taie tratamentul din pix și îți explică apoi, cu aer grav, că „așa a reieșit din analiză”.
Viciul 3: Drept românesc cu fantome – „gestiune” fără gestionar, „reglementare” fără persoană
Al treilea viciu atinge direct arhitectura dreptului românesc: în România, reglementarea aparține întotdeauna unei persoane concrete, nu unei „structuri” fluide.
Chiar aceeași Anexă VI, la art. 90, cere ordin al ordonatorului de credite. Adică un act semnat de cineva asumat, nu un document rătăcit printr-un sertar al DGF.
În plus, Legea 22/1969, privind gestiunea bunurilor materiale, spune clar: nu există „gestiune” fără gestionar-persoană. Analog, nu ar trebui să existe „gestiune” de drepturi salariale fără o persoană care își asumă semnătura, nu o „structură” abstractă care se evaporă când apar problemele.
Dar în realitate, reiese din motivare, avem:
- „gestiune” a drepturilor salariale fără gestionar asumat,
- „reglementare” fără act normativ,
- puncte de vedere care se comportă ca niște ordine de ministru, dar nu poartă nicio răspundere de ministru.
„Punctul de vedere” care decide salarii: DGF face jocurile, instanța trebuie să taie nodul
Legătura cu dosarul concret este dureros de clară. În cauză, pârâții își justifică refuzul tocmai printr-un asemenea document: punctul de vedere DGF nr. 462624/2026.
Acest „punct de vedere” nu e doar o opinie inocentă; el este tratat ca lege internă:
- pe baza lui se resping drepturi,
- pe baza lui se refuză aplicarea unor majorări,
- pe baza lui se ciuntește ceea ce Legea 153/2017 părea să promită.
Instanța, în baza art. 18 alin. (2) din Legea 554/2004, trebuie să verifice legalitatea acestui punct de vedere. Iar aici intervine excepția: dacă textul de lege care permite DGF să „reglementeze” cade ca neconstituțional, tot ce decurge din el – inclusiv punctul de vedere 462624/2026 – devine emis fără competență. Adică simplă hârtie administrativă, fără putere de a tăia drepturi.
Pe scurt: dacă se rupe piciorul legal al DGF, se prăbușește tot scaunul de „interpretări obligatorii”.
Curtea Constituțională, invitată să stingă „incendiul” făcut cu pixul
Prin excepția trimisă de la Tribunalul București, Curtea Constituțională este pusă în fața unei întrebări esențiale pentru toată administrația publică:
Poate o structură tehnică, internă, cu personal economic, să condiționeze, să restrângă sau să rescrie drepturi salariale prin „puncte de vedere” nepublicate în Monitorul Oficial?
Dacă răspunsul este „da”, atunci:
- Constituția devine opțională,
- separația puterilor e decorativă,
- drepturile salariale ale angajaților depind de interpretările contabile ale unei direcții financiare.
Dacă răspunsul este „nu”, atunci ministerele vor trebui să facă ceea ce ar fi trebuit oricum să facă de la început:
- să reglementeze prin acte normative asumate,
- semnate de persoane competente,
- publicate transparent, nu ascunse în sertarele unei direcții.
Salariații între lege și „adrese”: statul cu două fețe
Potrivit Sindicatului Diamantul, această excepție nu e doar o „chichiță procedurală”, ci un test:
- dacă statul își respectă propriile reguli,
- sau dacă, în continuare, lasă „structurile” să decidă din umbră cât face munca oamenilor.
Pe un palier, legea promite, Constituția garantează, principiile sună impecabil.
Pe alt palier, totul e filtrat și amputat prin „adrese”, „interpretări” și „puncte de vedere” care nu apar în nicio colecție oficială de acte normative.
Curtea Constituțională va trebui să decidă dacă România e condusă prin legi sau prin Excel-uri bugetare cu antet de direcție financiară.
Până atunci, salariații rămân prinși între două lumi:
- lumea Curții Constituționale, plină de principii, articole și alineate,
- și lumea Ministerului, unde un „punct de vedere” anonim poate cântări, la leafă, mai mult decât toată Constituția pusă la un loc. (Cristina T.).
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton
Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...
Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră
Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 15 ore
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zile
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zile
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zile
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 15 ore
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI