Anchete
DNA minte de ingheata apele
Din cand in cand, Directia Nationala Anticoruptie se da in spectacol, vaicarindu-se pe diverse teme, dezvaluie Lumea Justitiei. Un nou episod al acestei telenovele s-a consumat vineri, 28 octombrie 2022, cand parchetul lui Crin Nicu Bologa (foto 1) s-a dat de ceasul mortii cum ca deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, precum si dezlegarea de drept a ICCJ din 25 octombrie 2022 vor arunca in haos nu mai putin de 557 de dosare penale aflate pe rolul DNA (fie in faza de urmarire penala, fie deja trimise in judecata).
„In aceste 557 de dosare, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influenta se ridica la 150 milioane euro, magistratii vor fi nevoiti sa constate incetarea proceselor penale si inlaturarea raspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate coruptiei si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene”, se lamenteaza DNA, amenintand cu turnatoria la CJUE (detalii in comunicatul de mai jos).
Fisurile din discursul DNA sunt multiple. In primul rand, parchetul anticoruptie vrea sa inoculeze ideea ca prejudiciul risca sa ramana nerecuperat. Fals: prejudiciul poate fi recuperat, in latura civila a dosarelor. Ati vazut deja exemple pe Luju de dosare in care, chiar daca instantele au constatat interventia prescriptiei pe latura penala, pe cea civila au continuat fara probleme judecata, punand sechestre pentru recuperarea prejudiciilor (click aici pentru a citi).
In al doilea rand, Directia Nationala Anticoruptie sugereaza ca dosarele risca sa se prescrie doar din pricina deciziilor CCR. Totusi, DNA nu sufla o vorba despre cauzele tinute la sertar mai mult de 5 ani si care vizeaza fapte vechi – deci spete care cu atat mai mult risca sa fie lovite de prescriptie, dupa cum foarte bine remarca si jurnalista Sorina Matei, care face trimitere la nemuritoarele cuvinte ale Laurei Kovesi: „stam cu curul pe dosare”.
„Daaaaa, dezastruuu. Bine ca ati calculat prejudiciul (care nu poate fi stabilit decat in instanta – deci la momentul asta aceasta cifra este o minciuna) dar n-ati sus de cat timp stati cu fundul pe cele 557 de dosare prescrise. Ca fraierii nu stiu, nu? Inghit orice gulgute”, a scris Sorina Matei pe Facebook.
Problema prescrierii dosarelor ca urmare a vechimii (deci nu din cauza deciziilor CCR) a fost ridicata si de avocatul Adrian Toni Neacsu, tot pe Facebook:
„Dosarele de competenta DNA se prescriu in general dupa trecerea a 10 ani de la savarsirea faptei (n.r. pentru ca pedepsele pentru faptele de competenta DNA nu depasesc 20 de ani, astfel incat intra sub incidenta art. 154 alin. 1 lit. b Cod penal: termen de prescriptie de 10 ani). Asta inseamna fapte anterioare lui 2012.
Prin acest comunicat DNA ne recunoaste cate dosare au ingropat prin sertare fara sa faca nimic in ele.
In ce priveste prejudiciile, incetarea procesului penal pentru prescriptie nu influenteaza automat latura civila”.
Iata comunicatul DNA:
„La solicitarea reprezentantilor mass media privind posibile efecte pe care Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) nr. 297/2018, nr. 358/2022 si Decizia pronuntata la data de 25 octombrie 2022 de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), referitoare la prescriptia raspunderii penale, le-ar avea asupra dosarelor penale ale DNA (aflate in judecata si in curs de investigare), Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa transmita urmatoarele:
Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 si a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescriptia raspunderii penale, Directia Nationala anticoruptie (DNA) a intocmit o situatie estimativa privind impactul aplicarii respectivei Decizii asupra dosarelor penale.
In urma analizarii cauzelor penale ale DNA, a rezultat ca aplicarea directa a deciziilor mentionate va avea consecinte asupra unui numar de 557 cauze penale aflate in curs de urmarire penala si in fata instantelor de judecata.
In aceste 557 de dosare, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influenta se ridica la 150 milioane euro, magistratii vor fi nevoiti sa constate incetarea proceselor penale si inlaturarea raspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate coruptiei si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene.
Situatia detaliata se prezinta astfel:
Dosare aflate in curs de urmarire penala (pe rolul DNA)
– 190 dosare
– prejudiciu estimat 648.207.688 euro
– valoarea totala a mitei si a traficului de influenta 50.997.625 euro
Dosare in diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instantelor) de judecata, in diferite stadii
– 367 dosare
– prejudiciu estimat 561.230.056 euro
– valoarea totala a mitei si a traficului de influenta 99.471.962 euro
In legatura cu aceasta situatie, DNA face urmatoarele precizari:
In perioada in care au avut cauze penale in lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale in vigoare si au intocmit acte de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale, conform Codului penal si Codului de procedura penala, incepand din 1 februarie 2014 (data intrarii in vigoare a noilor Coduri) si in conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR incepand cu anul 2018 (de la data intrarii in vigoare a Deciziei respective).
Concret, in considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR si in conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au intrerupt cursul prescriptiei numai ca urmare a intocmirii unor acte din categoria celor care se comunica suspectilor si inculpatilor (inceperea urmaririi penale in personam, punerea in miscare a actiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere in judecata, etc).
Procurorii DNA vor fi consecventi in dosarele in care se va invoca prescriptia raspunderii penale si vor solicita sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordantei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene si jurisprudenta CJUE, care, printre altele prevad obligatia statului roman de a cerceta si sanctiona, intr-o maniera efectiva, faptele de coruptie si fraudarea fondurilor europene”. (Irinel I.).
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 12 oreIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 5 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI



