Anchete
Ordonanța de luare a măsurilor asigurătorii luate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova în Dosarul nr.174/P/2022
Trei ”lovituri” succesive care au făcut ca ”efortul operativo – logistic” de altfel cu adevărat impresionant depus pentru ”îngroparea” poate celei mai spectaculoase anchete penale a anului să fie sortit eșecului. ”DOSARUL CAR” devenind astfel un adevărat etalon de profesionalism al procurorilor, polițiștilor și structurilor informative care au arătat că, uite, nu este totul pierdut, atunci când magistrații și ofițerii nu uită care le este fișa postului. Iar tocmai pentru a nu atenua cumva din ”șocul” trecerii la ”next level” al instrumentării anchetei, nu vom publica astăzi informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră.
(Preluare National – Catalin Tache):
În schimb, vom publica integral Ordonanța procurorului Maria Mirabela Viciu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.
”PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PRAHOVA
Dosar nr. 174/P/2022 – 15.09.2022
ORDONANȚĂ de luare a măsurilor asiguratorii
Procuror Maria Mirabela Viciu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, Examinând actele de urmărire penală din dosarul penal cu numărul de mai sus, CONSTAT:
La data de 24.04.2022, Casa de Ajutor Reciproc Moldova IFN, cu sediul în mun. Ploiești, jud. Prahova, a formulat plângere penală împotriva numitei Stan Marina Carmen, domiciliată în București, Sector 6, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, faptă prev. de art. 244 C.p. și fals în declarații, faptă prev. de art. 326 C.p., cu referire la 2 credite acordate de către instituția de credit ca urmare a inducerii în eroare a acesteia de către făptuitoare. Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești cu nr. 2400/P/2022.


Prin ordonanța nr. 2400/P/2022 din data de 10.05.2022 s-a dispus începerea urmăririi penale ”in rem” privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Prin ordonanța nr. 2400/P/2022 din data de 23.06.2022 s-a dispus extinderea urmăririi penale ”in rem” privind săvârșirea infracțiunii de(…).
Prin ordonanța nr. 2400/P/2022 din data de 12.07.2022 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, unde cauza a fost înregistrată cu nr. 174/P/2022.



Prin ordonanța nr. 174/P/2022 din data de 18.07.2022, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de înșelăciune, prev. (…) în infracțiunile de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prev. de (…).
Prin ordonanța din data de 31.08.2022 s-a dispus extinderea urmăririi penale privind săvârșirea infracțiunii prev. de:
– art. 244, alin. 1 și 2 Cp rap la art. 256 ind. 1 Cp, referitor la perioada săvârșirii faptei, persoane implicate și prejudiciul cauzat,
– art. 244 alin. 1 și 2 Cp, constând în aceea că în perioada 2015 – 2022 Călin Cristina Ana, Chifor Florin, Deciu Marian Mihail, Radu Rada, Stan Dumitru, Miulescu Aurelia, Anghel Mihaela, Pocovnicu Teodora, Chifor Mirela, Nedelcu Nicolaie, Enache Antonella Ninela, Stan Elisabeta și Boroșoiu Maria Claudia în calitate de titulari au solicitat și obținut credite folosind documente în care au fost menționate date nereale sau documente false.
– art. 326 Cp, constând în aceea că numiții Stan Marina Carmen, Miulescu Aurelia, Stan Dumitru, Chifor Mirela și Borosoiu Maria Claudia au declarat nereal în fața reprezentanților CAR Universal TM că nu au alte datorii și împrumuturi contractate.
Prin ordonanța din data de 12.09.2022 a organelor de cercetare penală, confirmată la data de 13.09.2022, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:
1. STAN MARINA CARMEN, privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, faptă prev. de art. 244, alin. 1 și 2 Cp. rap. la art. 256 ind. 1 Cp cu aplic. art. 35, alin. 1 Cp, fals în declarații, faptă prev. de art. 326, ind. 1 cu aplic. art. 35, alin. 1 Cp și fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. de art. 322, alin. 1 Cp, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp, toate cu aplic art. 38, alin. 1 Cp, constând în aceea că în perioada 2015 – 2022, împreună cu Călin Cristina Ana, Chifor Florin, Deciu Marian Mihail, Radu Rada, Stan Dumitru, Miulescu Aurelia, Anghel Mihaela, Pocovnicu Teodora, Chifor Mirela, Petre Silica, Nedelcu Nicolaie, Lalescu Enache, Lalescu Toni Gabriel și Stan Elisabeta, dar și prin intermediul persoanelor interpuse Badea Răzvan Vasile, Badea Bogdan Alexandru, Badea Gabriela Alexandra, Chița Victorița, Drăgulinoiu Florentina, Marinescu Emanuela, Niculescu Gabriel, Oprinescu Florin Mihai, Petre Eduard Mohamad, Petre Marian și Savu Alexandra Elena a solicitat și obținut un număr de 86 de credite la 36 de CAR-uri din țară folosind documente în care au fost menționate date nereale sau a omis menționarea datelor reale, documente false sau declarații nereale, cauzând un prejudiciu de 2.939. 588 lei.
2. CHIFOR FLORIN, privind săvârșirea infracțiunilor de (…), a solicitat și obținut 48 de credite la 18 CAR-uri(…) cauzând un prejudiciu de 1.537.000 lei.
3. CĂLIN CRISTINA ANA, privind săvârșirea infracțiunilor (…) a solicitat și obținut un număr de 39 de credite la 20 CAR-uri din țară(…) cauzând un prejudiciu de 1.836.400 lei.
4. DECIU MARIAN MIHAIL, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut un număr de 56 de credite la 26 de CAR-uri din țară(…) cauzând un prejudiciu de 1.770.600 lei.
5. RADU RADA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut un număr de 50 de credite la 24 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 1.537.000 lei.
6. STAN DUMITRU, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 36 de credite la 19 CAR(…) cauzând un prejudiciu de 1.170.400 lei.
7. MIULESCU AURELIA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut un număr de 20 credite la 14 CAR-uri, cauzând un prejudiciu de 857.000 lei.
8. ANGHEL MIHAELA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 27 de credite la 15 CAR-uri(…) cauzând un prejudiciu de 1.026.400 lei.
9. POCOVNICU TEODORA SIMONA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 12 credite la 8 CAR-uri(…) cauzând un prejudiciu de 429.000 lei.
10. PETRE SILICA VIORICA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…)cauzând un prejudiciu de 621.000 lei.
11. ENACHE ANTONELLA NINELA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 9 credite la 8 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 562.000 lei.
12. NEDELCU NICOLAIE CLAUDIU, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 7 credite la 6 CAR-uri(…) cauzând un prejudiciu de 268.000 lei.
13. CHIFOR MIRELA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 11 credite la 6 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 460.000 lei.
14. STAN ELISABETA, privind săvârșirea infracțiunilor de (..) a solicitat și obținut 2 credite la 2 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 107.000 lei.
15. BOROȘOIU MARIA CLAUDIA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 24 de credite la 11 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 990.400 lei.
În fapt, din probele administrate s-a reținut că, în perioada 2015 – 2022, Stan Marina Claudia precum și alte persoane aflate în legătură cu aceasta(…) au indus în eroare reprezentanți ai mai multor CAR-uri din țară cu privire la intenția de a achita creditele, obținând un folos material injust în sumă totală de peste 5.690.488 lei.(…)
În temeiul art. 249 alin. (1) C.proc. pen. DISPUN:
1. Instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând suspecților din prezenta cauză(…)”.
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 16 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 16 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



