Administratie
„Nu pot să spun cu certitudine dacă există vreo incompatibilitate legală între statutele celor doi, de cercetători CNSAS și profesori ai securiștilor”
Doamne! Cât de tămâiat a fost și mai este Eduard Hellvig, pentru discursul său adresat studenților clujeni! Pe bună dreptate. De ani de zile nu am mai auzit un liberal plasat într-o funcție înaltă, care să vorbească, fără să i se încleșteze dinții, despre patriotism, despre națiunea și spiritualitatea românilor. S-a întâmplat să o facă chiar directorul SRI. Interesant. Dar dacă acest semnal nu este fals, dacă Eduard Hellvig nu a interpretat o piesă de teatru caragielesc, atunci, iată, sunt câteva lucruri încă de neexplicat. Mari enigme.
Mă voi referi în ceea ce urmează la un singur exemplu. Zilele trecute, deci după discursul patriotic sau patriotard al lui Eduard Hellvig, a ieșit la iveală o dezvăluire grea. Cum că doi domni din noua generație de oameni rupți cu totul și cu totul de fosta Securitate, generație la care făcea referire șeful SRI, au o dublă calitate. Lucrează atât la CNSAS, cât și în calitate de cadre didactice la Academia SRI, unde le predau lecții despre cultura de securitate ofițerilor serviciului secret și ofițerilor din armată. Ei se numesc Mădălin Hodor și Mihai Demetriade. Conform datelor de pe actele lor de identitate, fac parte fix din generația „detașată”, la care s-a referit Eduard Hellvig, atunci când a vorbit despre noul spirit care îi animă pe lucrătorii SRI.
În calitate de membri CNSAS, de istorici, care fac acolo cercetare, pentru a devoala opiniei publice crimele regimului comunist în general și ale Securității în special, cei doi joacă rolul unor profesioniști imparțiali, obiectivi, care nu fac altceva decât să scormonească prin sutele de kilometri de dosare al fostei Securități și să ne înfățișeze în mod obiectiv fațete ale realităților din acele vremuri. Realități care au schimonosit, au schingiuit, au terorizat România și au semănat decenii la rând frica în oasele românilor. Cineva trebuie să o facă și pe asta și, iată, cei doi au intrat în tranșeele CNSAS, pentru a săpa din ce în ce mai adânc.
Mădălin Hodor, care altfel era un ilustru necunoscut pentru o bună parte a cetățenilor României, s-a remarcat în calitate de cercetător CNSAS, descoperind că ororile de la Pitești, ororile cumplitului experiment făcut asupra românilor, care au fost obligați în lagăr să se tortureze unii pe alții, nu au fost nicidecum opera regimului stalinist și cu atât mai puțin opera Securității. În viziunea lui Hodor, victimele erau de fapt ființe decăzute, depravate, niște infractori notorii, gata să săvârșească cele mai abominabile fapte pentru – cum s-a exprimat istoricul – un blid de mâncare. Dintr-un condei, a prezentat dintr-o dată o față cu totul nouă a medaliei. Și a absolvit Securitatea de toate crimele pe care le-a generat la Pitești. Într-un stat democratic, Hodor ar fi imediat dat în judecată de urmașii victimelor de la Pitești și ar trebui să le plătească despăgubiri uriașe, la concurs cu CNSAS, care doar s-a delimitat de el, dar nu l-a dat afară.
În paralel, Mădălin Hodor și Mihai Demetriade traversează zilnic strada, făcând naveta între o instituție prin definiție neutră sub aspectul raportării la Securitate și la serviciile secrete, obiectivă, dedicată științei adevărului istoric, și o altă instituție, SRI, noua Securitate, condusă în prezent de Eduard Hellvig, ruptă, cum spune domnia sa, de fosta Securitate, alcătuită în cea mai mare parte din oameni modești, muncitori și buni specialiști, animați de sentimente patriotice și de dorința de a sluji pur și simplu țara. Atâta doar că SRI, chiar dacă ar fi așa cum îl definește Eduard Hellvig, în caz că acesta nu confundă dorințele sale cu realitate, este totuși o instituție menită să apere statul așa cum e el.
Protejându-l de dușmanii interni și externi, dintre care unii pot fi spioni, alții teroriști și, cei mai mulți, pur și simplu români care nu prea înțeleg de ce mai avem nevoie de cea mai multă securitate din Europa pe cap de locuitor. Inevitabil, în momentul în care trec strada, cei doi cercetători în istorie își schimbă sacoul și pălăria. În principiu, la CNSAS apără un anumit tip de interese, iar la SRI altele. Ce se întâmplă când interesele se bat cap în cap? S-a văzut. Demonstrația a fost făcută chiar de Mădălin Hodor. Acesta sacrifică lejer adevărul istoric, pentru a salva, atenție, nici măcar imaginea actualei Securități, ci imaginea Securității staliniste. De aici până la abjecțiile din discursul și scrierile publice al celor doi la adresa unor personalități ale României, care mai îndrăznesc să apere drepturile și libertățile fundamentale ale omului, nu mai este decât un pas. Iar pasul a fost făcut.
Nu pot să spun cu certitudine dacă există vreo incompatibilitate legală între statutele celor doi, de cercetători CNSAS și profesori ai securiștilor. Dar, cu certitudine, există o incompatibilitate morală. Pe care sunt cu totul și cu totul uimit că Eduard Hellvig nu a remarcat-o. Astfel încât Mădălin Hodor și Mihai Demetriade sunt plătiți lunar din două părți, în ciuda faptului că cele două părți se bat cap în cap.
Sorin Roșca Stănescu
Administratie
Performanța școlară recompensată de Executiv: Elevii de nota 10 primesc stimulente financiare de până la 5.000 de lei
Excelența academică revine în atenția Guvernului printr-un nou proiect de act normativ care vizează premierea „elitelor” din sistemul de învățământ românesc. Autoritățile au lansat recent în consultare publică un proiect de Hotărâre de Guvern ce prevede acordarea unor stimulente financiare consistente pentru absolvenții care au reușit performanța de a obține media maximă la examenele naționale din sesiunea iunie-iulie 2026.
Meritocrația pe ordinea de zi: Sume diferențiate pentru excelență la Evaluarea Națională și Bacalaureat
Propunerea legislativă stabilește praguri financiare clare pentru a onora efortul depus de cei mai buni elevi ai țării. Potrivit documentului aflat în consultare publică, absolvenții de gimnaziu care au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2026 vor beneficia de un stimulent în valoare de 2.000 de lei.
Pentru absolvenții de liceu, recunoașterea performanței este și mai semnificativă. Elevii care au încheiat prima sesiune a Bacalaureatului (inclusiv sesiunea specială) cu media generală 10 vor primi suma de 5.000 de lei. Această măsură este văzută ca un gest de validare a rezilienței și a pregătirii riguroase demonstrate de tinerii care părăsesc acum băncile școlii.
Radiografia elitei școlare în 2026: Sute de mii de euro alocați pentru olimpicii examenelor naționale
Statisticile care stau la baza acestui proiect de Hotărâre de Guvern dezvăluie profilul unei generații capabile de performanțe deosebite, în ciuda provocărilor din sistem. În sesiunile de vară ale acestui an, un număr total de 93 de absolvenți de liceu au reușit să atingă perfecțiunea la examenul de Bacalaureat.
Conform sursei citate, distribuția notelor maxime la liceu este următoarea: 70 de medii de 10 au fost obținute în sesiunea de bază din iunie, o medie maximă a fost înregistrată în sesiunea specială, iar 22 de performanțe de top au fost consemnate la examenul de Bacalaureat german. La polul celălalt, în cadrul învățământului gimnazial, șapte absolvenți de clasa a VIII-a au reușit să finalizeze Evaluarea Națională cu un punctaj impecabil.
Dialog social pentru viitorul educației: Proiectul rămâne deschis sugestiilor publicului
Faptul că acest proiect de Hotărâre de Guvern a fost lansat în consultare publică oferă posibilitatea societății civile și părinților să își exprime opinia asupra modului în care statul alege să încurajeze performanța. Stimulentele nu reprezintă doar o recompensă financiară, ci și un mesaj strategic prin care Executivul încearcă să mențină standardele ridicate în rândul tinerilor care vor forma viitoarea forță de muncă specializată.
Urmează ca, după perioada de consultare, proiectul să fie adoptat oficial, astfel încât premiile să poată fi distribuite către elevii merituoși în cel mai scurt timp posibil. Această inițiativă reconfirmă angajamentul autorităților de a transforma succesul educațional într-o prioritate națională, premiind efortul acolo unde rezultatele sunt, la propriu, de nota 10.
Administratie
Emoții pentru absolvenții de gimnaziu: A început repartizarea computerizată la liceu și calendarul depunerii dosarelor de înscriere
Astăzi, 22 iulie, este ziua decisivă pentru mii de absolvenți de clasa a VIII-a care au susținut Evaluarea Națională. Sistemul informatic decide viitorul parcurs educațional al elevilor prin repartizarea computerizată în unitățile de învățământ liceal. Totuși, afișarea rezultatelor este doar primul pas dintr-un proces birocratic esențial pe care elevii și părinții trebuie să îl parcurgă cu atenție în zilele următoare.
Calendarul confirmării locului: Dosarele de înscriere trebuie depuse până la finalul lunii iulie
Odată ce elevul a aflat liceul la care a fost repartizat, procedura administrativă se mută la sediul unității de învățământ respective. Potrivit informațiilor oferite de rubrica oficială „Punctul de informare EDU”, perioada cuprinsă între 23 și 28 iulie 2026 este dedicată depunerii dosarelor de înscriere.
Sursa citată recomandă cu fermitate ca părinții și elevii să urmărească îndeaproape canalele de comunicare proprii ale liceelor (site-uri web sau aviziere), deoarece fiecare instituție își poate stabili un program intern specific pentru primirea documentelor. Neîndeplinirea acestei proceduri în termenul prevăzut poate duce la pierderea locului obținut prin repartizare.
O nouă șansă pentru elevii neadmiși: Etapele și termenele limită ale celei de-a doua sesiuni de admitere
Pentru elevii care nu au fost repartizați în această primă etapă, procesul de admitere continuă cu o a doua sesiune, menită să ocupe locurile rămase vacante. Conform datelor transmise de „Punctul de informare EDU”, pe data de 31 iulie vor fi afișate oficial locurile disponibile pentru etapa a doua.
Ulterior, calendarul pentru această sesiune secundară include momente cheie în luna august:
- 10 – 12 august: Perioada oficială de înscriere a candidaților;
- 17 – 18 august: Repartizarea propriu-zisă la nivelul comisiilor județene de admitere sau a comisiei municipiului București.
Monitorizarea surselor oficiale: Inspectoratele școlare și probele de aptitudini pentru etapa a doua
Absolvenții care vizează etapa a doua trebuie să fie vigilenți în ceea ce privește cerințele specifice ale anumitor specializări. Este esențial ca aceștia să consulte permanent paginile de internet ale Inspectoratelor Școlare Județene pentru detalii despre probele de aptitudini sau examenele de verificare a competențelor la o limbă modernă.
Reprezentanții platformei de informare subliniază importanța consultării surselor oficiale pentru a evita dezinformările. Rubrica „Punctul Edu” va continua să ofere clarificări și actualizări periodice pe tot parcursul calendarului de admitere, asigurându-se că toți elevii au acces la informații corecte, explicate pe scurt și pe înțelesul tuturor.
Administratie
Un memorial european dedicat victimelor regimurilor totalitare: Victor Negrescu susține cinstirea memoriei în inima Bruxelles-ului
Într-un demers simbolic de o importanță majoră pentru identitatea europeană, europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu promovează ideea edificării unui spațiu de reculegere pe esplanada Parlamentului European. Proiectul vizează omagierea victimelor tuturor regimurilor totalitare care au marcat istoria continentului, oferind un semnal puternic asupra fragilității democrației în contextul geopolitic actual.
Lecțiile istoriei pe esplanada Parlamentului European: Un omagiu adus victimelor fascismului, nazismului și comunismului
Inițiativa susținută de Victor Negrescu urmărește crearea unui loc al memoriei colective care să servească drept avertisment pentru generațiile viitoare. Potrivit declarațiilor eurodeputatului, acest monument ar trebui să cinstească suferința provocată de fascism, nazism și comunism, reamintind cetățenilor că libertățile fundamentale nu sunt un bun câștigat definitiv, ci valori care trebuie protejate activ în fiecare zi.
Conform sursei citate, Negrescu consideră că Europa are nevoie de acest punct de referință simbolic: „Europa are nevoie de un loc al memoriei care să cinstească victimele tuturor regimurilor totalitare și să transmită un mesaj clar: democrația, libertatea și drepturile fundamentale trebuie apărate zilnic”, a subliniat oficialul român în comunicarea sa oficială.
Datoria de onoare a României: Păstrarea vie a amintirii destinelor frânte sub dictaturile totalitare
Pentru România, realizarea acestui memorial are o încărcătură emoțională și istorică profundă, având în vedere deceniile de persecuții și opresiune prin care a trecut țara. Victor Negrescu a evidențiat faptul că experiența dictaturilor a lăsat urme adânci sub forma deportărilor, a închisorilor politice și a nenumăratelor destine distruse de ideologiile extremiste.
Europarlamentarul a punctat că păstrarea memoriei celor care au suferit reprezintă o datorie morală a statului român în cadrul Uniunii Europene. În viziunea sa, lecțiile dureroase ale trecutului trebuie transformate într-un angajament ferm pentru consolidarea statului de drept și a libertății de exprimare.
Cooperare diplomatică pentru viitorul Uniunii Europene: Dialog între Victor Negrescu și vice-ministrul lituanian Sigitas Mitkus
Proiectul memorialului a făcut obiectul unor discuții diplomatice recente între Victor Negrescu și vice-ministrul lituanian Sigitas Mitkus, responsabil pentru relațiile instituționale cu UE. Lituania, prin executivul său social-democrat, se numără printre promotorii activi ai acestei inițiative, pregătind terenul pentru viitoarea Președinție a Consiliului Uniunii Europene.
Pe lângă aspectele ce țin de memoria istorică, întrevederea a vizat și prioritățile strategice ale blocului comunitar. Sursa menționează că cei doi oficiali au abordat modalitățile de consolidare a cooperării europene, într-o perioadă definită de provocări majore de securitate, cu scopul de a asigura un viitor stabil și democratic întregului continent.
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale



