Administratie
Tot ceea ce consumăm este mai scump decât trebuie să fie, pentru că trăim pe datorie
Din iulie până în august, deficitul balanței comerciale a crescut cu două miliarde de euro, ne spune Institutul Național de Statistică. În acest ritm, în cel mult șase luni țara intră în incapacitate de plată. România a ajuns să importe aproape orice, în condițiile în care industria s-a prăbușit, iar bugetul trăiește doar din împrumuturi, care au ajuns extrem de scumpe.
Deficitul balanței comerciale a crescut de la 5,8 miliarde de euro în iulie 2022, la aproape 7,4 miliarde de euro în luna august a acestui an. Importurile au crescut chiar și pe segmentele în care balanța era în favoarea exporturilor, semn că economia românească este în cădere liberă. Asta înseamnă că România este o țară incapabilă să-și valorifice resursele și o țară incapabilă să aibă o strategie a dezvoltării.
Sunt două lucruri care pentru mine înseamnă un pericol imens: deficitul comercial și rostogolirea datoriei. Vom intra în incapacitate de plată într-o jumătate de an cel târziu, pentru că industria nu performează și nimic nu merge. Suntem dependenți de tot ce este din afară, nu avem niciun fel de plan în legătură cu reducerea deficitului, dar, mai mult decât atât, se iau măsuri care măresc deficitul.
De exemplu, în perioada imediat următoare, deficitul se va mări ca urmare a importului masiv de îngrășăminte, pentru că producția agricolă viitoare are nevoie de îngrășăminte, or noi nu mai producem în țară necesarul. Și asta pentru că Guvernul nu a găsit nicio soluție, chiar cu riscul de a intra într-un mic război cu Uniunea Europeană, pentru a salva industria de îngrășăminte din Românie, subvenționând prețul gazelor. Acesta arată că diferența dintre euro, dolar și leu ne va costa, pentru că noi importăm foarte mult în dolari, importăm energie, importăm toată tehnica modernă pe dolari, tot ce vine din Asia-Pacific și importăm absolut spectaculos armament tot în dolari.
Deocamdată, singura posibilitate pe care am avea-o pentru a micșora deficitul este la produsele agroalimentare, dar doar dacă ar exista o politică bine pusă la punct, ca să reducem din importurile agroalimentare. S-a făcut un pas înainte duminică, s-a repus în mișcare Casa Unirea, care înseamnă, de fapt, o aducere pe piață a produselor românești, dar este doar un început. Aici trebuie să existe un program național care să treacă prin CSAT, pentru că este o chestiune de siguranță națională. Trebuie să existe nu numai un sprijin dat fermierilor, ci să se construiască o logistică agrară, pe baza unui concept de politică agrară, pe care noi nu-l avem.
Noi avem o politică de semănat, de irigat, de cules, dar nu avem acel concept integrat de folosire a resurselor, care să ducă la construcția de silozuri, de depozite. Să ai o dublare a prețului la cartofi se explică și prin faptul că nu avem depozitare. Nu există rețele de refrigerare, de sortare, de ambalare. Toate acestea trebuie construite și procesatorii ar putea atunci să aibă un cuvânt de spus în producția românească. La ora actuală, de exemplu, România importă 97% din consumul de zahăr și, dacă se întâmplă ceva cu piața mondială, nu vom mai avea zahăr. Probleme asemănătoare sunt și la carne și lactate, iar situația externă este gravă acum, consideră analistul economic.
Acesta atrage atenția guvernanților că este necesară o restructurare a industriei românești, pentru că noi exportăm mărfuri cu valoare adăugată mică, manufacturate, și importăm mărfuri cu valoare adăugată mare. Trebuie să se termine odată și cu plecăciunile astea în fața UE. Trebuie să existe o poziție fermă. Și în legătură cu Schengen, aici o tot bălăbănim, că poate ne ajută Dumnezeu. Păi noi de 10 ani am îndeplinit toate condițiile.
Dacă au curajul și tăria, cei aflați la conducerea țării trebuie să meargă la Bruxelles și să spună foarte clar că suntem la granița unui război, suntem țara cea mai afectată, iar în condițiile astea ar trebui să avem niște facilități, de exemplu de dezvoltare a Portului Constanța, prin care noi nu mai putem să ne exportăm produsele pentru că le exportă ucrainenii. Ne strică șoselele, sunt sute de mii de transporturi ucrainene pe șoselele românești. Toate lucrurile astea ar fi trebuit să fie compensate cumva. Sigur, trăiască poporul ucrainean, să-l apărăm, dar să fie bine și pentru noi, până la urmă.
Mircea Coșea
Administratie
Ministerul Culturii deschide spațiul instituțional către arta contemporană
Sediul Ministerului Culturii găzduiește, în această perioadă, expoziția „Punte vizuală”, semnată de pictorița Paula Vlădescu. Inițiativa face parte dintr-un proiect prin care instituția își transformă birourile, sălile de ședință și holurile în spații dedicate artei și dialogului cultural.
O galerie de artă în interiorul ministerului
Demersul a fost inițiat de ministrul Culturii, Demeter András István, care a invitat artiști aparținând unor generații diferite să își prezinte lucrările în sediul instituției. Prin această abordare, Ministerul Culturii își propune să devină mai accesibil publicului și să creeze noi oportunități de întâlnire între administrație, artiști și iubitorii de artă.
Înaintea expoziției Paulei Vlădescu, în spațiile ministerului au fost prezentate lucrări ale artiștilor Iulian Bisericaru și Ioana Cîrlig, în colaborare cu Anca Poterașu Gallery.
„Punte vizuală”, între generații și spații culturale
Expoziția actuală propune o călătorie vizuală între idei, geografii și generații artistice. Lucrările Paulei Vlădescu reflectă o preocupare pentru dialogul dintre experiența personală, memoria artistică și formele contemporane de expresie.
Artista este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar operele sale se regăsesc în colecții private din România, Elveția, Statele Unite, Africa de Sud, Dubai, Canada și China.
Expoziția are și o semnificație aniversară pentru artistă, marcând împlinirea a 40 de ani de la absolvirea Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.
Un proiect susținut de parteneri culturali
„Punte vizuală” este realizată cu sprijinul Galeriilor FormArt și cu implicarea curatoarei Magda Mihăilescu, arhitectă și promotoare a proiectelor de artă contemporană.
Prin această colaborare, Ministerul Culturii își consolidează rolul de spațiu de întâlnire între artiști consacrați, creatori aflați la început de drum și public. Inițiativa urmărește să apropie arta de viața cotidiană și să transforme spațiile administrative în locuri de dialog cultural.
Administratie
Turul României a transformat Prahova într-o mare scenă a ciclismului
O etapă spectaculoasă, urmărită de-a lungul județului
Prahova a fost, pentru o zi, în centrul atenției iubitorilor de ciclism, odată cu desfășurarea etapei Brașov–Ploiești din cadrul Turului României. Competiția a adus pe șoselele județului sportivi de top, dar și o atmosferă de sărbătoare, creată de localnicii care au ieșit în număr mare să-i încurajeze pe concurenți.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, traseul a inclus localitățile Cheia, Măneciu, Izvoarele, Vălenii de Munte, Slănic, Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni și Păulești. Ultimii kilometri ai etapei au fost parcurși în municipiul Ploiești, unde cicliștii au fost întâmpinați de public, organizatori și reprezentanții autorităților locale.
Slănicul, inclus în premieră pe traseul competiției
Unul dintre elementele inedite ale ediției din acest an a fost includerea orașului Slănic în traseul Turului României. Este pentru prima dată când competiția ajunge în această localitate, oferind sportivilor și publicului ocazia de a descoperi peisajele și specificul uneia dintre cele mai cunoscute zone turistice ale județului.
Prin alegerea acestui traseu, Turul României a contribuit și la promovarea Prahovei, imaginile din timpul cursei ajungând la un public numeros din țară și din străinătate.
Cristian Răileanu, pe podium
Festivitatea de premiere a reunit oficiali ai administrației județene și locale. La eveniment au participat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, și primarul municipiului Ploiești, Mihai Polițeanu.
România a obținut și o performanță importantă în această etapă: ciclistul Cristian Răileanu a încheiat cursa pe locul al doilea, urcând pe treapta secundă a podiumului.
„Un asemenea eveniment înseamnă mai mult decât kilometrii parcurși într-o cursă. Înseamnă oameni care ies la marginea drumului să încurajeze sportivii, copii care descoperă ciclismul și imagini cu Prahova care ajung la un public din țară și din străinătate”, a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.
Acesta a subliniat că energia transmisă de public confirmă importanța organizării unor competiții sportive de amploare în județ și și-a exprimat dorința ca Turul României să revină pe drumurile Prahovei.
Autoritățile pregătesc deja ediția din 2027
Consiliul Județean Prahova a transmis felicitări cicliștilor, organizatorilor și Federației Române de Ciclism pentru desfășurarea competiției. În același timp, reprezentanții administrației județene le-au mulțumit prahovenilor care au urmărit cursa de pe marginea drumului și au contribuit la atmosfera de sărbătoare.
Discuțiile pentru ediția viitoare au început deja. Președintele CJ Prahova i-a adresat lui Cătălin Sprînceană, președintele Federației Române de Ciclism, invitația ca Turul României să revină în județ și în 2027, pe un traseu care să includă noi drumuri și localități.
Pentru Prahova, competiția nu a însemnat doar sport de performanță, ci și promovare turistică, implicare comunitară și o demonstrație de energie colectivă. Județul rămâne, astfel, parte activă din plutonul Turului României.
Administratie
Virgiliu-Daniel Nanu: „Prahova se schimbă și prin oamenii ei”
Consiliul Județean Prahova sprijină 30 de proiecte nonprofit dedicate educației, culturii, sportului și protecției mediului. Pentru finanțarea acestora, instituția a alocat 2.249.427 de lei, în cadrul sesiunii din luna iunie 2026.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a subliniat rolul oamenilor și al organizațiilor care se implică activ în comunitate și transformă ideile în proiecte concrete.
Inițiative pentru tineri, cultură, sport și mediu
Proiectele selectate acoperă domenii diverse și se adresează unor categorii variate de beneficiari. Unele inițiative sunt dedicate tinerilor și sprijinului educațional, în timp ce altele urmăresc promovarea dansului, filmului și a altor activități culturale în comunitățile prahovene.
Pe lista proiectelor se află și inițiative de protecție a mediului, programe care îi apropie pe copii de sport, precum și proiecte destinate sportivilor care își doresc să facă performanță.
„Prahova are oameni care nu așteaptă ca lucrurile să se întâmple. Au idei, se implică și pun lucrurile în mișcare”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu.
Președintele CJ Prahova: „În spatele fiecărui proiect sunt ore de muncă”
Președintele Consiliului Județean a apreciat diversitatea proiectelor și implicarea celor care contribuie la realizarea lor. Potrivit acestuia, în spatele fiecărei inițiative se află numeroase ore de muncă și efortul unor oameni dedicați.
„În spatele fiecăruia sunt ore de muncă, profesori, antrenori, voluntari și oameni care aleg să se implice pentru ceilalți. Iar asta merită susținut”, a declarat acesta.
Virgiliu-Daniel Nanu a evidențiat faptul că dezvoltarea comunității pornește adesea de la o idee simplă, care poate avea un impact important atunci când este susținută și transformată într-un proiect concret.
Obiectivul: mai multe proiecte finanțate în anii următori
Președintele CJ Prahova și-a exprimat dorința ca numărul proiectelor sprijinite de instituție să crească în următoarea perioadă.
„Astăzi am vorbit despre 30 de proiecte. Mi-aș dori ca mâine să fie 50, apoi 100. Să existe tot mai mulți prahoveni care vin cu idei, care au curajul să înceapă și care găsesc în Consiliul Județean un partener”, a afirmat Virgiliu-Daniel Nanu.
Acesta a încurajat implicarea civică și participarea celor care au idei și inițiative pentru comunitate, transmițând că instituția pe care o conduce își dorește să fie un partener pentru proiectele cu impact local.
„Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”
În mesajul său, Virgiliu-Daniel Nanu a subliniat că schimbarea județului nu depinde doar de instituții, ci și de oamenii care se implică și duc proiectele până la capăt.
„Prahova se schimbă și prin oamenii ei. Prin fiecare idee care merită o șansă, prin fiecare inițiativă dusă până la capăt și prin fiecare proiect care lasă ceva bun în urma lui. Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Prahova.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 3 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 2 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 4 zileSTATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
-
Featuredacum 4 zileConsultanță gratis, ca la supermarket: ia și fugi! De ce Sindicatul Diamantul nu mai dă dreptate la kilogram
-
Ancheteacum 3 zileSituație controversată la o instanță din provincie: o judecătoare și-a cerut abținerea în dosare în care figurează părinții partenerului său



