Featured
European Cybersecurity Competence Center este sub controlul SRI-ului românesc prin intermediul Centrul Național Cyberint – o unitate din structura SRI înființată prin hotărâri ale CSAT cu caracter secret
Dacă tot vor să bage SRI -ul peste tot, inclusiv în justiție, prin „legile justiției” pe care le adoptă acum și tot se naște „scandal” la nivel UE, pai ia să vedem dacă știu europarlamentarii din alte state ale UE că Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitatea cibernetică (ECCC – European Cybersecurity Competence Center) este sub controlul SRI-ului românesc prin intermediul Centrul Național Cyberint – o unitate din structura SRI înființată prin hotărâri ale CSAT cu caracter secret.
Asta că tot i-a plăcut lui Hellving să facă trimitere la democrațiile occidentale de succes. Oare așa o fi în democrațiile occidentale de succes? În continuare pun postarea din 26 martie 2022, updatată cu ce a zis CCR cu privire la Centrul National Interceptare a Comunicațiilor – o unitate din structura SRI, infiintata prin hotărâre a CSAT – act nepublic, cu caracter clasificat.
In continuare suntem stat securist. Cine știe ce este Centrul Național Cyberint? Eu nu găsesc cum s-a înființat acest organism și ce este cu el. În schimb, îl găsesc în proiectul de OUG cu cloud-ul guvernamental. Îl găsesc la SRI pe site: Centrul Național Cyberint devine entitate CERT pentru SRI (https://www.sri.ro/articole/centrul-cyberint-devine-entitate-cert-pentru-sri). Cyber intelligence (https://www.sri.ro/cyberint)
Îl găsesc în 6 acte publicate în Monitorul Oficial și se pare că nimeni nu a verificat că acest Centru Național Cyberint nu figurează în niciun act publicat în Monitorul Oficial și nimeni nu știe ce e, din cine este format, unde are sediul și cu ce se ocupă.
Pare să fie o structură a SRI, însă cel puțin în proiectul de OUG privind cloud-ul guvernamental exprimarea este de o așa manieră încât pare să fie o entitate de sine stătătoare.
Il gasesc prima data mentionat intr-o Normă a CNCAN : art 3 alin 2 „Autoritatea naţională responsabilă pentru securitatea cibernetică este Centrul Naţional Cyberint, denumit în continuare CNC.” Este singura mențiune. Nu se știe ce e, din cine este format, unde are sediul și cu ce se ocupă. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/162722
Îl mai găsesc în hotărârea nr. 129/2017 a Senatului României: referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE – JOIN (2017) 450 final. La art. 1 pct. 7 lit a) Senatul afirmă afirmă: disponibilitatea României de a găzdui proiectul-pilot al Centrului de excelență și, ulterior, de a participa activ la dezvoltarea rețelei de centre de competență. Capabilitățile existente în acest moment în România, respectiv … Centrul Național CyberInt al S.R.I. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/195750
Îl mai găsesc în Decizia prim-ministrului Cîțu nr. 331 din 24 mai 2021 privind constituirea și atribuțiile Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Serviciul Român de Informații – Centrul Național Cyberint se află în componența Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/242776
Îl mai găsesc în Legea nr. 231 din 30 septembrie 2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Articol unic pct 13. La articolul I, după punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 11^1, cu următorul cuprins:
„11^1. La articolul 10, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 10
(1) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și/sau Serviciul Român de Informații prin Centrul Național Cyberint, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care răspunde cerințelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu contribuția structurilor utilizatoare, deținând în condițiile legii toate drepturile asupra acestui sistem, inclusiv codul sursă.” https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/246793
Îl mai găsesc în Decizia nr. 533 din 01 noiembrie 2021 privind înființarea Grupului de lucru interinstituțional GLI-CYBER. Art. 1 lin (4) Componența Grupului de lucru este următoarea: j) Anton Rog – Serviciul Român de Informații – Centrul Național Cyberint – membru. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/247840
Îl mai găsesc în OUG nr. 134 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Art. 39 pct 10 :
” 10. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 10
(1) MIPE, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care răspunde cerințelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 și pentru care MIPE deține, în condițiile legii, toate drepturile asupra aplicațiilor informatice dezvoltate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, inclusiv codurile sursă ale acestora.
(2) Pentru derularea activităților aferente implementării proiectelor (lansare apeluri de proiecte, depunere aplicații, evaluare, contractare și implementare), Serviciul de Telecomunicații Speciale va dezvolta sistemul informatic pentru coordonatorii de reformă și investiții la o dată care să permită atingerea jaloanelor și țintelor de către respectivii coordonatori de reformă și investiții.
(3) MIPE este administratorul operațional al sistemului informatic prevăzut la alin. (1), Serviciul de Telecomunicații Speciale este administratorul tehnic al acestuia, asigurând dezvoltarea și mentenanța, și Serviciul Român de Informații, prin Centrul Național Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului pe toate componentele sale (infrastructură, hardware, software de bază, aplicație specifică).
(4) Cheltuielile privind achiziția de echipamente și licențe necesare, dezvoltarea, administrarea tehnică și mentenanța sistemului informatic prevăzut la alin. (1) se suportă din Planul național de redresare și reziliență și de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale.
(5) Serviciul Român de Informații, prin Centrul Național Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului IT.
(6) MIPE, în calitate de operator de date cu caracter personal, împuternicește Serviciul de Telecomunicații Speciale să prelucreze datele cu caracter personal din cadrul sistemului informatic prevăzut la alin. (1), în vederea stocării datelor și desfășurării operațiunilor necesare administrării sistemului informatic, potrivit prevederilor alin. (3).
(7) Limitele împuternicirii menționate la alin. (6), precum și responsabilitățile utilizatorilor sistemului informatic menționat la alin. (1) se stabilesc de MIPE și Serviciul de Telecomunicații Speciale, de comun acord, prin protocol.”
În Decizia CCR nr 55/2022 din 16 februarie 2022 ne-a spus CCR ce este cu „centrele” SRI.
Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor (C.N.I.C.) a fost înființat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 0068 din 17 iulie 2002 privind dezvoltarea Sistemului Național de Interceptare a Comunicațiilor destinat punerii în aplicare a actelor de autorizare emise în temeiul art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, în aplicarea hotărârii anterior menționate, în conformitate cu art. 25 și art. 26 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, C.N.I.C. este o unitate din structura S.R.I. Potrivit art. 13 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, hotărârile acestuia sunt obligatorii pentru membrii săi, iar, potrivit art. 4 lit. f) pct. 23 din același act normativ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării aprobă structura organizatorică, efectivele și regulamentele de funcționare ale S.R.I. În ceea ce privește organizarea, funcționarea și atribuțiile, respectiv competența C.N.I.C., acestea sunt reglementate prin actele normative anterior menționate coroborate cu dispozițiile reglementate prin ordin al directorului S.R.I. privind organizarea și funcționarea C.N.I.C., precum și prin Regulamentul de funcționare al S.R.I., acte cu caracter clasificat.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253815 Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitatea cibernetică (ECCC – European Cybersecurity Competence Center) are sediul la București. Printre membri ai grupului interinstituțional de lucru GLI-CYBER se află și Centrul Național Cyberint.
Știu ei europarlamentarii din alte state UE ca activitatea ECCC se află oarecum sub controlul SRI (serviciul de intelligence al României) prin Centrul Național Cyberint – o unitate din structura SRI înființată prin hotărâri ale CSAT cu caracter secret ? https://sgg.gov.ro/1/secretariatul-general-al-guvernului-duce-la-bun-sfarsit-infiintarea-la-bucuresti-a-centrului-european-de-securitate-cibernetica/
Elena Radu
Exclusiv
„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă)
Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport național și „Il Capo” se dă cu BMW-ul nou, are parte de un nou spectacol de proporții. Exact când credeam că am văzut totul în saga White Tower & City Gate, justiția, renumită pentru viteza sa de melc pe autostradă, ne surprinde cu o nouă „piesă” în distribuția deja celebră a corupției și șmecheriei!
„Bolidul” fiscal la „fond”: S-a dovedit că nici fiscul Nu e chior!
Ați crezut că doar „fraierii” de cumpărători de apartamente sunt buni de „muls”? Ei bine, un document nou-nouț, înregistrat la Tribunalul Prahova chiar pe 29.01.2026, demonstrează că și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice – ANAF Prahova, are pretenții! Cu numărul unic 83/42/2026, dosarul proaspăt deschis îl are pe nimeni altul decât pe Vlad Nichita, celebrul „Il Capo” al escrocheriilor imobiliare din Ploiești (așa cum l-au supranumit investigațiile Incisiv de Prahova), în calitate de… inculpat.
Și ce minune! Obiectul dosarului? „Infracțiuni de evaziune fiscală” (Legea nr. 241/2005). Și, surpriză de proporții, stadiul procesual e direct la „Fond”. Adică, nu se mai joacă „șotron” prin camera preliminară, nu se mai invocă „excepții și măsuri” la nesfârșit (ca în cazul dosarului mamut 429/42/2025/a1, unde Camera Preliminară bifează al șaptelea termen degeaba, după cum arată articolele noastre), ci se trece direct la fapte! E clar: când vine vorba de banii statului, Justiția pare că își pune ochelarii de viteză și uită de eternul ei „nu e gata, mai așteptați!”.
„Il Capo” la răscruce: Între luxul evazionist și pușcăria fiscală!
După ce în ultimele luni „Il Capo” și-a etalat bolizii de lux – un BMW electric nou-nouț pentru el și un BMW X3 pentru fosta soție, Elena Nichita, patroana de la Fasty Tasty SRL (detalii Incisiv de Prahova) – se pare că Fiscul a zis „STOP JOC!”. Să ne amintim de scenele demne de filme de acțiune când avocatul era „împachetat” din bolidul său la Vama Albița, încercând să se evapore în Republica Moldova . Sau de stilul său de viață opulent, cu cazinouri și întâlniri cu „importante persoane din peisajul autohton” ploiestean, în timp ce sute de pagubiți din White Tower și City Gate rămâneau cu ochii-n soare și buzunarele goale.
„Il Capo” și fisc-ul: Când evaziunea intâlnește ghișeul (și justiția incepe să numere)!
Acum, întrebarea de pe buzele tuturor nu mai este „de unde atâta banet?”, ci „va reuși oare să păcălească și Fiscul, așa cum a păcălit miile de oameni din Ploiești?”. Se pare că protecția politică și „polițiștii corupți din IPJ Prahova”, menționați în trecut , nu se aplică și când vine vorba de taxele statului. De la „cu bani și influență poți face orișice în Republica Ploiești”, la „cu bani și influență mai faci, dar plătești și tu, ca restul lumii!”
De la „Republica Ploiești” la „reparații fiscale”: Când statul iși vrea partea!

Până acum, „Il Capo” (și gașca sa formată din Mihai Lupu, Daniel Ștefănescu, Marioara Lupu și mulți alții) a fost acuzat că a lăsat în urmă un dezastru financiar de peste 8,7 milioane de euro, cu apartamente vândute de 2-3 chiar și 4-5 ori . Sute de familii s-au sacrificat muncind peste hotare, doar pentru a-și vedea visurile transformate în „stână fără stăpân” (City Gate) sau în „bombe cu ceas” fără autorizație ISU (White Tower).
Dar, în acest nou dosar, pe lista victimelor se adaugă, oficial, Ministerul Finanțelor Publice. Ironia e cruntă: în timp ce dosarele de înșelăciune se târăsc prin Camera Preliminară, riscând să ajungă la prescripție, statul, care a părut atât de „orbit” la suferința cetățenilor, își arată acum colții când vine vorba de propriile buzunare. Poate că e nevoie ca ANAF să devină „parte civilă” pentru ca Justiția să funcționeze la turație maximă?
Ploiești, capitala paradoxurilor: Când justiția iși face selfie cu evaziunea!
„Poligonul imobiliar” din Prahova, cu blocurile-fantomă și apartamentele dublu vândute, pare să aibă o nouă atracție: dosarul de evaziune fiscală al lui „Il Capo”. Ceea ce Incisiv de Prahova a dezvăluit constant, în ciuda „presiunilor și șantajului”, se concretizează, dar nu neapărat în sensul pe care și-l doreau pagubiții. Aceștia cer celeritate, judecători „care să nu fie depășiți” și sancționarea abuzului de drept procedural.
Dar, până una-alta, în „Republica Ploiești”, pare că justiția are două viteze (aici): una pentru „fraieri” (aici) și alta, turbo, când statul își simte buzunarele mai ușoare.
Sperăm ca acest nou dosar să nu fie doar o altă „fumigenă procedurală”, ci un semnal că justiția, chiar și cea fiscală, poate să funcționeze.
Până atunci, „Il Capo” continuă să se plimbe, iar Ploieștiul rămâne capitala paradoxurilor, unde mafia a devenit sistem, iar sistemul… ei bine, cine știe ce o mai inventa! Vom reveni, cu siguranță, pentru că acest serial e departe de final! (Cristina T.).
Featured
Șeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
Chestorul principal de poliție Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei, se află în centrul unei controverse, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit că acesta nu și-a dus mâna la chipiu în timpul intonării Imnului Național al României. Evenimentul, petrecut la ceremonia de inaugurare a noului sediu al Secției 9 Poliție din București, a stârnit reacții vehemente din partea organizației sindicale.
Acuzații de ignorare a regulamentelor militare
Potrivit Sindicatului Europol, atitudinea chestorului Berechet indică fie o lipsă de cunoaștere, fie o ignorare flagrantă a „regulilor elementare de conduită” prevăzute de regulamentele militare de protocol pentru intonarea Imnului Național. Sindicaliștii subliniază că Berechet a fost singurul oficial prezent care nu a respectat acest gest simbolic și obligatoriu.
„Chestor de carton” și lipsă de respect pentru simbolurile naționale
Europol nu a ezitat să interpreteze această acțiune ca o confirmare a unei „imagini de ‘chestor de carton'”, sugerând că numirea sa în funcție ar fi fost făcută „la apelul bocancilor”. Reprezentanții sindicatului condamnă lipsa de respect manifestată față de simbolurile naționale și față de uniforma pe care o poartă, considerând că gestul este o dovadă a nivelului de respect pe care îl arată „statului român și valorilor sale”, calificând situația drept „rușinoasă”. Criticile dure vin într-un moment în care imaginea instituțiilor de forță este sub lupa publică, iar respectarea protocoalelor este considerată esențială pentru credibilitate. (Sava N.).
Anchete
Cursa pentru șefia Parchetelor: Nume vehiculate pentru funcțiile de Procuror General și șef DNA
Pe măsură ce se apropie termenul oficial pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete din România, speculațiile din culise se intensifică. Potrivit publicației Lumea Justiției, mai multe nume cunoscute din sistemul judiciar ar fi interesate de funcțiile de Procuror General al României și de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Pretendenti la funcția de Procuror General
Unul dintre numele vehiculate pentru poziția de Procuror General al României este cel al procurorului Nicolae Solomon. Actual adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Solomon este o figură familiară, fiind fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada așa-numitului „Binom DNA-SRI”. Lumea Justiției menționează, de asemenea, un zvon, lansat chiar din proximitatea acestuia, conform căruia ar exista o legătură de rudenie cu Mirabela Grădinaru, concubina primarului Capitalei, Nicușor Dan. Deși legătura de rudenie nu este confirmată, se știe că Solomon și partenera lui Nicușor Dan sunt născuți în același an, 1984, și au absolvit același liceu, „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Rămâne de văzut dacă acest trecut comun va influența percepția în procesul de selecție.
Pentru aceeași funcție de șef al PICCJ ar mai candida, conform sursei citate, și procuroarea Maria Magdalena Militaru, de asemenea de la PICCJ. Aceasta este sora procurorului DNA Mihai Prună și cumnata fostului ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună.
Candidaturi pentru șefia DNA
În ceea ce privește conducerea DNA, Lumea Justiției informează că funcția ar fi vizată de procuroarea Alexandra Carmen Lăncrănjan, cunoscută și sub porecla „Veverița”. În prezent, Lăncrănjan activează la PICCJ, fiind subordonată lui Nicolae Solomon, și a colaborat anterior cu acesta la Parchetul Tribunalului București. Acest context a generat speculații despre un posibil „tandem” Solomon – șef PICCJ, Lăncrănjan – șefă DNA.
Lumea Justiției își exprimă preferința pentru continuitate
În ciuda acestor nume nou apărute, publicația Lumea Justiției își menține poziția editorială, considerând că cele mai bune opțiuni pentru Parchetul General și DNA sunt actualii șefi ai celor două instituții. Conform opiniei exprimate, Alex Florența (pentru Parchetul General) și actualul șef al DNA au reușit să „pună pe picioare” cele două instituții și să le „mai credibilizeze” după o perioadă considerată „ani negri”, în care au fost conduse de personaje precum Augustin Lazăr, Gabriela Scutea, Laura Codruța Kovesi și Crin Nicu Bologa. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 23 de oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



