Featured
European Cybersecurity Competence Center este sub controlul SRI-ului românesc prin intermediul Centrul Național Cyberint – o unitate din structura SRI înființată prin hotărâri ale CSAT cu caracter secret
Dacă tot vor să bage SRI -ul peste tot, inclusiv în justiție, prin „legile justiției” pe care le adoptă acum și tot se naște „scandal” la nivel UE, pai ia să vedem dacă știu europarlamentarii din alte state ale UE că Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitatea cibernetică (ECCC – European Cybersecurity Competence Center) este sub controlul SRI-ului românesc prin intermediul Centrul Național Cyberint – o unitate din structura SRI înființată prin hotărâri ale CSAT cu caracter secret.
Asta că tot i-a plăcut lui Hellving să facă trimitere la democrațiile occidentale de succes. Oare așa o fi în democrațiile occidentale de succes? În continuare pun postarea din 26 martie 2022, updatată cu ce a zis CCR cu privire la Centrul National Interceptare a Comunicațiilor – o unitate din structura SRI, infiintata prin hotărâre a CSAT – act nepublic, cu caracter clasificat.
In continuare suntem stat securist. Cine știe ce este Centrul Național Cyberint? Eu nu găsesc cum s-a înființat acest organism și ce este cu el. În schimb, îl găsesc în proiectul de OUG cu cloud-ul guvernamental. Îl găsesc la SRI pe site: Centrul Național Cyberint devine entitate CERT pentru SRI (https://www.sri.ro/articole/centrul-cyberint-devine-entitate-cert-pentru-sri). Cyber intelligence (https://www.sri.ro/cyberint)
Îl găsesc în 6 acte publicate în Monitorul Oficial și se pare că nimeni nu a verificat că acest Centru Național Cyberint nu figurează în niciun act publicat în Monitorul Oficial și nimeni nu știe ce e, din cine este format, unde are sediul și cu ce se ocupă.
Pare să fie o structură a SRI, însă cel puțin în proiectul de OUG privind cloud-ul guvernamental exprimarea este de o așa manieră încât pare să fie o entitate de sine stătătoare.
Il gasesc prima data mentionat intr-o Normă a CNCAN : art 3 alin 2 „Autoritatea naţională responsabilă pentru securitatea cibernetică este Centrul Naţional Cyberint, denumit în continuare CNC.” Este singura mențiune. Nu se știe ce e, din cine este format, unde are sediul și cu ce se ocupă. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/162722
Îl mai găsesc în hotărârea nr. 129/2017 a Senatului României: referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE – JOIN (2017) 450 final. La art. 1 pct. 7 lit a) Senatul afirmă afirmă: disponibilitatea României de a găzdui proiectul-pilot al Centrului de excelență și, ulterior, de a participa activ la dezvoltarea rețelei de centre de competență. Capabilitățile existente în acest moment în România, respectiv … Centrul Național CyberInt al S.R.I. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/195750
Îl mai găsesc în Decizia prim-ministrului Cîțu nr. 331 din 24 mai 2021 privind constituirea și atribuțiile Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Serviciul Român de Informații – Centrul Național Cyberint se află în componența Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/242776
Îl mai găsesc în Legea nr. 231 din 30 septembrie 2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Articol unic pct 13. La articolul I, după punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 11^1, cu următorul cuprins:
„11^1. La articolul 10, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 10
(1) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și/sau Serviciul Român de Informații prin Centrul Național Cyberint, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care răspunde cerințelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu contribuția structurilor utilizatoare, deținând în condițiile legii toate drepturile asupra acestui sistem, inclusiv codul sursă.” https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/246793
Îl mai găsesc în Decizia nr. 533 din 01 noiembrie 2021 privind înființarea Grupului de lucru interinstituțional GLI-CYBER. Art. 1 lin (4) Componența Grupului de lucru este următoarea: j) Anton Rog – Serviciul Român de Informații – Centrul Național Cyberint – membru. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/247840
Îl mai găsesc în OUG nr. 134 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Art. 39 pct 10 :
” 10. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 10
(1) MIPE, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care răspunde cerințelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 și pentru care MIPE deține, în condițiile legii, toate drepturile asupra aplicațiilor informatice dezvoltate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, inclusiv codurile sursă ale acestora.
(2) Pentru derularea activităților aferente implementării proiectelor (lansare apeluri de proiecte, depunere aplicații, evaluare, contractare și implementare), Serviciul de Telecomunicații Speciale va dezvolta sistemul informatic pentru coordonatorii de reformă și investiții la o dată care să permită atingerea jaloanelor și țintelor de către respectivii coordonatori de reformă și investiții.
(3) MIPE este administratorul operațional al sistemului informatic prevăzut la alin. (1), Serviciul de Telecomunicații Speciale este administratorul tehnic al acestuia, asigurând dezvoltarea și mentenanța, și Serviciul Român de Informații, prin Centrul Național Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului pe toate componentele sale (infrastructură, hardware, software de bază, aplicație specifică).
(4) Cheltuielile privind achiziția de echipamente și licențe necesare, dezvoltarea, administrarea tehnică și mentenanța sistemului informatic prevăzut la alin. (1) se suportă din Planul național de redresare și reziliență și de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale.
(5) Serviciul Român de Informații, prin Centrul Național Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului IT.
(6) MIPE, în calitate de operator de date cu caracter personal, împuternicește Serviciul de Telecomunicații Speciale să prelucreze datele cu caracter personal din cadrul sistemului informatic prevăzut la alin. (1), în vederea stocării datelor și desfășurării operațiunilor necesare administrării sistemului informatic, potrivit prevederilor alin. (3).
(7) Limitele împuternicirii menționate la alin. (6), precum și responsabilitățile utilizatorilor sistemului informatic menționat la alin. (1) se stabilesc de MIPE și Serviciul de Telecomunicații Speciale, de comun acord, prin protocol.”
În Decizia CCR nr 55/2022 din 16 februarie 2022 ne-a spus CCR ce este cu „centrele” SRI.
Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor (C.N.I.C.) a fost înființat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 0068 din 17 iulie 2002 privind dezvoltarea Sistemului Național de Interceptare a Comunicațiilor destinat punerii în aplicare a actelor de autorizare emise în temeiul art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, în aplicarea hotărârii anterior menționate, în conformitate cu art. 25 și art. 26 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, C.N.I.C. este o unitate din structura S.R.I. Potrivit art. 13 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, hotărârile acestuia sunt obligatorii pentru membrii săi, iar, potrivit art. 4 lit. f) pct. 23 din același act normativ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării aprobă structura organizatorică, efectivele și regulamentele de funcționare ale S.R.I. În ceea ce privește organizarea, funcționarea și atribuțiile, respectiv competența C.N.I.C., acestea sunt reglementate prin actele normative anterior menționate coroborate cu dispozițiile reglementate prin ordin al directorului S.R.I. privind organizarea și funcționarea C.N.I.C., precum și prin Regulamentul de funcționare al S.R.I., acte cu caracter clasificat.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253815 Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitatea cibernetică (ECCC – European Cybersecurity Competence Center) are sediul la București. Printre membri ai grupului interinstituțional de lucru GLI-CYBER se află și Centrul Național Cyberint.
Știu ei europarlamentarii din alte state UE ca activitatea ECCC se află oarecum sub controlul SRI (serviciul de intelligence al României) prin Centrul Național Cyberint – o unitate din structura SRI înființată prin hotărâri ale CSAT cu caracter secret ? https://sgg.gov.ro/1/secretariatul-general-al-guvernului-duce-la-bun-sfarsit-infiintarea-la-bucuresti-a-centrului-european-de-securitate-cibernetica/
Elena Radu
Exclusiv
BINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!
În „Republica lui Caragiale”, mizeria nu mai este demult o chestiune de estetică urbană, ci a devenit o formă de artă penală, sub privirile admirative ale unei administrații care pare să confunde Primăria cu un cazinou clandestin. În timp ce ploieștenii inhalează, la preț de parfum franțuzesc, emanațiile toxice din Cartierul Florilor, la butoane se joacă un „Bingo” pe miliarde, unde lozul câștigător aparține întotdeauna băieților deștepți cu epoleți, iar biletul de intrare este plătit, cu vârf și îndesat, de cetățeanul de rând.
Magia neagră a legilor moarte: Ganea, specialistul în „cadavre” legislative și tarabe de brânză
Maestrul de ceremonii al acestui sabotaj administrativ este Cristian Mihai Ganea, fostul „dirijor” al ADI Deșeuri Prahova. Conform investigațiilor demarate de Incisiv de Prahova și confirmate de Decizia CNSC nr. 971/2026, Ganea a reușit o performanță demnă de Cartea Recordurilor la capitolul incompetență (sau complicitate): a ticluit o licitație de miliarde bazându-se pe regulamente și legi abrogate încă din 2015.
Să folosești „stârvuri legislative” pentru a reglementa salubritatea din 2026 nu este doar prostie, ci pare a fi o strategie chirurgicală de a arunca licitația în aer, lăsând orașul ostatic actualului operator, Bin Go Solutions. După ce a pus cruce licitației, „magicianul” Ganea a făcut o rotire de cadre spectaculoasă, aterizând direct în fotoliul de director la SC Hale și Piețe. Probabil că expertiza sa în „putrefacție” a fost considerată vitală pentru administrarea pătrunjelului, sub binecuvântarea politică a noii administrații.
Polițeanu, „Independentul” mut: De la urlete anti-mafie, la valsul cu SRI-ul pe ritm de fanfară
Dacă anul trecut Mihai Polițeanu promitea „curățenie generală” și tuna împotriva „jafului de 10 milioane de euro”, astăzi edilul pare să fi suferit o lobotomie a conștiinței politice. Marea miză – cele 10 milioane de euro reprezentând „bunurile de retur” (zeci de autospeciale și mii de pubele plătite deja de ploieșteni prin tarife) – s-a evaporat subit. Deși raportul LEXEXPERT AUDIT S.R.L. confirmă că aceste bunuri trebuiau să revină gratuit orașului, Polițeanu a adoptat „poziția ghiocelului”.
Coincidență sau nu, tăcerea primarului a devenit asurzitoare imediat ce la conducerea operatorului de salubritate a apărut un fost ofițer SRI. Brusc, „mafia” s-a transformat în partener de dialog, iar Polițeanu a schimbat lupta cu mizeria pe organizarea de festivaluri, fanfare și cursuri de gimnastică la Hipodrom. În timp ce orașul se scufundă sub datorii de 7 milioane de lei către Blue Planet și riscă insolvența, primarul-fanfară ne dă „pâine și circ” – doar că pâinea lipsește, fiind confiscată de penalitățile de întârziere.
Noaptea minții la ADI Prahova: Licitația anulată prin „act de deces” pe 20 aprilie 2026
Cireașa de pe muntele de gunoi a fost pusă chiar ieri, 20 aprilie 2026, printr-un document oficial care probează „noaptea minții” administrative. Directorul executiv al ADI Prahova, Silviu-Cristian Voicu, a semnat actul prin care procedura de licitație pentru Zonele 2 și 6 este anulată definitiv. Motivul? O recunoaștere penibilă a propriei neputințe: ADI consideră că termenul de 15 zile impus de CNSC prin Decizia nr. 1228/03.04.2026 nu este „suficient pentru remedierea întregii documentații”.
Această decizie condamnă Ploieștiul la un viitor incert, unde orașul nu mai poate scăpa de operatorul Bin Go, nu mai primește niciun leu din redevențe și poate să-și ia adio de la bunurile de retur de 10 milioane de euro. Este, practic, victoria totală a incompetenței programate, prin care interesele obscure sunt protejate în detrimentul bugetului local.
Schizofrenie juridică și festivaluri pe datorie: Când până și „vechea gardă” pare performantă (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Situația a devenit atât de absurdă încât până și amintirea fostelor administrații începe să pară o epocă de aur a managementului deșeurilor. Sub „intelectualul” Polițeanu, Ploieștiul a ajuns un laborator de experimente juridice ilegale. În timp ce Prefectura a acționat în instanță Primăria (Dosar 5650/II/B/3) pentru „invenții” precum „încetarea aplicabilității” unor hotărâri, Poliția Locală amendează un operator pe care Primarul îl numește „ilegal”, deși funcționează sub nasul său.
În acest timp, consilierii municipali par să fi intrat într-o hibernare colectivă, ignorând faptul că ploieștenii plătesc printre cele mai mari tarife din țară tocmai pentru că utilajele care trebuiau să fie ale lor sunt „închiriate” pe banii lor.
Concluzia:
Dacă spectacolul de prost gust numit „Bin Go” continuă, singura igienizare reală care mai poate salva orașul este referendumul de demitere. Ploieșteni, nu uitați: când plătiți factura la gunoi, nu finanțați curățenia, ci sponsorizați luxul unei grupări care a transformat Primăria într-o sucursală a unui joc de noroc unde cetățeanul pierde întotdeauna. Vom reveni. (Cristina T.).
Sursa informațiilor: Investigațiile Incisiv de Prahova, Raport LEXEXPERT AUDIT, Deciziile CNSC 971/2026 și 1228/2026, Document ADI Prahova din 20.04.2026.
Exclusiv
FEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
Într-o țară în care sindicatul ar trebui să fie ultima redută în fața abuzurilor puterii, la Penitenciarul București-Jilava, sub oblăduirea „dinastiei” Teoroc, realitatea a bătut orice scenariu de film despre dictaturi bananiere. Ceea ce trebuia să fie un scut pentru polițiștii de penitenciare s-a transformat, conform unui raport incendiar al Corpului de Control al ANP din noiembrie 2025, într-un mecanism de teroare, umilință și servilism grotesc. Jilava nu mai este doar o închisoare, ci feuda personală a doamnei Cristina Teoroc, soția președintelui SNPP, unde legea este dictată de interese de clan și capricii de „stăpână”.
Cotizația sau „Taxa de Liniște”: Bine ai venit în sindicat fără să știi!
Strategia de recrutare a SNPP Jilava pare desprinsă din manualele de estorsiune ale anilor ’90. Conform mărturiilor șocante din raportul de control, „aderarea” la sindicat nu este un act de voință, ci o condamnare automată. Angajații se trezesc membri de sindicat direct prin „metoda fluturașului”: află că sunt apărătorii cauzei abia când văd banii reținuți abuziv din salariu.
Nota de relație nr. 46758 descrie un peisaj al groazei profesionale: oamenii plătesc cotizația nu din convingere, ci ca pe o taxă de protecție. E „răul cel mai mic” pe care trebuie să-l accepți ca să nu devii ținta furiei conducerii sindicale. În acest univers kafkian, să fii lăsat în pace a devenit un lux care se plătește lunar, sub amenințarea voalată a unui sistem care te zdrobește dacă îndrăznești să spui „nu”.
Groteasca viață de slugă: Epopeea câinelui Rosso și epuizarea demnității sub talpa „Doamnei”
Dacă credeați că fișa postului pentru personalul de secretariat include sarcini administrative, v-ați înșelat amarnic. În „Era Teoroc”, secretarele au fost promovate forțat în funcția de bone pentru patrupede. Abuzul de putere a atins cote de un ridicol sinistru: documentele oficiale menționează cum doamna Cristina Teoroc își aducea frecvent câinele personal, Rosso, la birou, lăsându-l în grija subalternilor.
Vârful degradării umane este atins atunci când o angajată a fost obligată să curețe excrementele prețiosului Rosso. Este imaginea perfectă a sistemului de la Jilava: în timp ce liderii sindicali se bat cu pumnul în piept pentru drepturile angajaților, în realitate, polițiștii sunt transformați în servitori umili, obligați să strângă mizeria lăsată în urmă de câinele „șefei”. Este un atac frontal la demnitatea umană, menținut printr-un regim de teroare funcțională.
Vânători de vrăjitoare în uniformă: Jigniri, hărțuiri și un mediu de lucru cu iz de budoar toxic
Pentru cei care nu se aliniază „dictaturii subiective”, tratamentul este standard: degradarea profesională și linșajul verbal. Notele de relație (cum este cea cu nr. 46788) vorbesc despre un mediu de lucru toxic, unde acuzațiile nefondate și jignirile sunt la ordinea zilei.
Mai grav, raportul scoate la iveală aspecte de o toxicitate extremă: hărțuirea cu tentă sexuală. Personalul feminin care nu intră în grațiile conducerii devine ținta unor aluzii și comportamente nepotrivite, transformând instituția statului într-o zonă gri, unde profesionalismul moare sufocat de mizerii interpersonale. „Unitatea angajaților”, invocată ipocrit în antetele documentelor sindicale, este doar un paravan pentru un sistem de pile și hărțuire unde polițistul de rând este strivit fără milă.

Întrebări de un milion de stele: Cum se fabrică un chestor prin cumetrie și „dat în gât”?
Marea enigmă care plutește deasupra Penitenciarului Jilava rămâne ascensiunea fulminantă a doamnei Cristina Teoroc. Cum a ajuns această doamnă chestor este o întrebare care bântuie holurile ANP. Să fie vorba de meritocrație sau de rețeaua complexă de influență?
Nu putem ignora încrengătura de cumetrie: soție de lider sindical și nașă a lui Românu Claudiu, fostul DGA – personajul care l-a „onorat” cu un denunț chiar pe fostul director general. Acest păienjeniș de relații, în care „datul în gât” și influența sindicală se împletesc cu gradele de general, transformă Jilava într-o enclavă a corupției morale. Jurnalul acestui „jihad” împotriva propriilor membri este acum pe masa organelor de cercetare penală, iar noi rămânem cu o întrebare amară: cine îi păzește pe paznici atunci când sindicatul devine călău?
Vom reveni, pentru că mizeria de sub preșul SNPP Jilava este mult mai adâncă decât pare! (Cristina T.).
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , (aici) , (aici) , (aici) , (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Exclusiv
OPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE
În timp ce România se preface că exportă inteligență strategică la Bruxelles, sub fustele Ministerului condus de Irineu Darău se coace o rețetă de succes pentru dezastru: cum să pui praf de pușcă în mâna unor persoane cu dosar penal, sub binecuvântarea „reformistă” a USR și a vechilor sforari din PSD.
Vitrina de la Bruxelles și mizeria de sub preșul ROMARM
Evenimentul „Romania Industry Day”, desfășurat între 19 și 21 aprilie 2026 la Bruxelles, trebuia să fie momentul în care industria noastră de apărare strălucea în fața partenerilor NATO. În realitate, a fost doar un paravan poleit pentru o mizerie sistemică. Investigăm astăzi cum „competența” a devenit un cuvânt obscen în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), unde ministrul Irineu Darău semnează ordine de numire cu aceeași ușurință cu care alții își semnează condica, ignorând complet mirosul de dosar penal care o înconjoară pe protejata sa, Adriana Laura Miron.
Ordinul 107: Cum să transformi un „pion” penal în regină peste armament
Investigația noastră scoate la iveală un document care ar face să roșească orice manual de integritate: Ordinul nr. 107 din 29 ianuarie 2026. Prin acest act, ministrul „reformator” Ambrozie-Irineu Darău o instalează pe Adriana Miron la cârma „Carfil” S.A., subunitate strategică a ROMARM. Miron nu e doar un biet consilier care plimbă mape; prin acest ordin, ea a fost unsă „Administrator Special”. Adică, un fel de „stăpân peste bani și puști”, cu puteri extinse asupra unei fabrici de armament, deși biografia ei este pătată de lupa DNA-ului în dosarele de la Brașov.
Triunghiul Bermudelor: Darău, Parcălăbescu și „Umbrela” Oprea
În acest angrenaj de tip „caracatiță”, responsabilitățile sunt împărțite ca între complici. Ministrul Darău pune semnătura, dar „eșalonul ROMARM”, reprezentat de Răzvan Parcălăbescu, asigură „unda verde” tehnică. Parcălăbescu, cel care ar trebui să fie garantul managementului curat, pare să fi suferit o amnezie selectivă în fața riscurilor de securitate.
Dar spectacolul nu ar fi complet fără Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului și eminența cenușie din PSD. Oprea este arhitectul acestui sistem pervers în care companii precum Carfil S.A. sunt „curățate” și controlate prin administratori speciali, fentând elegant legea guvernanței corporative (OUG 109/2011). Sub „umbrela” lui Oprea, deciziile lui Darău se traduc în numiri de încredere în teritoriu, transformând industria de apărare într-o feudă personală.
Ordinul 183/2005: Invenția juridică pentru controlul „special” al banilor
De ce a fost nevoie de Ordinul 183/2005? Pentru că este „pârghia” perfectă pentru a ocoli transparența. Acest act îi permite Adrianei Miron să suspende drepturile manageriale clasice și să devină un mic dictator financiar la Carfil S.A. Ea analizează contracte de achiziție, plăți și fluxuri financiare, deși are un istoric penal activ tocmai în gestionarea banilor publici. Este ca și cum ai pune un lup expert în inventarierea oilor să păzească stâna de armament a țării.
Diplomată la NATO, „Supraveghetoare” penală acasă

Ironia este de-a dreptul sinistră: în timp ce Adriana Miron se afișează la Bruxelles, discutând tehnologii avansate cu agențiile NCIA și NSPA (NATO), acasă ea gestionează destinele financiare ale unei fabrici de armament fără a avea, se pare, avizul de securitate ORNISS. Această breșă de securitate strigătoare la cer în sistemul ROMARM cade direct pe umerii lui Parcălăbescu și Darău, care au trimis-o la discuții cu partenerii strategici fără a asigura filtrele de integritate elementare.
Întrebări care ard pentru „băieții deștepți” din industrie
Investigația noastră se încheie cu câteva întrebări la care redacția așteaptă răspunsuri urgente, înainte ca securitatea națională să fie complet vândută la taraba intereselor politice:
- Pentru Radu Oprea: Domnule Secretar General, este strategia de „supraveghere financiară” prin interpuși penali metoda dumneavoastră preferată de a păstra controlul politic asupra ROMARM?
- Pentru Ministrul Darău: Cum dormiți noaptea știind că ați delegat controlul unei unități militare unei persoane cercetate penal, compromițând total imaginea României în fața NATO?
- Pentru SRI și Corpul de Control al Guvernului: Când aveți de gând să vă treziți din somnul cel de moarte și să verificați lipsa avizelor ORNISS pentru acești administratori „speciali”?
Dacă Ilie Gavrilă Bolojan, Radu Oprea și restul decidenților au tolerat acest circ, atunci suntem martorii unei capturi politice totale. Până când această rețea de „oameni de încredere” nu va fi măturată de criterii reale de integritate, industria de apărare a României va rămâne o jucărie în mâinile unor indivizi a căror singură „performanță” este prezența în dosarele instanțelor de judecată. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum o ziBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o ziGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum o ziMAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!



