Actualitate
Oare s-o fi ținut cont de aceste reglementări în cazul celor doua vaccinuri cu manipulare genetică?
În urmă cu mai mult de un an de zile, am cerut Agenției Române a Medicamentului să îmi prezinte dovezi că vaccinurile pentru „imunizarea” contra agentului patogen al pandemiei planificate din anii 2020-2022 au fost în mod legal și legitim puse pe piață în România.
Într-o prima fază, atât Agenția, cât și Ministerul Sănătății, mi-au răspuns în dispreț și derâdere, trimitându-mă la o sumedenie de acte, decizii, linkuri și povești obscure și prolixe în „bruxeleză”, adică nu mi-au răspuns.
Am făcut acțiune în instanță, care a fost admisă astă vară, în august, și care a conținut obligarea Agenției la a-mi oferi răspunsuri clare la întrebările justificate și precise puse de mine.
Agenția mi-a răspuns cam în același stil, tot cu trimiteri la nenumărate linkuri ale UE (mă întreb ce ar face baba Veta sau moș Vasile în astfel de cazuri, că n-au internet și nici nu vorbesc „bruxeleza”…).
De data asta, scrisoarea conține niște adevăruri neintenționat spuse… Ori lăsate să se scurgă cu pipeta către public, așa cum stă bine unei „autorități” care ține de nu se poate la credibilitatea sa.
Aveți mai jos aceste segmente de adevăr, așa cum le văd eu.
1. Agenția a fost obligată să accepte că există un art. 704 alin.1 din Legea reformei în domeniul sănătății nr.95/2006 potrivit căreia un medicament nu poate fi pus pe piață în lipsa unei autorizații emise de Agenție (procedura națională) sau conform procedurii „centralizate” (la nivel UE).
Așadar, vaccinul este un medicament.
De asemenea, este nevoie de o autorizație prealabilă, obținută potrivit legii/regulamentelor europene.
Procedura națională NU a fost urmată. Scrie foarte clar în scrisoare.
Potrivit Agenției, totuși, a fost urmată procedura centralizată (europeană). Această afirmație a Agenției este un fals în acte publice – veți vedea imediat de ce.
2. În primul rând, chiar dacă procedura „centralizată” s-ar fi desfășurat complet, corect și în conformitate cu legea europeană la nivel european (și NU s-a desfășurat), ea nu s-a derulat complet și nici corect la nivel national, de stat membru.
Este adevărat că, în genere, regulamentele europene au efecte directe în dreptul intern, dar unele dintre aceste efecte sunt amânate sau conditionate de unele proceduri legale sau administrative interne.
Potrivit art. 1, paragraful 2 din Regulamentul (CE) nr.726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (regulament care privește stabilirea procedurilor comunitare de autorizare și supraveghere a medicamentelor de uz uman și veterinar și instituirea Agenției Europene pentru Medicamente):
„dispozițiile prezentului regulament nu afectează competențele autorităților statelor membre de stabilire a prețurilor medicamentelor sau de includere a acestora în domeniul de aplicare al sistemului național de sănătate sau în sistemele de asigurări sociale pe baza condițiilor sanitare, economice și sociale. Statele membre au în special libertatea de a alege, din datele care figurează în autorizația de introducere pe piață, acele indicații terapeutice și dimensiuni ale ambalajelor care vor fi acoperite de organismele lor de asigurări sociale”.
Din acest text rezultă că România avea dreptul să decidă modul în care se stabilesc prețul, operațiunile de etichetare și indicațiile terapeutice ale medicamentelor autorizate „centralizat”.
De fapt, e mai mult decât atât: din perspectiva sistemului de asigurări publice de sănătate și a programelor naționale de sănătate, niciun medicament nu poate intra în circulație fără a fi introdus în aceste sisteme naționale. În lipsa unor astfel de proceduri trebuie decis că circulația economică și juridică a acelor medicamente este total în afara cadrului financiar și de asigurare socială. Pur și simplu, acele medicamente nu puteau fi finanțate, compensate sau administrate gratuit populației, că nu era legal.
Cu toate acestea, s-au cheltuit ilegal miliarde de euro pe aceste medicamente presupus eficiente în lupta contra plandemiei.
Curtea de Conturi a României ar trebui să intervină de urgență și să constate această ilegalitate! Mai mult chiar, ar trebui ca această instituție (sau o instanță, sau Parchetul general) să dispună de urgență suspendarea executării contractelor „centralizate” prin intermediul cărora Comisia Europeană ne-a burdușit cu zeci de milioane de doze inutile/expirate de vakseen, pe prețuri care frizează miliardul de euro!
3. Potrivit art. 4 alin. 1-2 din Regulamentul precitat, „cererile de autorizație de introducere pe piață menționate la articolul 3 sunt înaintate Agenției; Comunitatea acordă și supraveghează autorizațiile de introducere pe piață a medicamentelor de uz uman în conformitate cu titlul II”.
Nicăieri în Regulament nu ne este oferită o definiție a acestei „Comunități”.
Ce/cine este Comunitatea? Vreo comunitate științifică obscură, non-identificabilă? Comunitatea Europeană însăși?
Se confundă, oare, această „comunitate” cu Comisia Europeană?
Cert este că, așa cum rezultă atât din scrisoarea oficială a Agenției Române a Medicamentului, cât și din autorizațiile oficiale de care beneficiază producătorii de vaccinuri, emitentul acestora este chiar Comisia Europeană, iar nu Autoritatea Europeană Medicamentelor (care are personalitate juridică)…
Personal nu am reușit să descopăr acea dispoziție care să confere o asemenea competență Comisiei Europene, în detrimentul Autorității (care are și un Comitet științific responsabil cu întocmirea avizului prealabil autorizației).
În afară de uzurparea de către Comisia Europeană a unor competențe exclusive ale statelor membreu UE, cu încălcarea evidentă a principiului subsidiarității (chestiune despre care am mai scris anul acesta), este evident că nimic din ceea ce ni s-a spus referitor la „știință”, la informații oficiale, credibile, la monitorizări, testări minuțioase și alte bla bla – uri de feisbuc, bune de prostit populația și de încurajat idioții utili ai plandemiei, nu a fost adevărat.
Nu a fost știință, a fost politică, a fost ideologie, a fost goană cinică după bani.
De alttfel, acest aspect a fost relatat acum 3 săptămâni de Curtea Europeană de Conturi – confor raportului oficial, comitetul științific al Autorității Europene a Medicamentelor nu a deliberat în condiții legale de cvorum și majoritate (au participat la „discuții” doar trei șefi, foarte ideologizați și aflați în conflicte de interese cu producătorii de medicamente), „deliberările” fiind făcute pe … oațap. Nicio precauție, nicio garanție, doar frica de boala mileniului, alimentată febril de lacomia cinică a producătorilor solicitanți ai autorizației.
Ce s-a întâmplat cu acest raport dens, de peste 60 de pagini? A fost omis cu desăvârșire, iar acum a fost deja uitat, pentru că onor Comisia Europeană e ocupată cu finanțarea războaielor și cu sărăcirea și înfometarea populației și nu se cade să fie deranjată cu asemenea amănunte …
4. Potrivit art. 2 paragr 2 din sus-amintitul regulament,
„titularul unei autorizații de introducere pe piață a medicamentelor care intră sub incidența prezentului regulament trebuie să fie stabilit în Comunitate (notă – trebuie să aibă sediul real în UE). Titularul răspunde de introducerea pe piață a respectivelor medicamente, indiferent dacă acționează el însuși sau prin intermediul uneia sau mai multor persoane desemnate în acest scop”.
Probabil de aceea autorizația condiționată din 21 decembrie 2020, emisă de Comisia Europeană sub nr. (2020) 9598 a fost acordată BionTech, companie germană, deși vakseenul este produs și comercializat de Pfizer.
Reamintesc încă un lucru grav întâmplat vara asta, dar uitat sub efectul panicii cauzate de „amenințarea nulceară” – Moderna a declanșat un litigiu în care pretinde că Pfizer i-a încălcat proprietatea intelectuală referitoare la formula și componentele vakseenului …
Or, potrivit art. 82 alin.1 din același regulament, „unul și același medicament nu poate face decât obiectul unei singure autorizații acordate unui solicitant”.
Deci, dacă cele două vaccinuri sunt unul copiat după altul, înseamnă că o autorizație este în plus și că este acordată în baza unui fals. Acordată în urma unei „ședințe” pe oațap, restrânsă la trei „inițiați”, bine unși cu bani din sponsorizări de la producătorii vaccinului…
5. Potrivit art. 6 alin.3 din regulament, avizul științific se emite în maxim 210 zile de la data depunerii cererii de autorizare, dar nu mai devreme de 80 de zile. Această perioada minimală de verificare dpdv științific a cererii de autorizare poate fi doar prelungită, iar nu prescurtată.
Autorizația este condiționată în cazul vakseenurilor plandemice – la fiecare un an trebuie cerută prelungirea, care nu se acordă (legal) doar în baza testelor pe 8 șoareci (în fapt, așa s-a întâmplat recent, în august).
6. Potrivit art. 15 din regulament, „acordarea autorizației nu afectează răspunderea civilă sau penală a producătorului sau a titularului autorizației de introducere pe piață în temeiul dreptului intern aplicabil în statele membre”.
De aici, caracterul total nefondat al „argumentului” că producătorii vaccinului și-ar fi negociat imunitatea. Un contract nu poate încălca normele imperative din lege și nici nu le poate modifica sau înlătura de la aplicare. Doar nu suntem în junglă…
7. Doar cu titlu de curiozitate științifică…
Principiul (33) din Preambulul Regulamentului spune că așteptările legitime ale pacienților și progresul științific și terapeutic ar putea necesita proceduri rapide de evaluare rezervate medicamentelor de interes terapeutic major, precum și proceduri de obținere a autorizațiilor temporare, dar acestea se emit sub rezerva unor condiții care se revizuiesc anual.
Principiul (36), la rândul său, spune că medicamentele care conțin sau constau în organisme modificate genetic pot conduce la apariția unor riscuri ecologice, motiv pentru care trebuie ținut cont și de reglementările referitoare la diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic…
Oare s-o fi ținut cont de aceste reglementări în cazul celor doua vaccinuri cu manipulare genetică? Văzând cam cum s-a derulat pe oațap a „ședinței” comitetului științific de aviz, mă îndoiesc …
Gheorghe Piperea
Actualitate
Orizont 2030: Planul strategic al Infanteriei Marine pentru blindatele de recunoaștere de ultimă generație
Corpul Pușcașilor Marini își trasează viitorul operațional printr-o strategie pe termen lung, vizând modernizarea radicală a capacităților de recunoaștere terestră. În centrul acestei transformări se află programul Advanced Reconnaissance Vehicle (ARV), un proiect ambițios care promite să redefinească modul în care forțele de elită vor gestiona amenințările asimetrice în deceniul următor.
Calendarul inovației: De la faza de testare la selecția finală
Dezvoltarea celei de-a doua etape a programului ARV (Increment 2) este programată să înceapă oficial la finalul acestui deceniu, marcând un moment de cotitură în înzestrarea trupelor. Conform oficialilor prezenți la expoziția anuală Modern Day Marine, anul 2029 va fi punctul de start pentru cercetarea și dezvoltarea noilor variante, proces ce se va desfășura în paralel cu finalizarea primei etape.
În prezent, prima etapă (Increment 1) se află într-un stadiu avansat de pre-producție. Giganții General Dynamics Land Systems (GDLS) și Textron se află sub contract pentru a livra câte 16 vehicule fiecare până în 2028. Decizia crucială de selecție a furnizorului unic este așteptată în 2029, urmând ca producția de serie să demareze oficial la sfârșitul anului 2030.
Arsenalul celei de-a doua etape: Drone, foc de precizie și logistică avansată
Dacă prima etapă a programului se concentrează pe variante destinate comenzii și controlului (C4/UAS), logisticii și sprijinului prin foc cu tunuri automate de 30 mm, cea de-a doua etapă ridică miza tehnologică. Aceasta va introduce trei variante specializate, concepute pentru a domina câmpul de luptă digitalizat:
- Sistemul Anti-Dronă (c-UAS): O platformă optimizată pentru o amenințare permanentă, capabilă să utilizeze atât soluții kinetice, cât și non-kinetice pentru a neutraliza aparatele de zbor fără pilot, rămânând în același timp eficientă împotriva țintelor terestre.
- Varianta de Foc de Precizie: Concepută pentru a oferi sprijin dincolo de linia vizuală (BLOS) pe distanțe de până la 40 de kilometri, acest model va fi dotat cu sisteme de atac electronic și recunoaștere avansată.
- Varianta de Recuperare: Un vehicul utilitar esențial, definit de o macara și un troliu performant, capabil să execute operațiuni de tăiere și sudură în condiții de front, având integrat și un sistem de realimentare rapidă.
Actualitate
Frontul invizibil: Pentagonul deschide porțile rețelelor secrete pentru elitele Inteligenței Artificiale
Într-o mișcare strategică menită să transforme radical arhitectura defensivă a Statelor Unite, Pentagonul a anunțat oficial semnarea unor acorduri cu opt companii tehnologice de vârf. Obiectivul este clar și ambițios: desfășurarea celor mai avansate modele de Inteligență Artificială direct pe rețelele clasificate ale armatei, marcând trecerea către o forță de luptă definită de supremația algoritmilor.
Alianța celor opt: Giganții Silicon Valley preiau paza digitală
Lista partenerilor selectați pentru această misiune critică reunește nume sonore și startup-uri emergente, reflectând o dorință de diversificare a ecosistemului tehnologic militar. Grupul inițial, compus din Amazon Web Services, Google, Microsoft, OpenAI, SpaceX, NVIDIA și Reflection (un startup promițător susținut de NVIDIA), a fost completat ulterior de gigantul Oracle.
Aceste parteneriate nu sunt doar simple contracte de furnizare de servicii, ci reprezintă pilonii unei transformări structurale. Integrarea acestor capacități de frontieră în mediile militare are scopul de a fluidiza sinteza datelor și de a oferi comandanților o înțelegere situațională net superioară în teatre de operațiuni complexe.
Dincolo de „Secret”: Algoritmi în inima sistemelor de securitate maximă
Miza tehnică a acestui pas este uriașă. Modelele de IA vor fi implementate pe rețele clasificate la nivelurile Impact Level 6 (IL6), destinate datelor secrete, și Impact Level 7 (IL7), un termen care desemnează cele mai protejate și sensibile sisteme ale securității naționale. Această expansiune vine ca o continuare naturală a inițiativelor recente de a aduce inovația comercială rapidă în interiorul Departamentului de Război.
Oficialii americani subliniază că această infuzie de tehnologie va permite militarilor să mențină „superioritatea decizională” în toate domeniile de conflict, de la cel terestru la cel cibernetic. Capacitatea IA de a procesa volume masive de informații în timp real devine, astfel, un avantaj tactic indispensabil.
Ruptura de Anthropic și doctrina „diversității de aprovizionare”
O absență notabilă de pe lista oficială este compania Anthropic. Deși modelul său, Claude, este deja utilizat prin diverse kituri de instrumente în rețelele clasificate, tensiunile juridice și administrative cu actuala conducere au dus la excluderea sa din acest acord cadru. Cu toate acestea, surse din domeniu indică faptul că Agenția Națională de Securitate (NSA) ar utiliza deja un model secret al Anthropic, denumit „Mythos”, specializat în capabilități de război cibernetic.
Poziția Pentagonului față de această excludere a fost tranșantă. Subsecretarul pentru cercetare și inginerie, Emil Michael, a punctat că dependența de un singur partener este „iresponsabilă”. Noua strategie a Departamentului de Război pune accent pe o diversitate a furnizorilor, incluzând atât modele proprietare, cât și soluții open-source, pentru a garanta reziliența și securitatea lanțului de aprovizionare tehnologică.
O nouă eră: Armata „AI-first”
Deși detaliile financiare și calendarul exact al implementării rămân sub pecetea confidențialității, direcția este ireversibilă. Statele Unite fac pași decisivi pentru a deveni o forță militară „AI-first”. Prin eliminarea barierelor dintre inovația civilă și nevoile de apărare, Pentagonul nu caută doar să țină pasul cu evoluția tehnologică, ci să dicteze ritmul în care viitoarele conflicte vor fi gestionate, procesate și, în cele din urmă, câștigate.
Actualitate
Ruptură pe axa Washington-Berlin: Pentagonul ordonă retragerea a 5.000 de militari din Germania
Într-o mișcare ce riscă să zdruncine din temelii arhitectura de securitate a NATO, Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a dispus oficial retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani staționați în Germania. Decizia, confirmată recent de oficialii de la Pentagon, marchează un punct de cotitură în relațiile transatlantice și semnalează o reconfigurare brutală a prezenței americane pe continentul european.
O reconfigurare sub semnul „cerințelor din teren”
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a descris măsura drept rezultatul unei „revizuiri amănunțite a posturii forțelor Departamentului în Europa”. Potrivit declarațiilor oficiale, retragerea este justificată de noile condiții strategice și de necesitățile actuale ale teatrului de operațiuni. Calendarul este deja stabilit: procesul de repatriere sau relocare urmează să fie finalizat într-un interval cuprins între șase și douăsprezece luni.
În timp ce 30.000 de soldați vor rămâne, cel puțin momentan, pe teritoriul german, Pentagonul a păstrat o tăcere strategică în privința impactului pe care această decizie îl va avea asupra trupelor din alte state membre NATO. Incertitudinea planează acum asupra întregului Flanc Vestal, în contextul în care alianțele tradiționale par să fie reevaluate prin prisma unor noi interese de securitate.
Diplomația „ințepăturilor”: De la amenințări la fapte
Acest anunț nu vine într-un vid politic, ci după luni de tensiuni acute între administrația de la Casa Albă și aliații săi europeni. Atmosfera a fost otrăvită succesiv de dispute comerciale privind tarifele vamale și de episoade diplomatice bizare, precum controversata intenție a președintelui Donald Trump de a achiziționa Groenlanda.
Relația dintre Washington și Berlin a atins însă un prag critic în ultimele zile. Un schimb dur de replici între președintele Trump și cancelarul german Friedrich Merz a precedat acest ordin de retragere. După ce Merz a afirmat public că Washingtonul a fost „umilit” de Iran, Donald Trump a ripostat imediat, sugerând că prezența militară americană în Germania nu mai este un dat imuabil. Retragerea celor 5.000 de militari apare astfel nu doar ca o necesitate tactică, ci și ca un semnal politic clar trimis Berlinului.
Criza din Hormuz și dilema aliată
Dincolo de granițele Europei, operațiunile militare americano-israeliene împotriva Iranului au adâncit falia dintre SUA și partenerii săi din NATO. Deși între Teheran și Washington există teoretic un acord de încetare a focului, ambele națiuni mențin o blocadă agresivă în Strâmtoarea Hormuz, o arteră vitală pentru comerțul global cu energie.
În timp ce aliații europeni, inclusiv Spania și Marea Britanie, au cerut o intervenție coordonată pentru securizarea apelor și deminarea rutelor maritime, poziția oscilantă a Casei Albe a creat frustrare în capitalele europene. Refuzul Washingtonului de a acționa predictibil, dublat de criticile la adresa partenerilor care nu își cresc contribuțiile la apărare, a transformat cooperarea militară într-un instrument de negociere politică.
În acest climat de instabilitate, retragerea trupelor din Germania reprezintă mai mult decât o simplă mișcare de personal; este simptomul unei noi ere în care loialitățile de decenii sunt puse la încercare de pragmatismul rece al noii strategii americane.
-
Exclusivacum 2 zileCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 4 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum 2 zileOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 4 zileAdio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
-
Exclusivacum 3 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
-
Exclusivacum 2 zileMarea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
-
Exclusivacum 2 zile„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă
-
Administratieacum 4 zileSecunde de foc pe străzile Capitalei: Cum a fost pus la pământ un fugar periculos printr-o mobilizare-fulger a Poliției



