Connect with us

Actualitate

Oare s-o fi ținut cont de aceste reglementări în cazul celor doua vaccinuri cu manipulare genetică?

Publicat

pe

În urmă cu mai mult de un an de zile, am cerut Agenției Române a Medicamentului să îmi prezinte dovezi că vaccinurile pentru „imunizarea” contra agentului patogen al pandemiei planificate din anii 2020-2022 au fost în mod legal și legitim puse pe piață în România.

Într-o prima fază, atât Agenția, cât și Ministerul Sănătății, mi-au răspuns în dispreț și derâdere, trimitându-mă la o sumedenie de acte, decizii, linkuri și povești obscure și prolixe în „bruxeleză”, adică nu mi-au răspuns.

Am făcut acțiune în instanță, care a fost admisă astă vară, în august, și care a conținut obligarea Agenției la a-mi oferi răspunsuri clare la întrebările justificate și precise puse de mine.

Agenția mi-a răspuns cam în același stil, tot cu trimiteri la nenumărate linkuri ale UE (mă întreb ce ar face baba Veta sau moș Vasile în astfel de cazuri, că n-au internet și nici nu vorbesc „bruxeleza”…).

De data asta, scrisoarea conține niște adevăruri neintenționat spuse… Ori lăsate să se scurgă cu pipeta către public, așa cum stă bine unei „autorități” care ține de nu se poate la credibilitatea sa.

Aveți mai jos aceste segmente de adevăr, așa cum le văd eu.

1. Agenția a fost obligată să accepte că există un art. 704 alin.1 din Legea reformei în domeniul sănătății nr.95/2006 potrivit căreia un medicament nu poate fi pus pe piață în lipsa unei autorizații emise de Agenție (procedura națională) sau conform procedurii „centralizate” (la nivel UE).

Așadar, vaccinul este un medicament.

De asemenea, este nevoie de o autorizație prealabilă, obținută potrivit legii/regulamentelor europene.
Procedura națională NU a fost urmată. Scrie foarte clar în scrisoare.

Potrivit Agenției, totuși, a fost urmată procedura centralizată (europeană). Această afirmație a Agenției este un fals în acte publice – veți vedea imediat de ce.

2. În primul rând, chiar dacă procedura „centralizată” s-ar fi desfășurat complet, corect și în conformitate cu legea europeană la nivel european (și NU s-a desfășurat), ea nu s-a derulat complet și nici corect la nivel national, de stat membru.

Este adevărat că, în genere, regulamentele europene au efecte directe în dreptul intern, dar unele dintre aceste efecte sunt amânate sau conditionate de unele proceduri legale sau administrative interne.

Potrivit art. 1, paragraful 2 din Regulamentul (CE) nr.726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (regulament care privește stabilirea procedurilor comunitare de autorizare și supraveghere a medicamentelor de uz uman și veterinar și instituirea Agenției Europene pentru Medicamente):

„dispozițiile prezentului regulament nu afectează competențele autorităților statelor membre de stabilire a prețurilor medicamentelor sau de includere a acestora în domeniul de aplicare al sistemului național de sănătate sau în sistemele de asigurări sociale pe baza condițiilor sanitare, economice și sociale. Statele membre au în special libertatea de a alege, din datele care figurează în autorizația de introducere pe piață, acele indicații terapeutice și dimensiuni ale ambalajelor care vor fi acoperite de organismele lor de asigurări sociale”.

Din acest text rezultă că România avea dreptul să decidă modul în care se stabilesc prețul, operațiunile de etichetare și indicațiile terapeutice ale medicamentelor autorizate „centralizat”.

De fapt, e mai mult decât atât: din perspectiva sistemului de asigurări publice de sănătate și a programelor naționale de sănătate, niciun medicament nu poate intra în circulație fără a fi introdus în aceste sisteme naționale. În lipsa unor astfel de proceduri trebuie decis că circulația economică și juridică a acelor medicamente este total în afara cadrului financiar și de asigurare socială. Pur și simplu, acele medicamente nu puteau fi finanțate, compensate sau administrate gratuit populației, că nu era legal.

Cu toate acestea, s-au cheltuit ilegal miliarde de euro pe aceste medicamente presupus eficiente în lupta contra plandemiei.

Curtea de Conturi a României ar trebui să intervină de urgență și să constate această ilegalitate! Mai mult chiar, ar trebui ca această instituție (sau o instanță, sau Parchetul general) să dispună de urgență suspendarea executării contractelor „centralizate” prin intermediul cărora Comisia Europeană ne-a burdușit cu zeci de milioane de doze inutile/expirate de vakseen, pe prețuri care frizează miliardul de euro!

3. Potrivit art. 4 alin. 1-2 din Regulamentul precitat, „cererile de autorizație de introducere pe piață menționate la articolul 3 sunt înaintate Agenției; Comunitatea acordă și supraveghează autorizațiile de introducere pe piață a medicamentelor de uz uman în conformitate cu titlul II”.

Nicăieri în Regulament nu ne este oferită o definiție a acestei „Comunități”.

Ce/cine este Comunitatea? Vreo comunitate științifică obscură, non-identificabilă? Comunitatea Europeană însăși?

Se confundă, oare, această „comunitate” cu Comisia Europeană?

Cert este că, așa cum rezultă atât din scrisoarea oficială a Agenției Române a Medicamentului, cât și din autorizațiile oficiale de care beneficiază producătorii de vaccinuri, emitentul acestora este chiar Comisia Europeană, iar nu Autoritatea Europeană Medicamentelor (care are personalitate juridică)…

Personal nu am reușit să descopăr acea dispoziție care să confere o asemenea competență Comisiei Europene, în detrimentul Autorității (care are și un Comitet științific responsabil cu întocmirea avizului prealabil autorizației).
În afară de uzurparea de către Comisia Europeană a unor competențe exclusive ale statelor membreu UE, cu încălcarea evidentă a principiului subsidiarității (chestiune despre care am mai scris anul acesta), este evident că nimic din ceea ce ni s-a spus referitor la „știință”, la informații oficiale, credibile, la monitorizări, testări minuțioase și alte bla bla – uri de feisbuc, bune de prostit populația și de încurajat idioții utili ai plandemiei, nu a fost adevărat.
Nu a fost știință, a fost politică, a fost ideologie, a fost goană cinică după bani.

De alttfel, acest aspect a fost relatat acum 3 săptămâni de Curtea Europeană de Conturi – confor raportului oficial, comitetul științific al Autorității Europene a Medicamentelor nu a deliberat în condiții legale de cvorum și majoritate (au participat la „discuții” doar trei șefi, foarte ideologizați și aflați în conflicte de interese cu producătorii de medicamente), „deliberările” fiind făcute pe … oațap. Nicio precauție, nicio garanție, doar frica de boala mileniului, alimentată febril de lacomia cinică a producătorilor solicitanți ai autorizației.

Ce s-a întâmplat cu acest raport dens, de peste 60 de pagini? A fost omis cu desăvârșire, iar acum a fost deja uitat, pentru că onor Comisia Europeană e ocupată cu finanțarea războaielor și cu sărăcirea și înfometarea populației și nu se cade să fie deranjată cu asemenea amănunte …

4. Potrivit art. 2 paragr 2 din sus-amintitul regulament,

„titularul unei autorizații de introducere pe piață a medicamentelor care intră sub incidența prezentului regulament trebuie să fie stabilit în Comunitate (notă – trebuie să aibă sediul real în UE). Titularul răspunde de introducerea pe piață a respectivelor medicamente, indiferent dacă acționează el însuși sau prin intermediul uneia sau mai multor persoane desemnate în acest scop”.

Probabil de aceea autorizația condiționată din 21 decembrie 2020, emisă de Comisia Europeană sub nr. (2020) 9598 a fost acordată BionTech, companie germană, deși vakseenul este produs și comercializat de Pfizer.

Reamintesc încă un lucru grav întâmplat vara asta, dar uitat sub efectul panicii cauzate de „amenințarea nulceară” – Moderna a declanșat un litigiu în care pretinde că Pfizer i-a încălcat proprietatea intelectuală referitoare la formula și componentele vakseenului …

Or, potrivit art. 82 alin.1 din același regulament, „unul și același medicament nu poate face decât obiectul unei singure autorizații acordate unui solicitant”.

Deci, dacă cele două vaccinuri sunt unul copiat după altul, înseamnă că o autorizație este în plus și că este acordată în baza unui fals. Acordată în urma unei „ședințe” pe oațap, restrânsă la trei „inițiați”, bine unși cu bani din sponsorizări de la producătorii vaccinului…

5. Potrivit art. 6 alin.3 din regulament, avizul științific se emite în maxim 210 zile de la data depunerii cererii de autorizare, dar nu mai devreme de 80 de zile. Această perioada minimală de verificare dpdv științific a cererii de autorizare poate fi doar prelungită, iar nu prescurtată.

Autorizația este condiționată în cazul vakseenurilor plandemice – la fiecare un an trebuie cerută prelungirea, care nu se acordă (legal) doar în baza testelor pe 8 șoareci (în fapt, așa s-a întâmplat recent, în august).

6. Potrivit art. 15 din regulament, „acordarea autorizației nu afectează răspunderea civilă sau penală a producătorului sau a titularului autorizației de introducere pe piață în temeiul dreptului intern aplicabil în statele membre”.

De aici, caracterul total nefondat al „argumentului” că producătorii vaccinului și-ar fi negociat imunitatea. Un contract nu poate încălca normele imperative din lege și nici nu le poate modifica sau înlătura de la aplicare. Doar nu suntem în junglă…

7. Doar cu titlu de curiozitate științifică…

Principiul (33) din Preambulul Regulamentului spune că așteptările legitime ale pacienților și progresul științific și terapeutic ar putea necesita proceduri rapide de evaluare rezervate medicamentelor de interes terapeutic major, precum și proceduri de obținere a autorizațiilor temporare, dar acestea se emit sub rezerva unor condiții care se revizuiesc anual.

Principiul (36), la rândul său, spune că medicamentele care conțin sau constau în organisme modificate genetic pot conduce la apariția unor riscuri ecologice, motiv pentru care trebuie ținut cont și de reglementările referitoare la diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic…

Oare s-o fi ținut cont de aceste reglementări în cazul celor doua vaccinuri cu manipulare genetică? Văzând cam cum s-a derulat pe oațap a „ședinței” comitetului științific de aviz, mă îndoiesc …

Gheorghe Piperea

Actualitate

HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA

Publicat

pe

De

Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.

Construcția ar putea începe în 2027

Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.

Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.

Automatizare și tehnologii digitale

Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.

HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.

Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene

Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.

Parteneriate în industria de apărare

HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.

Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.

Citeste in continuare

Actualitate

Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35

Publicat

pe

De

Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.

Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.

Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției

Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.

Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.

Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.

Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță

Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.

Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.

În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.

Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.

Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.

Congresul poate impune condiții suplimentare

Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.

Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.

Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.

Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului

Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.

Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.

Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.

Citeste in continuare

Actualitate

Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera

Publicat

pe

De

Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.

Manevre comune, cu obiective strategice

Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.

Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.

Trei premiere pentru forțele australiene

Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.

O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.

Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas

Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.

Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.

Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.

Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență

Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.

O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.

Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.

Un octombrie aglomerat pentru armata australiană

Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.

În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

Arhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești

Buldozerul instanței, scaunul cu trei picioare și „infractoarea de la urbanism” pe post de „moaște” administrativa Ploieștiul a ajuns în...

Exclusiv13 ore ago

M.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina

Noaptea în care etilotestul a prins curaj, dar instituțiile au adormit În noaptea de 9 iunie 2020, la ora 02:14,...

Exclusiv13 ore ago

„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit

Cum a început totul Sindicatul Europol a făcut public un apel în urma unui incident petrecut la Slatina: polițiști și...

Exclusivo zi ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...

Exclusivo zi ago

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...

Exclusivo zi ago

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...

Exclusivo zi ago

Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time

Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...

Exclusiv3 zile ago

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...

Exclusiv3 zile ago

Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații

Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...

Exclusiv3 zile ago

Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă

Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...

Exclusiv3 zile ago

Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte

În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...

Exclusiv4 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice

I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...

Exclusiv4 zile ago

I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș

IPJ Prahova, „Grădinița de cadre” Băicoi De la Pinochio și ciobanul de lux la comandanta prinsă la „practică” în mașină...

Exclusiv4 zile ago

Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță

Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv