Administratie
87 de bărbați și femei, cu vârste de la 18 la 53 de ani, s-au înscris, în număr record, în programul de rezerviști voluntari, la Școala de Instruire pentru Logistică General-maior Constantin Constantiniu (SIL)
După patru săptămâni de instruire de bază, rezerviștii voluntari de la SIL au depus jurământul. A fost un moment parcă mai încărcat de emoție decât cele similare la care am fost martoră de-a lungul timpului.
Spre exemplu, toată lumea prezentă a cântat Imnul, nu doar rezerviștii. Oficialitățile invitate, părinții, copiii, speaker-ul, preotul, comandantul. Toți. Peste 200 de voci unite într-una singură. Emoția rezerviștilor i-a molipsit pe toți.

Apoi, am stat de vorbă cu oamenii. Nu s-au sfiit să vorbească cu presa, nu și-au căutat cuvintele. Fusesem prezentă la inițiere, mă acceptau ca fiind de-a lor. Am cunoscut un comandant relaxat, gata să completeze fiecare informație cu o glumă (unde mai pui că erau și bune!), și o parte dintre cei 87.
Cu zâmbetul pe buze și vorbele la ei. Cu idealuri mari și sincere. Mândri de ei în uniformă, cu adevărat. Am înțeles apoi emoția ceremoniei. S-au înscris în acest program din convingere, au venit din patriotism. Vor să își poată apăra țara cât mai bine, la nevoie.

Soții de militari, tineri, părinți, adulți care și-au construit o carieră și acum au pus-o pe pauză, fără garanția că postul îi va mai aștepta la întoarcere. Oameni care au decis că ei nu vor umple aeroporturile în caz de conflict. Și vor să se înarmeze cu mai mult decât curaj.
87 de rezerviști voluntari au intrat pe porțile școlii. Nu ne-am mai întâlnit cu așa ceva. În anii trecuți, aveam 3-5, maximum 10, spune colonelul Adrian Florin Nichita, comandant al SIL. Îmbucurător este și că 90% dintre ei au raportat că au venit din patriotism.

Soții de cadre militare au ales să accepte această provocare și s-au descurcat chiar foarte bine. Sunt convins că de acum vor fi o provocare și pentru soți, acasă, adaugă, zâmbind. 11 sunt pentru programul de ofițeri rezerviști voluntari, 13 pentru programul de formare subofițeri rezerviști voluntari și 63 de soldați gradați rezerviști voluntari.
Și vârsta a fost o provocare. Cel mai tânăr are 18 ani și un pic. Glumim cu el spunându-i copilul de trupă. Avem și un rezervist voluntar cu vârsta de 53 de ani.
Jamal Albataineh are 35 de ani și este șef la departamentul de logistică al unei companii care produce mobilier. Au înțeles superiorii despre ce este vorba și au apreciat gestul. Contractul a fost suspendat pe această perioadă, explică rezervistul voluntar. Jamal s-a născut în Iordania și s-a mutat în România când avea doi ani.

Simt că trebuie să ofer ceva înapoi țării care m-a adoptat, de aceea am ales să devin rezervist voluntar.
Jamal Albataineh
Tatăl lui este iordanian, dar a făcut facultatea de medicină aici, mama este olteancă. El era student la stomatologie, ea la medicină, așa s-au cunoscut. După mulți ani petrecuți în Iordania, acum locuiesc în Pitești.
Simt că trebuie să ofer ceva înapoi țării care m-a adoptat, de aceea am ales să devin rezervist voluntar. În contextul actual, am simțit impulsul de a face ceva. Cred că orice bărbat ar trebui să poată să își apere țara la nevoie. Așa că și-a sărutat soția și fetița de patru ani și a plecat să învețe.
S-a înscris pentru soldați gradați profesioniști rezerviști voluntari și spune că tranziția n-a fost grea. Ne-au învățat să fim disciplinați, să urmăm ordine, să iubim calea pe care am ales-o. Am făcut instrucție de front, trageri. Am învățat ce trebuie să faci într-o situație de luptă, să-ți respecți camarazii, povestește Jamal.
Doinița Mirela Harfaș are 37 de ani și este economist la o agenție de marketing. Privind conflictul de la graniță, cred că aș fi prima care m-aș implica și m-am gândit că ar fi bine să fiu și instruită, motivează Mirela alegerea sa.

Privind conflictul de la graniță, cred că aș fi prima care m-aș implica și m-am gândit că ar fi bine să fiu și instruită.
Doinița Mirela Harfaș
A ales ca specialitate intendența și a venit pentru grad de ofițer rezervist voluntar. Instruirea ei durează până la 25 de noiembrie. Prima lună a fost dedicată pregătirii militare de bază. A durat puțin acomodarea la noul stil de viață, dar a fost foarte interesant. Sunt o persoană care se adaptează ușor la un grup, la o activitate.
Au fost momente fantastice, mai ales când am ținut pentru prima dată o grenadă în mână. Apoi au învățat să folosească armamentul. Alte emoții, alte satisfacții. Mă bucur că am ales să vin aici. Acum mă simt mult mai pregătită pentru un eventual conflict. Am învățat multe lucruri interesante și utile.
Georgiana Luiza Cristina Popa are 46 de ani și este bibliotecar. Este căsătorită cu un militar de carieră, artilerist, de 25 de ani.
Am trăit în acest mediu și, dacă a apărut oportunitatea prin programul pentru rezerviști, am vrut să văd din interior această viață. Apoi, în contextul actual, în cazul unei mobilizări, aș putea merge cu el, să fim împreună.

Am trăit în acest mediu 25 de ani și, dacă a apărut oportunitatea, am vrut să văd din interior viața de militar.
Georgiana Luiza Cristina Popa
Georgiana se pregătește ca subofițer rezervist gestionar, de logistică. Spune că programul a fost complex și a învățat multe, deși timpul a fost scurt. Cel mai greu a fost momentul cu aruncarea grenadelor. Era și primul, abia apoi am tras cu arma și deja eram mai relaxați.
Cel mai frumos a fost momentul depunerii jurământului. Poate și pentru că, printre invitații de la ceremonie, a fost și fiica Georgianei, o studentă la medicină în vârstă de 23 de ani, mândră nevoie mare de mama ei.
Soțul m-a susținut cel mai mult. Își dorea să văd viața din interiorul sistemului militar nu doar din povești, să o trăiesc. Știam că este destul de dură, mai ales pentru o femeie, dar dacă îți dorești să fii aici, reziști. Colectivul este deosebit. Suntem mulți, 87 de rezerviști voluntari, dar suntem uniți și chiar ne dorim să păstrăm legătura după. (A. C).
Administratie
Ministerul Culturii deschide spațiul instituțional către arta contemporană
Sediul Ministerului Culturii găzduiește, în această perioadă, expoziția „Punte vizuală”, semnată de pictorița Paula Vlădescu. Inițiativa face parte dintr-un proiect prin care instituția își transformă birourile, sălile de ședință și holurile în spații dedicate artei și dialogului cultural.
O galerie de artă în interiorul ministerului
Demersul a fost inițiat de ministrul Culturii, Demeter András István, care a invitat artiști aparținând unor generații diferite să își prezinte lucrările în sediul instituției. Prin această abordare, Ministerul Culturii își propune să devină mai accesibil publicului și să creeze noi oportunități de întâlnire între administrație, artiști și iubitorii de artă.
Înaintea expoziției Paulei Vlădescu, în spațiile ministerului au fost prezentate lucrări ale artiștilor Iulian Bisericaru și Ioana Cîrlig, în colaborare cu Anca Poterașu Gallery.
„Punte vizuală”, între generații și spații culturale
Expoziția actuală propune o călătorie vizuală între idei, geografii și generații artistice. Lucrările Paulei Vlădescu reflectă o preocupare pentru dialogul dintre experiența personală, memoria artistică și formele contemporane de expresie.
Artista este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar operele sale se regăsesc în colecții private din România, Elveția, Statele Unite, Africa de Sud, Dubai, Canada și China.
Expoziția are și o semnificație aniversară pentru artistă, marcând împlinirea a 40 de ani de la absolvirea Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.
Un proiect susținut de parteneri culturali
„Punte vizuală” este realizată cu sprijinul Galeriilor FormArt și cu implicarea curatoarei Magda Mihăilescu, arhitectă și promotoare a proiectelor de artă contemporană.
Prin această colaborare, Ministerul Culturii își consolidează rolul de spațiu de întâlnire între artiști consacrați, creatori aflați la început de drum și public. Inițiativa urmărește să apropie arta de viața cotidiană și să transforme spațiile administrative în locuri de dialog cultural.
Administratie
Turul României a transformat Prahova într-o mare scenă a ciclismului
O etapă spectaculoasă, urmărită de-a lungul județului
Prahova a fost, pentru o zi, în centrul atenției iubitorilor de ciclism, odată cu desfășurarea etapei Brașov–Ploiești din cadrul Turului României. Competiția a adus pe șoselele județului sportivi de top, dar și o atmosferă de sărbătoare, creată de localnicii care au ieșit în număr mare să-i încurajeze pe concurenți.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, traseul a inclus localitățile Cheia, Măneciu, Izvoarele, Vălenii de Munte, Slănic, Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni și Păulești. Ultimii kilometri ai etapei au fost parcurși în municipiul Ploiești, unde cicliștii au fost întâmpinați de public, organizatori și reprezentanții autorităților locale.
Slănicul, inclus în premieră pe traseul competiției
Unul dintre elementele inedite ale ediției din acest an a fost includerea orașului Slănic în traseul Turului României. Este pentru prima dată când competiția ajunge în această localitate, oferind sportivilor și publicului ocazia de a descoperi peisajele și specificul uneia dintre cele mai cunoscute zone turistice ale județului.
Prin alegerea acestui traseu, Turul României a contribuit și la promovarea Prahovei, imaginile din timpul cursei ajungând la un public numeros din țară și din străinătate.
Cristian Răileanu, pe podium
Festivitatea de premiere a reunit oficiali ai administrației județene și locale. La eveniment au participat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, și primarul municipiului Ploiești, Mihai Polițeanu.
România a obținut și o performanță importantă în această etapă: ciclistul Cristian Răileanu a încheiat cursa pe locul al doilea, urcând pe treapta secundă a podiumului.
„Un asemenea eveniment înseamnă mai mult decât kilometrii parcurși într-o cursă. Înseamnă oameni care ies la marginea drumului să încurajeze sportivii, copii care descoperă ciclismul și imagini cu Prahova care ajung la un public din țară și din străinătate”, a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.
Acesta a subliniat că energia transmisă de public confirmă importanța organizării unor competiții sportive de amploare în județ și și-a exprimat dorința ca Turul României să revină pe drumurile Prahovei.
Autoritățile pregătesc deja ediția din 2027
Consiliul Județean Prahova a transmis felicitări cicliștilor, organizatorilor și Federației Române de Ciclism pentru desfășurarea competiției. În același timp, reprezentanții administrației județene le-au mulțumit prahovenilor care au urmărit cursa de pe marginea drumului și au contribuit la atmosfera de sărbătoare.
Discuțiile pentru ediția viitoare au început deja. Președintele CJ Prahova i-a adresat lui Cătălin Sprînceană, președintele Federației Române de Ciclism, invitația ca Turul României să revină în județ și în 2027, pe un traseu care să includă noi drumuri și localități.
Pentru Prahova, competiția nu a însemnat doar sport de performanță, ci și promovare turistică, implicare comunitară și o demonstrație de energie colectivă. Județul rămâne, astfel, parte activă din plutonul Turului României.
Administratie
Virgiliu-Daniel Nanu: „Prahova se schimbă și prin oamenii ei”
Consiliul Județean Prahova sprijină 30 de proiecte nonprofit dedicate educației, culturii, sportului și protecției mediului. Pentru finanțarea acestora, instituția a alocat 2.249.427 de lei, în cadrul sesiunii din luna iunie 2026.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a subliniat rolul oamenilor și al organizațiilor care se implică activ în comunitate și transformă ideile în proiecte concrete.
Inițiative pentru tineri, cultură, sport și mediu
Proiectele selectate acoperă domenii diverse și se adresează unor categorii variate de beneficiari. Unele inițiative sunt dedicate tinerilor și sprijinului educațional, în timp ce altele urmăresc promovarea dansului, filmului și a altor activități culturale în comunitățile prahovene.
Pe lista proiectelor se află și inițiative de protecție a mediului, programe care îi apropie pe copii de sport, precum și proiecte destinate sportivilor care își doresc să facă performanță.
„Prahova are oameni care nu așteaptă ca lucrurile să se întâmple. Au idei, se implică și pun lucrurile în mișcare”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu.
Președintele CJ Prahova: „În spatele fiecărui proiect sunt ore de muncă”
Președintele Consiliului Județean a apreciat diversitatea proiectelor și implicarea celor care contribuie la realizarea lor. Potrivit acestuia, în spatele fiecărei inițiative se află numeroase ore de muncă și efortul unor oameni dedicați.
„În spatele fiecăruia sunt ore de muncă, profesori, antrenori, voluntari și oameni care aleg să se implice pentru ceilalți. Iar asta merită susținut”, a declarat acesta.
Virgiliu-Daniel Nanu a evidențiat faptul că dezvoltarea comunității pornește adesea de la o idee simplă, care poate avea un impact important atunci când este susținută și transformată într-un proiect concret.
Obiectivul: mai multe proiecte finanțate în anii următori
Președintele CJ Prahova și-a exprimat dorința ca numărul proiectelor sprijinite de instituție să crească în următoarea perioadă.
„Astăzi am vorbit despre 30 de proiecte. Mi-aș dori ca mâine să fie 50, apoi 100. Să existe tot mai mulți prahoveni care vin cu idei, care au curajul să înceapă și care găsesc în Consiliul Județean un partener”, a afirmat Virgiliu-Daniel Nanu.
Acesta a încurajat implicarea civică și participarea celor care au idei și inițiative pentru comunitate, transmițând că instituția pe care o conduce își dorește să fie un partener pentru proiectele cu impact local.
„Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”
În mesajul său, Virgiliu-Daniel Nanu a subliniat că schimbarea județului nu depinde doar de instituții, ci și de oamenii care se implică și duc proiectele până la capăt.
„Prahova se schimbă și prin oamenii ei. Prin fiecare idee care merită o șansă, prin fiecare inițiativă dusă până la capăt și prin fiecare proiect care lasă ceva bun în urma lui. Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Prahova.
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 4 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 2 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 8 ore„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 4 zileSTATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
-
Exclusivacum 2 zileNicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore



