Featured
Joseph Retinger a fost ideologul și promotorul Clubului Bildenberg
În 1952, când a revenit în Europa dintr-un voiaj făcut în SUA, i-a cerut prietenului său, Prințul Bernhard de Olanda, tatăl actualei Regine, Beatrix, să-l ajute să-i atragă pe liderii NATO să participe, alături de alți lideri mondiali, la o dezbatere deschisă și sinceră pe teme internaționale. Prințul era în strânsă legătură cu înalte cercuri financiare și politice occidentale, ca mână forte a Casei de Orange-Nassau, din care face parte familia regală a Olandei (posesoarea uneia dintre cele mai mari averi din lume), în care a intrat prin căsătoria cu Prințesa Juliana. Bernhard a primit propunerea cu mare entuziasm, căci dezbaterile cu privire la prezent și schițarea viitorului, mai întâi al Europei și Americii, apoi al lumii, erau ceva emoționant.

În vederea acestui nou proiect, Retinger și-a contactat cunoscuții americani, David Rockefeller, ambasadorul William Averrell Harriman și directorul CIA, generalul Walter Bedell Smith, care, după ce i-a auzit propunerea, i-a răspuns: „De ce naiba n-ai venit la mine?”. CIA s-a implicat profund în organizarea Clubului Bilderberg și de atunci a păstrat eficient secretul atât al existenței acestuia, cât și al obiectivelor interne și securității membrilor săi.

Alt participant activ la punerea în mișcare a clubului a fost Paul Rijkens, președintele firmei multinaționale Unilever, una dintre cele mai mari și puternice companii capitaliste din lume. Recomand consultarea pagini sale web (www.unilever.com) pentru înțelegerea expansiunii și importanței sale pe glob. Rijkens avea strânse legături cu Banca Rotterdam și compania de electrocasnice Phillips.
Bedell Smith l-a pus pe Retinger în contact cu Charles D. Jackson, consilier special al președintelui Eisenhower și al CIA în materie de atacuri psihologice de război. Jackson era președintele Comitetului pentru Europa Liberă (precursorul Congresului pentru Libertate Culturală, CCF), care finanța operațiunile și organizarea intelectualilor și oamenilor politici social-democrați și anti-comuniști; a condus postul de radio Europa Liberă în Germania, finanțat de CIA.
În prealabil, fusese redactorul-șef al revistei Fortune și directorul administrativ al revistei Life. În plus, avea strânse legături cu clanul Rockefeller. Nu întâmplător, principalul finanțator al Clubului a fost magnatul David Rockefeller, care poate fi considerat, încă de la început, membrul american cheie din Bilderberg. Era președinte al Chase Manhattan Bank, membru al CFR, al Consiliului pentru Afaceri, al Consiliului SUA, al Camerei de Comerți Internațional și fondatorul Comisiei Trilaterale. Alte contribuții economice importante au fost aduse de familia de evrei de origine engleză Rotschild.

Printre documentele găsite în biroul personal al lui Jackson, la moartea acestuia, și oferite de către soția sa Bibliotecii Eisenhower în 2005, figurau documentele secrete ale întrunirilor Clubului Bilderberg. În timp ce Prințul Bernhard și Retinger pregăteau lista invitaților din țările europene, Jackson o controla pe cea americană. Din comitetul american făceau parte, printre alții, Dean Rusk, Henry Heinz-fiul și Joseph Johnson. În logistică s-a făcut simțit ajutorul lui Henry Kissinger, care începuse să lucreze încă de pe atunci pentru Rockefeller. Deși ideea a fost primită cu mare entuziasm de către președintele Truman, primul grup american n-a fost gata până în timpul administrației Eisenhower.
Prima întrunire și definiția oficială
Prima întrunire oficială a Clubului Bilderberg a avut loc între 29 și 31 mai 1954, în localitatea olandeză Oosterbeek. Cu ocazia acesteia, grupul și-a luat numele de la amfitrionul său, Hotelul Bilderberg, al cărui proprietar era Prințul Bernhard. Suveranul, având strânse legături cu Shell Oil și cu holdingul internațional Societe Generale din Belgia, a fost gazdă și maestru de ceremonii.

În cursul primei întâlniri, participanții și-au manifestat indignarea față de politica macabră a senatorului Joseph Raymond McCarthy, și „vânătoarea de vrăjitoare” cocepută de acesta. Ideologia lui naționalistă bloca drumul planurilor globale ale celor prezenți și numeroși europeni și-au manifestat teama în legătură cu posibilitatea ca SUA să evolueze spre o dictatură fascistă. În a treia zi, Prințul Bernhard a anunțat: „Deși nu figura pe agendă, s-a vorbit atât de mult despre mccarthism că, dacă vom avea timp, am să cer ca Jackson să expună opinia americană despre el”. C.D. Jackson a domolit temerile manifestate de o serie de bilderbergi europeni, dând asigurări: „Fie că moare de glonțul unui asasin, fie că dispare în modul tradițional american, vă spun că, atunci când vom asista la următoarea noastră întrunire, McCarthy va fi dispărut de pe scena americană”. McCarthy a murit în 1957, în urma unor complicații derivate din alcoolismul său cronic, după cum au menționat surse oficiale, dar înainte fusese criticat de către Senat, perzându-și întreg prestigiul și puterea. Toate acestea i-au convins pe europeni că americanii se țineau de cuvânt.
Un participant la întrunirea inaugurală, Jorge McGhee de la Departamentul de Stat al SUA a declarat că „diferendele cele mai aprige între europeni și americani s-au risipit încă de la prima întrunire a Clubului Bilderberg. De atunci, n-a mai existat nicând un conflict atât de îndârjit între noi și Europa”.

Secretarul lui Retinger, John Pomian, a rememorat într-o carte a sa momente de la acea întâlnire: „Totul era foarte nou și diferit. Ne-am dus în Olanda. Nu existau reporteri, iar securitatea era copleșitoare, cu gărzi în fiecare colț din hotel. La deschidere, toți erau neliniștiți, nervoși, și se priveau de sus în jos ca stăinii. Se temeau să nu spună ceva în plus. Prințul Bernhard mergea de la unul la altul, afișându-și farmecul personal. Treptat, atmosfera s-a destins, iar cei de față au început să converseze între ei. Prințul și-a păstrat calmul și, când a simțit că încordarea creștea, i-a făcut pe toți să se destindă cu câte o frază ingenioasă, ori și-a impus autoritatea. Deși este un bărbat încântător, știe să fie și sever. Reimpunea ordinea într-un mod atât de subtil, că nimeni nu se putea simți ofensat”.
Din cauza presiunilor pe care diferite organisme de presă le-au exercitat pentru ca enigmaticul Club Bilderberg să-și deschidă porțile pentru public, în 1989, acesta a emis o severă notă informativă în care, după ce și-a schițat sumar originile, și-a rezumat motivul primei întruniri în următorii termeni: „Întâlnirea a reflectat îngrijorarea multor cetățeni americani importanți de pe ambele țărmuri ale Atlanticului cu privire la faptul că Europa Occidentală și SUA nu colaborau pe cât de strâns ar fi trebuit în chestiuni de importanță critică. S-a căzut de acord asupra faptului că, în dezbaterea regulată și extraoficială, ar fi de ajutor să se promoveze o mai bună înțelegere între forțele și tendințele principale, care afectaseră națiunile occidentale în dificila perioadă postbelică”. Rezultatul a fost atât de bun, că ei au hotărât să se reîntâlnească anual, atât pentru a evalua rezultatele măsurilor stabilite la întâlnirea prealabilă, cât și pentru a avansa, fixând mereu noi obiective.
În același stil, Clubul s-a definit drept „o instituție care urmărește întărirea unității nord-atlatnice, frânarea expansionismului sovietic, promovarea cooperării și dezvoltării economice a țărilor din zona occidentală”. Dar, în spatele vorbelor și intențiilor, se ascundeau și metodele ce urmau să fie flosite în vederea ducerii la bun sfârșit a strânsei înțelegeri dintre țările occidentale și adevăratele lor țeluri.
Conform definiției, observăm că natura Clubului este supranațională iar obiectivul său constitutiv a fost acela de a-i uni pe membrii Alianței Nord-Atlantice (NATO) în scopul realizării politicilor externe ale acestora, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Cum s-a dovedit după mulți ani, aceste preocupări se traduc în visul tuturor bilderbergilor de a realiza unitatea mondială, edificând o planetă omogenă, guvernată de normele și principiile lor, în care să pună bazele unui nou statu-quo. Odată cu constantele transformări sociale, țelurile lor inițiale s-au schimbat, luând-o înaintea, și, uneori, adaptându-se evoluției în timp.
Dar se crease deja o instituție care urmărea întărirea armoniei în zona occidentală, Alianța Nord-Atlantică (1949), așa că ce rost mai avea, oare, înființarea alteia, adică a Clubului Bilderberg? De ce atâta mister, doar în scopul armonizării politicilor de pe ambele țărmuri ale Atlanticului? Încă de la început, în sânul Clubului Bilderberg, miza a fost mai mare decât ni s-a spus oficial.
Clubul Bilderberg a fost fondat în Olanda
Faptul că acest Club a văzut lumina zilei în Olanda nu înseamnă că cetățenii din Țările de Jos sunt mai informați în privința lui. Din contră, cu excepția câtorva, ei împărtășesc ignoranța restului lumii. „În Olanda, există foarte puține informații referitoare la Clubul Bilderberg”, explică Gerrit Jan, corespondentul ziarului olandez De Telegraaf în Spania. „Dacă răscolești prin colecțiile de ziare ale bibliotecilor”, adaugă el, „nu găsești aproape nimic. La început, toți voiau să știe ce coceau marile capitale ale lumii în Hotelul Bilderberg, dar Prințul a ținut întotdeauna presa la distanță, cu excepția câtorva medii importante ale sectoarelor conservatoare. Dacă îl întrebi pe olandezul de rând despre Club, el îți va răspunde că a fost creat în 1954, și cam atât. Dar nici presa olandeză nu prea pune astfel de întrebări. Totuți, aceasta nu justifică faptul că noi, jurnaliștii olandezi, nu știm că Clubul Bilderberg a fost fondat în scopul unirii marilor capitale din Europa și SUA. De atunci, toate întrunirile anuale au avut loc într-un climat de discreție și lipsă de transparență”.
Marii preoți ai capitalismului
Banca Rotschild, Rockefeller și Henry Kissinger au făcut încă de la început parte din sâmburele tare al grupului; au fost trei piese-cheie în decursul istoriei, iar unii i-au botezat „marii preoți ai capitalismului”. Treptat s-a reușit ca la acest Club să adere cât mai multe persoane investite cu putere și influență, și, în aceeași măsură, să i se însănătoșească rândurile, scăpând de participanții care îi interesau mai puțin, ori nu le erau prea utili.

David Rockefeller, fondator și al Comisiei Trilaterale, a definit cel mai exact țelul ocult al Clubului Bilderberg: „Ceva trebuie să ia locul guvernelor, iar puterea privată mi se pare o instituție potrivită acestui scop” (declarație făcută publică la 1 februarie 1999, în Newsweek International).
De cum s-a născut, Clubul Bilderberg a devenit o puternică alianță secretă, la care aderau magnați de anvergură, strategi internaționali, elita politică, academică și militară, și a cărei existență, susține Clubul, salvează hegemonia occidentală și reprezentanții ei în lume. De aceea, în întrunirile și domeniile unde își exercită influența, aceștia încearcă, din punctul lor de vedere, să-i sensibilizeze pe oamenii politici cu privire la nevoile economiei și sistemului financiar internațional, țel a cărui atingere le aduce beneficii incomensurabile.
Cursul ulterior al evenimentelor a demonstrat că soarta lumii este cu adevărat hotărâtă tocmai la întrunirile Clubului Bilderberg. Aceasta folosește și alte organizații secrete, cu caracteristici similare, pentru a-și pune în practică strategiile. La întrunirile acestea n-au acces nici martori indiscreți, nici jurnaliști care se opun sistemului, și doar de curând au început să fie admise și femei. Mulți susțin că acest club este o asociație de sorginte satanică, implicată în rituri mistice și conspirații globale. Faptul e parțial adevărat, adică, mulți dintre membrii săi fac parte și din societăți de acest tip, însă trebuie să subliniem că nu toți.
Putem afirma, totuși, că obiectivele sale se rezumă la unul singur: știrbirea progresivă a suveranității naționale și transferarea acesteia către instituții cu caracter oligarhic și transnațional. Așa cum bine a semnalat David Rockefeller, Clubul Bilderberg urmărește să obțină „o suveranitate supranațională a elitei intelectuale și a băncilor mondiale, care este cu siguranță preferabilă autodeterminării naționale practicată în secolele trecute”. O adaptare modernă a filosofiei aristotelice.
Material preluat din cartea „Clubul Bilderberg. Stapanii lumii” de Cristina Martin
Administratie
Virgiliu-Daniel Nanu: „Prahova se schimbă și prin oamenii ei”
Consiliul Județean Prahova sprijină 30 de proiecte nonprofit dedicate educației, culturii, sportului și protecției mediului. Pentru finanțarea acestora, instituția a alocat 2.249.427 de lei, în cadrul sesiunii din luna iunie 2026.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a subliniat rolul oamenilor și al organizațiilor care se implică activ în comunitate și transformă ideile în proiecte concrete.
Inițiative pentru tineri, cultură, sport și mediu
Proiectele selectate acoperă domenii diverse și se adresează unor categorii variate de beneficiari. Unele inițiative sunt dedicate tinerilor și sprijinului educațional, în timp ce altele urmăresc promovarea dansului, filmului și a altor activități culturale în comunitățile prahovene.
Pe lista proiectelor se află și inițiative de protecție a mediului, programe care îi apropie pe copii de sport, precum și proiecte destinate sportivilor care își doresc să facă performanță.
„Prahova are oameni care nu așteaptă ca lucrurile să se întâmple. Au idei, se implică și pun lucrurile în mișcare”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu.
Președintele CJ Prahova: „În spatele fiecărui proiect sunt ore de muncă”
Președintele Consiliului Județean a apreciat diversitatea proiectelor și implicarea celor care contribuie la realizarea lor. Potrivit acestuia, în spatele fiecărei inițiative se află numeroase ore de muncă și efortul unor oameni dedicați.
„În spatele fiecăruia sunt ore de muncă, profesori, antrenori, voluntari și oameni care aleg să se implice pentru ceilalți. Iar asta merită susținut”, a declarat acesta.
Virgiliu-Daniel Nanu a evidențiat faptul că dezvoltarea comunității pornește adesea de la o idee simplă, care poate avea un impact important atunci când este susținută și transformată într-un proiect concret.
Obiectivul: mai multe proiecte finanțate în anii următori
Președintele CJ Prahova și-a exprimat dorința ca numărul proiectelor sprijinite de instituție să crească în următoarea perioadă.
„Astăzi am vorbit despre 30 de proiecte. Mi-aș dori ca mâine să fie 50, apoi 100. Să existe tot mai mulți prahoveni care vin cu idei, care au curajul să înceapă și care găsesc în Consiliul Județean un partener”, a afirmat Virgiliu-Daniel Nanu.
Acesta a încurajat implicarea civică și participarea celor care au idei și inițiative pentru comunitate, transmițând că instituția pe care o conduce își dorește să fie un partener pentru proiectele cu impact local.
„Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”
În mesajul său, Virgiliu-Daniel Nanu a subliniat că schimbarea județului nu depinde doar de instituții, ci și de oamenii care se implică și duc proiectele până la capăt.
„Prahova se schimbă și prin oamenii ei. Prin fiecare idee care merită o șansă, prin fiecare inițiativă dusă până la capăt și prin fiecare proiect care lasă ceva bun în urma lui. Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Prahova.
Administratie
Aproape 484.000 de țigarete, descoperite într-un camion la Calafat. Șoferul bulgar a fost arestat preventiv
Marfa de contrabandă era ascunsă printre alte bunuri transportate
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au descoperit 483.960 de țigarete ascunse într-un ansamblu rutier înmatriculat în Bulgaria. Captura a fost realizată în urma unei acțiuni desfășurate împreună cu lucrătorii Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, controlul a avut loc în parcarea din apropierea Stației de Taxare a podului Calafat–Vidin, în cadrul unei acțiuni de tip „BLITZ”.
Camionul circula pe ruta Bulgaria–România
Pentru verificări a fost selectat un ansamblu rutier format din cap tractor și semiremorcă, înmatriculat în Bulgaria, care se deplasa pe ruta Bulgaria–România.
La volan se afla un cetățean bulgar în vârstă de 48 de ani. Conform documentelor prezentate autorităților, acesta transporta bunuri diverse. Compartimentul destinat mărfurilor nu avea aplicat sigiliu vamal.
În urma extinderii verificărilor, polițiștii au identificat mai multe cutii de carton ascunse printre mărfurile transportate. În interiorul acestora se aflau pachete de țigarete inscripționate cu timbru de acciză bulgăresc.
Șoferul nu a putut prezenta documente care să ateste proveniența produselor.
Valoarea țigaretelor, estimată la peste 725.000 de lei
Inventarierea mărfii a indicat un total de 24.198 de pachete, respectiv 483.960 de țigarete. Valoarea estimată a produselor se ridică la aproximativ 725.940 de lei.
Cercetările au fost preluate de lucrătorii Biroului de Prevenire, Combatere a Migrației Ilegale și Traficului de Migranți din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj, care urmează să stabilească întreaga situație de fapt.
Șoferul, arestat preventiv pentru 30 de zile
În acest caz, polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru deținerea, în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României, a unor produse accizabile supuse marcării, fără marcaje sau cu marcaje necorespunzătoare ori false, peste limita legală de 10.000 de țigarete.
Cetățeanul bulgar a fost reținut pentru 24 de ore, după care a fost prezentat Judecătoriei Calafat cu propunere de arestare preventivă.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Calafat a admis propunerea și a dispus arestarea preventivă a bărbatului pentru 30 de zile. Acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj.
Controale permanente pentru combaterea ilegalităților la frontieră
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că desfășoară permanent acțiuni specifice, în colaborare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
Activitățile au loc în contextul aplicării acquis-ului Schengen și urmăresc securizarea frontierelor, protejarea intereselor României și ale Uniunii Europene, precum și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Acuzațiile formulate fac obiectul cercetărilor, iar persoana beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare.
Administratie
Turul Ciclist al României 2026 trece prin Păulești. Restricții și recomandări pentru participanții la trafic
Comuna Păulești, inclusă în etapa Brașov–Ploiești
Comuna Păulești va fi inclusă în traseul celei de-a patra etape a Turului Ciclist al României 2026, programată sâmbătă, 12 septembrie. Etapa va conecta Brașovul de Ploiești, iar caravana competiției va traversa și o porțiune din teritoriul localității prahovene.
Anunțul a fost făcut de primarul comunei Păulești, Tudor Sandu, care le-a transmis locuitorilor recomandări pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentului sportiv.
Recomandări pentru intervalul 12:30–14:30
Pentru protejarea cicliștilor și pentru fluidizarea traficului, autoritățile recomandă evitarea deplasărilor pe DJ 102, în intervalul orar 12:30–14:30.
Sectorul vizat este cuprins între zona Calea Ferată Găgeni și sensul giratoriu Păulești, pe direcția către Ploiești.
În această perioadă, participanții la trafic sunt sfătuiți să evite utilizarea pe tronsonul menționat a următoarelor mijloace de deplasare:
- biciclete;
- trotinete;
- vehicule și mijloace similare;
- căruțe și alte atelaje.
Poliția și echipele de ordine, prezente pe traseu
Primăria Păulești le solicită cetățenilor să manifeste prudență și să respecte indicațiile polițiștilor, precum și ale personalului de ordine aflat pe traseul competiției.
Respectarea recomandărilor este necesară pentru prevenirea incidentelor și pentru ca etapa să se desfășoare în condiții cât mai bune, atât pentru sportivi, cât și pentru locuitorii și participanții la trafic din zonă.
Localnicii, invitați să susțină cicliștii
Pe lângă recomandările privind traficul, autoritățile îi invită pe locuitorii comunei să iasă pe traseu și să îi încurajeze pe sportivi.
„Păuleștiul face parte din spectacolul Turului României!”, a transmis primarul Tudor Sandu, potrivit anunțului publicat de Primăria comunei Păulești, mulțumindu-le cetățenilor pentru înțelegere și colaborare.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 5 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 3 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 2 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 14 ore„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Featuredacum 5 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



