Connect with us

Featured

Conducerea Poliției Române raspunde acuzațiilor nefondate, din spațiul public

Publicat

acum 4 ani

pe

Având în vedere acuzațiile nefondate, din spațiul public, pentru a clarifica toate aspectele referitoare la procedura de achiziție de autospeciale pentru Rutieră și pentru a prezenta oportunitatea, legalitatea și transparența achiziției, la data de 26 septembrie 2022, conducerea Poliției Române a organizat o conferință de presă.
În cadrul conferinței, au fost transmise următoarele:
La nivelul Poliției Române, sunt în derulare mai multe proiecte care au drept scop îmbunătățirea capacității de intervenție, factor esențial în oferirea unui serviciu polițienesc calitativ cetățenilor.
Societatea este într-o continuă schimbare, iar mijloacele folosite de cei care încalcă legea sunt permanent îmbunătățite și diversificate. În acest sens, pentru a-i combate eficient pe aceștia și a asigura cetățenilor un nivel crescut de siguranță, este necesar ca Poliția Română să fie într-o continuă dinamică, în ceea ce privește dotarea polițiștilor cu mijloace de protecție, precum și de mobilitate.
Tocmai de aceea, în ultimii ani s-au achiziționat mai multe capabilității logistice, inclusiv loturi de autovehicule destinate activităților specifice polițienești.
Printre proiectele care au vizat îmbunătățirea mobilității, la nivelul Poliției Române:
– întărirea capacității administrative și operaționale a structurilor de luptă împotriva traficului de droguri și terorismului – autovehicule BMW (cutie 8+1);
– operaționalizarea structurilor de poliție pentru protecția animalelor, nou înființate – autovehicule Ford (cele prevăzute cu cutie automată au 10+1 trepte).
În toate achizițiile, au fost folosite, în principal, fonduri nerambursabile.
Prin achiziționarea de autospeciale se urmărește sporirea capacității Poliției Rutiere de a răspunde cerințelor sociale actuale, respectiv o reacție promptă, sigură și eficientă, în concordanță cu intenția de creștere a capabilității tehnice a poliției de depistare și de oprire pentru control a autovehiculelor și a ocupanților acestora, aspecte operative ce sunt de cele mai multe ori elemente asociate riscului profesional și în directă legătură cu siguranța celorlalți participanți la trafic.
Industria auto este într-o continuă dezvoltare, iar autovehiculele noi au performanțe din ce în ce mai ridicate, astfel că este necesar ca Poliția Rutieră, prin specificul activităților pe care le desfășoară, să se alinieze la standardele actuale.
Pentru stabilirea criteriilor de performanță pe care ar trebui să le întrunească autospecialele de poliție rutieră, s-a avut în vedere alegerea unor tehnologii cât mai avansate, cu emisii reduse, ținând cont, atât de eficiență și fiabilitate, sub toate aspectele, pe durata de exploatare, cât și de modul de utilizare operativă.
Din nefericire, România se regăsește pe un loc fruntaș în Europa, în ceea ce privește accidentele rutiere și persoanele decedate în urma acestor tragice evenimente.
Astfel că, toate aceste achiziții, fie că vorbim de autospeciale, fie că vorbim de camere de supraveghere și monitorizare a traficului rutier, au un singur scop: Reducerea riscului rutier și salvarea de vieți umane!
Pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, sunt în derulare, la nivelul Direcției Rutiere, 2 proiecte, în valoare de aproximativ 32 de milioane de euro.
De asemenea, Poliția Română este în perioada de accesare pentru alte 3 proiecte. În cadrul acestora, printre altele, poliția rutieră va beneficia inclusiv de suport aerian prin achiziția a 4 elicoptere.
Prin proiectul Educație Rutieră – Modelarea factorului uman, prin responsabilizarea participanților la trafic, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, în prima parte a acestui an, a fost prezentată public recepția și predarea, în teritoriu, a celor 45 de Laboratoare de Educație Rutieră (marca FORD), proiect demarat în anul 2017.
În anul 2017, a fost demarat un proiect privind achiziția a 300 de autospeciale, 250 de aparate radar tip pistol, 44 de aparate Drug Test, precum și 4.000 de tablete, necesare activităților Poliției Rutiere.
Procedura de achiziție a acestor mijloace tehnice și autovehicule s-a desfășurat în condiții de legalitate, conform cadrului incident achizițiilor publice.
Demararea procedurilor pentru stabilirea specificațiilor tehnice a avut loc în anul 2018, având la bază nevoia polițiștilor din teren. Aceste specificații răspund noilor realități ale societății, și, bineînțeles, sunt aliniate standardelor europene, respectiv al altor Poliții din Europa, precum Marea Britanie, Franța, Italia, Polonia și Elveția (tot BMW, cu 8+1 trepte).
Un alt exemplu similar îl reprezintă achiziția din acest an a colegilor polițiști din Cehia, țară care are producția locală de Skoda, care au contractat, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, peste 70 de autovehicule marca BMW cu o cutie 8+1.
De mai multe ori au fost exprimate solicitări și chiar nemulțumiri la adresa instituției, pentru dezvoltarea capacității de mobilitate, prin achiziționarea de noi mașini.
În cadrul derulării proiectului, procedurile de achiziție au fost realizate în etape.
Pentru contractarea autoturismelor, prima procedură a fost inițiată în anul 2021, când nu s-a înscris niciun operator economic, deși existau cel puțin 4 producători care îndeplineau cerințele, în ceea ce privește specificațiile tehnice.
Având în vedere acest lucru, ulterior, procedura a fost reluată, având aceleași specificații tehnice cu cele de la prima procedură, din anul 2021. Diferența între cele două proceduri a fost dată de numărul de autovehicule lansat în achiziție de la 300 la 600 și creșterea valorii estimată pe unitate cu aproximativ 5.000 de euro, ca urmare a evoluției pieței.
Și la această nouă procedură – licitație deschisă, 4 producători auto îndeplineau specificațiile tehnice. Un singur distribuitor s-a înscris, iar, în urma analizării ofertei depuse, a fost declarat câștigător.
Astfel, a fost semnat un acord cadru, pentru un minim de 300 și un maxim de 600 de autoturisme marca BMW, seria 3, 4×4, la un preț per unitate de numai 32.000 de euro, fără TVA, având în vedere că prețul de catalog este de peste 38.600 de euro, fără TVA.
Iar în cei 32.000 de euro, intră și dotări specifice muncii de poliție, de aproximativ 4.000 de euro, respectiv, rampă, colantare, baterie suplimentară, precum și un set de anvelope de iarnă.
Istoric dotare Poliția Română
Flota Poliției Române este de peste 14.000 de autovehicule. Dintre acestea, 83% reprezintă autovehicule autohtone. În perioada 2017 – 2021, la nivelul Poliției Române, au fost achiziționate 613 autospeciale, cu performanțe ridicate, restul de 8.300 fiind autospeciale de la producător autohton, respectiv Dacia, fiecare dintre aceste achiziții fiind pentru un anumit specific al muncii de poliție.
În cele 613 autospeciale, au fost achiziționate mărci precum Mercedes, Ford, Volkswagen și BMW. Autoturismele marca BMW achiziționate au cutie de viteze 8+1.
Astfel, Poliția Română achiziționează autospeciale de la orice producător care se înscrie la o procedură de achiziție și nu este favorizat nimeni, așa cum fals s-a vehiculat în spațiul public.
De asemenea, ultima achiziție importantă, în anul 2020, a fost de autovehicule Dacia, peste 4.600, care aveau un anumit specific, iar achiziția din prezent, de BMW-uri are un alt specific, care corespunde necesităților actuale, aliniindu-se astfel celorlalte Poliții Europene.
Istoric dotare Poliția Rutieră
În ceea ce privește dotarea Poliției Rutiere cu autospeciale, aceasta constă în 55 autospeciale marca Audi (dintre care 17 cu anul de fabricație 2002-2005 și 38 cu anul de fabricație 2015), 851 – Dacia Logan – fabricație 2004-2020, Dacia Duster – 306, fabricație 2012-2021, 397 VW Polo, fabricație 2015, iar BMW – 5, fabricație 2009 și 1 fabricație 2004.
Ultimele 4 achiziții importante de auto de producție străină, în ceea ce privește structurile de Poliție Rutieră, au fost:
– în anul 2001, atunci când au fost luate autovehicule marca VW Passat, dintre care doar 59 mai sunt în uz.
– în anul 2015, atunci când au fost achiziționate 397 de autovehicule marca VW polo;
– în anul 2015, atunci când au fost achiziționate 38 de autovehicule marca Audi;
– în anul 2022, atunci când au fost achiziționate 45 de autovehicule marca Ford – Transit.
Achiziția de autovehicule marca BMW
Obiectivul general al proiectului este creșterea gradului de siguranță rutieră și scăderea numărului persoanelor decedate în accidentele de circulație, prin dotarea corespunzătoare a structurilor de poliție rutieră.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, caracteristicile tehnice variabile, pentru autospecialele ce urmează să fie achiziționate în proiect, sunt menționate ca fiind minime și nu limitative sau exclusive:
Cilindree: minim 1.900 cm3; Cutia de viteze: automată; Trepte de viteză: minim 8+1; Putere maximă: minim 130 kW(184 de CP); Cuplu: minim 290 Nm.
În cadrul proiectului, se urmărește achiziționarea de autospeciale, precum și a 250 de cinemometre laser de măsurare a vitezei, radar tip pistol, acestea formând împreună un sistem mobil de supraveghere, cu rolul de a urmări si de a opri autovehiculele ce rulează cu viteză excesivă, cu o valoare estimată per bucată de 14.000 de euro, fără TVA.
De asemenea, tot în cadrul acestui proiect, se vor achiziționa 44 de aparate DrugTest, cu o valoare estimată pe bucată de 8.800 de euro, fără TVA.
Necesitatea achiziției de astfel de auto, cu aceste specificații, este în corelare cu parcul auto al României, care, raportat la anul 2017, a fost într-o continuă creștere.
Odată cu retragerea taxei de timbru la înmatriculare, numărul de autoturisme a crescut, înmatriculând-se foarte multe autovehicule puternice, respectiv cu o capacitate cu minim 2000 cm3.
Spre exemplu, la 1 ianuarie 2017 existau înmatriculate aproximativ 348.000 de autoturisme cu o capacitate cilindrică de minim 2000 cm3, iar la 1 noiembrie 2017 numărul acestora a crescut cu peste 90 de mii de unități, ceea ce reprezintă o creștere cu 25%.
La acel moment, la nivel național, în dotarea structurilor de poliție rutieră, existau 96 de autovehicule cu o capacitatea cilindrică de minim 2.000 cm3 ceea ce reprezenta aproximativ 6% din totalul parcului auto al Poliției Rutiere, iar majoritatea cu o vechime de peste 15 ani.
Trebuie menționat faptul că, la data efectuării analizei, respectiv 2017, structurile poliției rutiere din 7 județe nu aveau niciun autovehicul funcțional din această categorie.
De asemenea, în anul respectiv, au fost înregistrate peste 2.500 de sancțiuni pentru nerespectarea indicațiilor polițiștilor rutieri, iar în cele mai multe cazuri aceștia au fost nevoiți să efectueze urmărirea autovehiculelor, ceea ce a condus la ideea că este absolut necesară dotarea poliției rutiere cu autovehicule puternice.
Totodată, s-a avut în vedere, pe lângă capacitatea cilindrică minimă mai sus menționată și numărul de rapoarte ale cutiei de viteză, respectiv 8+1 trepte automată.
În motivarea acestei alegeri, s-a avut în vedere creșterea eficienței pentru faptul că aceste cutii funcționează mai eficient în priză directă, datorită timpilor de schimbare a treptelor foarte mici, cuplul motor este permanent la valori mari și un consum de combustibil menținut în parametri, raportat la exploatarea operativă.
În aceste condiții, la momentul întocmirii caracteristicilor tehnice, s-a efectuat o prospectare a mărcilor existente pe piață, identificându-se 4 producători de autovehicule care se încadrau în specificațiile tehnice respective de la acel moment, dar trebuie avută în vedere și evoluția în timp din punct de vedere tehnic a capacităților constructive ale autovehiculelor.
PROCEDURA DE ACHIZIȚIE
Aceste autospeciale sunt achiziționate în cadrul unor proiecte, de către Poliția Română, care este autoritatea contractantă, în calitate de ordonator secundar de credit.
Prima procedură de achiziție a fost inițiată în anul 2021, pentru 300 de autovehicule de poliție rutieră, termenul de depunere a ofertelor fiind stabilit pentru data de 25 noiembrie 2021, astfel încât, la data de 26 noiembrie 2021, procedura a fost anulată ca urmare a faptului că nu a fost înregistrată nicio ofertă, deși pe piață existau 4 producători auto, care respectau specificațiile tehnice prevăzute.
Pentru reluarea acesteia, s-au analizat aspectele ce creează dificultăți furnizorilor de autovehicule (lipsa componentelor electronice, lipsa cotațiilor de preț, a cotelor de producție, incertitudinea termenelor de livrare, etc.), coroborat cu faptul că bugetul alocat acestor autovehicule a fost determinat în anul 2019, la nivelul Poliției Române s–a stabilit majorarea valorii estimate de la 26.000 la 32.000 de euro fără TVA, precum și creșterea numărului de autovehicule de la 300 la 600.
În acordul cadru a fost prevăzut un minim de 300 de autospeciale și un maxim de 600, pentru o perioadă de 24 de luni.
Astfel, în anul 2022, procedura de achiziție a fost reluată, fiind stabilit ca termen de depunere a ofertelor data de 30 iunie 2022, dată până la care a fost înregistrată o singură ofertă.
Procedura de achiziție a fost finalizată la data de 29 iulie 2022, fiind declarată câștigătoare oferta distribuitorului S.C. AUTOMOBILE BAVARIA S.R.L., care a îndeplinit toate condițiile de eligibilitate, tehnice și financiare stabilite prin documentația de atribuire.
Autoturismele BMW puteau fi ofertate de orice alt distribuitor, din țară sau străinătate.
În data de 16 august 2022, a fost încheiat acordul–cadru cu operatorul economic menționat pentru o cantitate maximă estimată de 600 de autovehicule de poliție rutieră, iar, în baza acestuia, s–a perfectat, la data de 12 septembrie 2022, primul contract subsecvent pentru furnizarea a 100 de autovehicule de poliție rutieră, cu termen de livrare 270 de zile.
Prețul unitar al tipului de autovehicul ofertat pe toata durata de 24 de luni a acordului–cadru este de 32.000 de euro, fără TVA.
În acest preț de 32.000 de euro, fără TVA, sunt incluse dotări suplimentare – rampă de avertizare acustico–optică, inscripționarea specifică, acumulator suplimentar, precum și un set de anvelope de iarnă, în condițiile în care configuratorul producătorului generează un preț minimal de 38.600 de euro, fără TVA (preț în care nu sunt incluse dotările la care am făcut anterior referire, în valoare de aproximativ 4.000 de euro).
Pe toată durata derulării procedurii de achiziție, Poliția Română a beneficiat de verificarea observatorilor Agenției Naționale de Achiziții Publice, care, la finalizarea evaluării, au emis ,,avizul conform necondiționat final”–fără de care nu era posibilă semnarea Acordului–Cadru.
De asemenea, la nivelul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, nu a fost înregistrată nicio contestație la cele 2 proceduri organizate de Poliția Română prin care să fie criticate anumite cerințe impuse prin documentația de atribuire sau rezultatul aplicării procedurii de achiziție.
CERINȚA TEHNICĂ REFERITOARE LA CUTIA DE VITEZE :
Referitor la cerința privind transmisia autovehiculului, facem precizarea că aceasta a avut ca scop obținerea unui tip de autovehicul cu performanțe ridicate din punct de vedere al tracțiunii și implicit al manevrabilității în condiții de deplasare în regim prioritar, cu asigurarea unui grad ridicat de rapiditate și siguranță activă și pasivă pentru polițiști.
Din punct de vedere al tracțiunii, cu cât cutia de viteze are mai multe trepte, cu atât caracteristica este mai apropiată de cea ideală, asigurându-se adaptarea cuplului motorului în funcție de variația rezistențelor la înaintare.
Calitățile dinamice ale unui autovehicul se apreciază prin indicatorii săi de performanță (cuplu motor, cai putere, forță de tracțiune), ce caracterizează capacitatea maximă de accelerare, viteză de deplasare, urcare a pantelor, manevrabilitate, etc.
Cerința respectivă, atât la momentul definirii proiectului tehnic necesar accesării finanțării (anul 2020), cât și în prezent a fost și este îndeplinită de minim 4 producători de autovehicule, neputând fi considerată o condiție restrictivă, conduita/decizia adoptată de furnizorii de autovehicule cu privire la participarea la proceduri de achiziție fiind exclusiv în sarcina acestora, oferta reprezentând, în accepțiunea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, actul juridic prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică.
Potrivit inginerului-șef de transmisii al Ford Motor Company, o cutie de viteze cu mai multe trepte asigură o accelerare performantă la plecarea de pe loc, iar treptele superioare contribuie la asigurarea unei economii mai bune de combustibil în condiții de exploatare intensă, precum și creșterea duratei de viață a motorului.
Astfel, cerința referitoare la cutia de viteze a fost stabilită avându-se în vedere și faptul că acest tip de autovehicul se estima că va intra în dotarea structurilor de poliție rutieră la o distanță de 3 ani față de data accesării finanțării și cu luarea în considerare a faptului că autovehiculele respective urmează a fi exploatate între 8 și 10 ani, de la data recepționării.
PROIECT
La nivelul Inspectoratului General al Poliției Române se află în implementare proiectul „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație” finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, Axa Prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient, Obiectiv Specific: Creșterea gradului de siguranță și securitate pe toate modurile de transport și reducerea impactului transporturilor asupra mediului. Perioada de implementare: 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2023.
Proiectul a fost depus în cadrul apelului de proiecte Cod POIM/49/2/5/Creșterea gradului de siguranță și securitate pe toate modurile de transport și reducerea impactului transporturilor asupra mediului, lansat la data de 30 mai 2016 în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (POIM), de către Autoritatea de Management (Ministerul Fondurilor Europene), apel relansat în 9 mai 2017.
OS 2.5. finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR vizează implementarea măsurilor care contribuie la îmbunătățirea siguranței traficului și securității transporturilor, în conformitate cu strategiile naționale în domeniu și cu planurile de dezvoltare urbană.
Principalul rezultat urmărit prin promovarea investițiilor prevăzute în cadrul OS 2.5 este: un număr redus de accidente pe toate modurile de transport și în special un număr redus de decese, rezultate în urma accidentelor rutiere.
În acest context, I.G.P.R. a avansat o propunere de proiect spre finanțare prin POIM, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, proiectul propus spre finanțare urmând să întărească capabilitățile, precum și capacitatea de acțiune a Poliției Române, contribuind semnificativ la creșterea calității serviciilor oferite comunității.
Demersurile pentru depunerea propunerii de proiect au fost începute în anul 2017, prin discuții purtate la nivelul M.A.I. și M.T. (Organismul Intermediar pentru Transport), entitate desemnată de către Autoritatea de Management pentru a gestiona proiectele de transport din cadrul POIM 2014 – 2020. Aceste discuții au vizat, în principal, stabilirea eligibilității I.G.P.R. (prin Direcția Rutieră), conform Ghidului Solicitantului, de a depune proiecte de investiții în cadrul acestui apel.
Costul unei autospeciale este de 32.000 de euro, fără TVA, preț în care sunt incluse accesorii necesare muncii de poliție. Prețul de catalog al acestei mașini, bineînțeles, fără dotările amintite, este de peste 38.600 de euro, fără TVA.
Având în vedere cele prezentate mai sus, precum și munca, implicarea, determinarea și corectitudinea polițiștilor, este clar că speculațiile din spațiul public ale unor reprezentanți sindicali sunt total nefondate și aduse în discuție cu rea-credință, astfel încât să aducă grave prejudicii de imagine instituției și menite să știrbească din încrederea cetățenilor în Poliția Română.
Astfel, procedurile de achiziție publică respectă principiile oportunității, legalității și transparenței. Oricând, toate documentele pot fi puse la dispoziția instituțiilor abilitate, pentru verificare.
La fiecare achiziție pe care a făcut-o Poliția Română, fie ca vorbim de mașini, de armament, au existat contestatari care au aruncat în spațiul public informații false sau trunchiate, suspiciuni și teorii ale conspirației.
De fiecare dată s-a dovedit contrariul acestor speculații, demonstrându-se legalitatea acestor achiziții.
Astăzi au fost în discuție mașinile BMW. Dacă licitația era câștigată de un alt producător, cu certitudine erau aceleași voci care criticau achiziția respectivă.
La finalul conferinței, Inspectorul General al Poliției Române, chestor principal de poliție Benone-Marian MATEI, a transmis: ,,Vom continua să fim transparenți, să implementăm planurile de management pentru sporirea performanței în activitățile curente ale polițiștilor și vă asigur că nu ne vom lăsa intimidați de încercările de discreditare, din păcate, din ce in ce mai frecvente, dintr-un singur motiv: siguranța cetățenilor și îndeplinirea misiunilor noastre legale nu sunt facultative pentru Poliția Română!”
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Featured

Porți deschise în „citadela digitală” a României: Vulnerabilitățile sistemice care transformă instituțiile statului în teren de joacă pentru hackeri

Publicat

acum 18 minute

pe

iulie 23, 2026

De

Într-o analiză de impact publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, se conturează un tablou sumbru al securității cibernetice din România. În timp ce statul a accelerat procesul de digitalizare sub presiunea cerințelor europene, măsurile de protecție au rămas în urmă, lăsând instituțiile publice și datele cetățenilor la mila unor atacatori care nu mai au nevoie de metode sofisticate pentru a provoca ravagii. Potrivit datelor furnizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și citate de Ziarul Național, România se află în fața unei „alerte de gradul zero”.

Digitalizare fără „baterii de stocare”: Carul pus înaintea boilor în administrația publică

Marea problemă a României nu este neapărat ingeniozitatea infractorilor cibernetici, ci vulnerabilitatea structurală a propriilor sisteme. Sursa citată, Cotidianul Național, subliniază că digitalizarea accelerată, adesea forțată de jaloanele Comisiei Europene, a fost implementată fără o arhitectură de securitate solidă.

DNSC avertizează că profilul de risc al țării este determinat de carențe elementare: servicii expuse direct la internet fără segmentare, absența proceselor de backup și lipsa autentificării multi-factor. În acest context, incidentele nerezolvate de la Cadastru sau de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene devin simptome ale unei boli cronice: „Am pus carul înaintea boilor”, notează publicația, comparând digitalizarea fără protecție cu boom-ul fotovoltaicelor fără capacități de stocare.

Resursa umană, marele absent: România, sub media UE la specialiști IT

În spatele zidurilor virtuale șubrede stă o realitate statistică dureroasă. Deși România se mândrește cu talentul informaticienilor săi, raportul DNSC indică faptul că țara dispune de doar 2,8% specialiști ICT în totalul forței de muncă, mult sub media europeană de 5,0%.

Fără personal calificat și fără resurse financiare alocate strategic, securitatea cibernetică rămâne un concept teoretic. Jurnalista Claudia Marcu punctează în Cotidianul Național că în 8 din 10 sectoare evaluate, lipsa banilor și a experților reprezintă obstacolul principal în calea apărării. Din această cauză, atacuri banale precum phishing-ul sau ingineria socială reușesc să blocheze instituții întregi, nu prin complexitate, ci prin exploatarea „culturii de securitate deficitare”.

Era inteligenței artificiale: Atacuri autonome care depășesc capacitatea de reacție a statului

Anul 2025 a marcat o schimbare radicală a paradigmei de risc. Potrivit raportului DNSC citat de Ziarul Național, a fost documentat primul caz de spionaj cibernetic executat în proporție de 90% de un sistem de Inteligență Artificială (IA) agentică. Această tehnologie permite atacatorilor cu resurse modeste să lanseze campanii autonome care anterior erau accesibile doar marilor puteri statale.

Mai mult, instrumentele de tip deepfake sunt deja utilizate operațional în fraude care vizează cetățenii români. În timp ce hackerii folosesc IA pentru a automatiza exploatarea vulnerabilităților, statul român se luptă încă cu baze de date interconectate insuficient gestionate, unde dispozitivele mobile ale angajaților rămân în afara oricărui perimetru de securitate.

Sectorul bancar, principala țintă: 71% din atacuri vizează banii și datele financiare

Analiza sectorială arată că infractorii cibernetici se concentrează acolo unde este capitalul. Sectorul bancar domină distribuția atacurilor (71%), urmat de serviciile poștale și infrastructurile financiare. O metodă recurentă în 2025 a fost utilizarea BitLocker — un instrument legitim de criptare — pentru a bloca datele firmelor de contabilitate și audit.

Impactul este devastator pentru mediul de afaceri: datele financiare și de personal devin indisponibile în câteva ore, iar detecția este aproape imposibilă pentru organizațiile care nu dispun de monitorizare continuă. „Vulnerabilitățile sunt atât de mari încât nici nu este nevoie de prea multă imaginație pentru a face ravagii”, conchide analiza din Cotidianul Național, lăsând deschisă o întrebare critică: cât timp își mai permite România să ignore securitatea în drumul său spre modernizare?

Citeste in continuare

Anchete

Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință

Publicat

acum 23 de minute

pe

iulie 23, 2026

De

O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.

„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților

Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.

Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.

Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului

Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.

„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.

Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor

Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.

Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).

Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul

Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).

Citeste in continuare

Administratie

Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen

Publicat

acum 28 de minute

pe

iulie 23, 2026

De

Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.

Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin

Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.

Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.

„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze

Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.

Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.

Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări

Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.

Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv23 de ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...
Exclusiv23 de ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...
Exclusiv23 de ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...
Exclusiv23 de ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...
Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...
Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...
Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...
Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...
Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...
Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...
Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...
Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...
Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...
Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...
Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv