Administratie
Kaufland și Lidl nu mai oferă încărcarea gratis pentru șoferii vehiculelor pe baterii

Lanțurile de magazine Lidl și Kaufland renunță la încărcarea gratuită a mașinilor electrice ale clienților. Serviciul va fi taxat chiar de ieri, anunță româniatv.
Marţi 13, zi cu ghinion pentru şoferii de maşini electrice care încărcau bateriile gratuit la Kaufland şi Lidl. Mulți clienți ai magazinelor Lidl și Kaufland, cât timp mergeau la cumpărături, aveau posibilitatea de a-și încărca gratuit mașinie electrice, însă, din păcate pentru aceștia, serviciul nu va mai fi disponibil gratuit.
Încărcarea gratuită a mașinilor electrice în parcările supermarketurilor va deveni istorie începând cu data de 13 septembrie, în Germania.
Odată cu intrarea în vigoare a noilor măsuri, clienții vor trebui să plătească o sumă cuprinsă între 29 și 65 de cenți kW/h, după cum a informat Spiegel.
Magazinele preferate atât de către români cât și de către nemți, Lidl și Kaufland care fac parte din grupul Schwarz, urmează să introducă această taxă de electricitate începând cu data de 13 septembrie, potrivit ultimului anunț al grupului.
Anul trecut, Kaufland a încercat sa introducă un cupon pentru cei care cumpără din magazin, soluţie irelevantă pentru că aceste staţii au fost tot timpul ocupate de mașinile de ridesharing.
Lidl oferă începând de astăzi încărcare cu 1.49 euro, sau 2.41 lei pentru fiecare kw încărcat, preţ normal pentru luna septembrie 2022.
În Germania și supermarket-urile Aldi Süd au renunțat la încărcare gratis a mașinilor electrice pentru că prețul energiei era plătit de toți clienții care în proporție de 95% veneau la cumpărături cu mașini diesel și pe benzină.
ANRE a realizat un calcul mediu al facturii, și anume 1.500 lei pe lună
În ceea ce privește locațiile individuale, mașina electrică ar putea fi încărcată cu 150 de kilowați pe oră sau mai mult contra sumei de 0,65 de euro.
Acestă măsură de a înceta gratuitatea încărcării mașinilor electrice are drept scop extinderea și întreținerea stației de încărcare.
Șoferii au la dispoziție un configurator online, oferit de ANRE, prin care aceștia pot afla consumul casnic de kwh pe lună, care va determina costul facturilor.
Ofertele nu sunt tocmai accesibile, cea mai ieftină fiind cea de la Hidroelectrica, care are un preț de 0.69 kwh, ceea ce înseamnă un preț de 344 lei.
ANRE a realizat un calcul mediu al facturii, și anume 1.500 lei pe lună, care este echivalentul a 160 litri de motorină, pe care o mașină Logan 1.5 dCI parcurge peste 2.500 km în fecare lună.
Tot ANRE a transmis faptul că un consum casnic mediu lunar în România, fără mașina electrică, ajunge până la 73 lei lunar, după ce intră în Ordonanța de Urgență.
Costurile în creştere ale energiei ar putea ameninţa viitorul maşinilor electrice
O creştere a preţurilor la electricitate, precum şi a costurilor şi disponibilităţii materiilor prime, o penurie cronică de piese şi o reducere generalizată a venitului disponibil au un impact considerabil asupra producţiei şi vânzărilor de automobile.
Dacă tendinţa va continua, există, de asemenea, îngrijorarea că va exista un efect în lanţ asupra investitorilor, care nu vor avea stimulente pentru a construi instalaţii de încărcare, ceea ce va face ca maşinile electrice să fie mai puţin atractive, pentru că ar fi mai puţin practice, de rulat.
Dar de la recentele creşteri ale preţurilor la electricitate, în Germania, de aproximativ o treime faţă de anul trecut, diferenţa de preţ s-a redus, potrivit The Guardian.
Proprietarii de maşini electrice, fie că îşi încarcă maşinile acasă, fie că au încheiat contracte cu operatorii de încărcare, au înregistrat creşteri de preţ de 10% sau mai mult.
Sunt aşteptate şi alte creşteri de preţuri, din cauza faptului că preţul energiei electrice este legat de cel al gazului, care a devenit tot mai rar de când Rusia a oprit livrările de gaz către Germania, în urmă cu aproape două săptămâni.
Allego, unul dintre cei mai mari operatori de staţii de încărcare din Germania, şi-a majorat preţurile la începutul acestei luni, de la 43 de cenţi pe kilowatt-oră la 47 de cenţi.
Încărcarea rapidă, prin intermediul unui curent continuu, a crescut de la 65 la 70 de cenţi pe kilowatt-oră, în timp ce cea mai rapidă, aşa-numita încărcare ultra-rapidă, a crescut de la 68 la 75 de cenţi pe kilowatt-oră.
Potrivit economistului în domeniul auto Stefan Bratzel, această evoluţie reprezintă o ameninţare imediată pentru industrie.
„Explozia preţurilor la electricitate ar putea sfârşi prin a fi un pericol acut pentru tranziţia vehiculelor şi trebuie să fim al naibii de atenţi în această privinţă”, a declarat acesta pentru presa germană.
„Maşinile electrice îşi pierd din farmec”, a scris și Helena Wisbert, directorul Centrului de cercetare auto din Duisburg, într-un comentariu recent pentru cotidianul economic Handelsblatt.
Observatorii din industrie spun că nu cred că o reformă a UE, care ar urma să decupleze preţul energiei electrice de cel al gazului, se va realiza suficient de repede.
O sugestie care ar putea fi implementată relativ rapid ar fi creşterea taxei pe autovehicule pentru maşinile diesel şi pe benzină. În prezent, maşinile electrice nu sunt eligibile pentru taxa pe vehicule. De asemenea, acestea pot utiliza benzile de autobuz şi locurile de parcare indisponibile pentru maşinile neelectrice. (Irinel I.).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 3 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 2 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 7 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare