Anchete
Tematica și bibliografia pentru admiterea in programul universitar de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție „Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice”
Candidații pentru programul universitar de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție „Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice”, care va avea durata de un an, două semestre, 60 de credite transferabile, forma de învățământ cu frecvență, domeniul de studii universitare „Drept” în cadrul Academiei de Poliție vor susține examenul din următoarele acte normative, precizeaza cei de la sindicatul Europol:
TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA
DREPT CIVIL
1. Dreptul de proprietate privată art.551-562, 567-630, 693-772, 928-948 Codul civil
– Noțiune
– Caractere juridice
– Atributele dreptului de proprietate privată
– Limitele exercitării dreptului de proprietate privată
– Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată
– Modurile de dobândire a dreptului de proprietate privată
– Stingerea dreptului de proprietate privată
2. Dreptul de proprietate publică art.554, art.858-875 Codul civil
3. Contractul civil – izvor de obligații art.1164-1181, 1201-1294 Codul civil
– Noțiune și clasificare
– Interpretarea contractelor
– Condiții de validitate
– Efectele contractelor
– Nulitatea contractului
4. Răspunderea civilă delictuală art.1349, 1351-1380 Codul civil
– Răspunderea pentru fapta proprie
– Răspunderea pentru fapta altuia
– Răspunderea pentru prejudiciul cauzate de animale sau lucruri
– Răspunderea pentru ruina edificiului
DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ
1. Aplicarea legii penale în timp şi spaţiu – Art. 3-14 Codul penal
2. Infracţiunea. noţiunea, trăsăturile esenţiale şi conţinutul infracţiunii – Art. 15-17 Codul penal
3. Formele infracţiunii – Art. 32-34 Codul penal
4. Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni – Art. 35-45 Codul penal
5. Autorul și participanții – Art. 46-52 Codul penal
6. Cauzele justificative – Art. 18-22 Codul penal
7. Cauzele de neimputabilitate – Art. 23-31 Codul penal
8. Pedepsele – Art. 53-73 Codul penal
9. Individualizarea pedepselor – Art. 74-106 Codul penal
10. Măsurile de siguranţă – Art. 107-112¹ Codul penal
11. Răspunderea penală a persoanei juridice – Art. 135-151 Codul penal
10. Cauzele care înlătură răspunderea penală – Art. 152-159 Codul penal
DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ
I. Infracţiuni contra persoanei
1. Infracţiuni contra vieţii
– Omorul. Art.188 Codul penal
– Omorul calificat. Art 189 Codul penal
– Uciderea la cererea victimei. Art. 190 Codul penal
– Uciderea din culpă. Art. 192 Codul penal
2. Infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii
– Lovirea sau alte violenţe Art. 193 Codul penal
– Vătămarea corporală Art. 194 Codul penal
– Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte Art. 195 Codul penal
– Vătămarea corporală din culpă Art. 196 Codul penal
3. Infracţiuni săvârşite asupra unui membru de familie
– Violenţa în familie Art. 199 Codul penal
– Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă Art. 200 Codul penal
4. Infracţiuni contra libertăţii persoanei
– Lipsirea de libertate în mod ilegal Art. 205 Codul penal
– Ameninţarea Art. 206 Codul penal
– Şantajul Art. 207 Codul penal
5. Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile
– Traficul de persoane Art. 210 Codul penal
– Traficul de minori Art. 211 Codul penal
-Proxenetismul Art. 213 Codul penal
6. Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale
– Violul Art. 218 Codul penal
– Agresiunea sexuală Art. 219 Codul penal
– Actul sexual cu un minor Art. 220 Codul penal
7. Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private
– Violarea de domiciliu Art. 224 Codul penal
– Violarea sediului profesional Art. 225 Codul penal
II. Infracţiuni contra patrimoniului
1. Furtul
– Furtul Art. 228 Codul penal
– Furtul calificat Art. 229 Codul penal
– Furtul în scop de folosinţă Art. 230 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 232 Codul penal
2. Tâlhăria
– Tâlhăria Art. 233 Codul penal
– Tâlhăria calificată Art. 234 Codul penal
– Tâlhăria urmată de moartea victimei Art. 236 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 237 Codul penal
3. Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
– Abuzul de încredere Art. 238 Codul penal
– Înşelăciunea Art. 244 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 248 Codul penal
4. Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice
– Frauda informatică Art. 249 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 252 Codul penal
5. Distrugerea
– Distrugerea Art. 253 Codul penal
– Distrugerea calificată Art. 254 Codul penal
– Distrugerea din culpă Art.255 Codul penal
III. Infracţiuni contra autorităţii
– Ultrajul Art. 257 Codul penal
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri Art. 259 Codul penal
– Ruperea de sigilii Art. 260 Codul penal
– Sustragerea de sub sechestru Art. 261 Codul penal
IV. Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei
– Nedenunţarea Art. 266 Codul penal
– Omisiunea sesizării Art. 267 Codul penal
– Favorizarea făptuitorului Art. 269 Codul penal
– Tăinuirea Art. 270 Codul penal
– Mărturia mincinoasă Art. 273 Codul penal
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri Art. 275 Codul penal
– Cercetarea abuzivă Art. 280 Codul penal
– Ultrajul judiciar Art. 279 Codul penal
– Evadarea Art. 285 Codul penal
– Înlesnirea evadării Art. 286 Codul penal
V. Infracţiuni de corupţie şi de serviciu
1. Infracţiuni de corupţie
– Luarea de mită Art. 289 Codul penal
– Darea de mită Art. 290 Codul penal
– Traficul de influenţă Art. 291 Codul penal
– Cumpărarea de influenţă Art. 292 Codul penal
– Fapte săvârșite de către membrii instanțelor de arbitraj sau în legătură cu aceștia Art. 293Codul penal
– Fapte săvârșite de către funcționari străini sau în legătură cu aceștia Art. 294 Codul penal
2. Infracţiuni de serviciu
– Delapidarea Art. 295 Codul penal
– Purtarea abuzivă Art. 296 Codul penal
– Abuzul în serviciu Art. 297 Codul penal
– Neglijenţa în serviciu Art. 298 Codul penal
VI. Infracţiuni de fals. Falsuri în înscrisuri
– Falsul material în înscrisuri oficiale Art. 320 Codul penal
– Falsul intelectual Art. 321 Codul penal
– Falsul în înscrisuri sub semnătură privată Art. 322 Codul penal
– Uzul de fals Art. 323 Codul penal
– Falsificarea unei înregistrări tehnice Art. 324 Codul penal
– Falsul informatic Art. 325 Codul penal
– Falsul în declaraţii Art. 326 Codul penal
– Falsul privind identitatea Art. 327 Codul penal
DREPT PROCESUAL PENAL:
1. Acţiunea penală (art. 14 – 18 Codul de procedură penală)
– Noţiunea şi factorii acţiunii penale
– Trăsăturile acţiunii penale
– Etapele desfăşurării acţiunii penale
2. Acţiunea civilă în procesul penal (art. 19 – 27 Codul de procedură penală)
– Noţiunea, factorii şi condiţiile exercitării acţiunii civile în procesul penal
– Trăsăturile acţiunii civile în procesul penal
– Exercitarea şi rezolvarea acţiunii civile
3. Raportul dintre acţiunea penală şi acţiunea civilă (art. 28 Codul de procedură penală)
4. Participanţii în procesul penal (art. 29 – 87 Codul de procedură penală)
– Organele judiciare şi competenţa acestora
– Subiecţii procesuali principali
– Părţile
5. Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii în procesul penal (art. 97 – 124, art. 156 – 1681, art. 192 – 195, art. 200 – art. 201 Codul de procedură penală)
– Probele
– Mijloacele de probă şi procedeele probatorii
– Audierea persoanelor
– Percheziţia şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri
– Cercetarea la faţa locului şi reconstituirea
– Comisia rogatorie şi delegarea
6. Măsurile procesuale ( art. 202 – 248 Codul de procedură penală)
– Măsurile preventive
– Măsurile de siguranţă
7. Urmărirea penală (art. 285 – 341 Codul de procedură penală)
– Consideraţii introductive privind urmărirea penală
– Conducerea şi supravegherea activităţii organelor de cercetare penală de către procuror
– Declanşarea urmăririi penale
– Efectuarea urmăririi penale
– Rezolvarea cauzelor şi sesizarea instanţei
– Reluarea urmăririi penale
– Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală
DREPT CONSTITUŢIONAL:
Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale – art. 15-57 Constituția României revizuită 2003
TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI
1. Structura actului normativ (art. 40-57 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată)
LEGEA nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române(republicată, cu modificările și completările ulterioare)
1. Organizarea și funcționarea Poliției Române ( art. 5-25)
2. Atribuțiile Poliției Române (art. 26-28)
LEGEA nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare Cariera polițistului ( art. 8-2749)
LEGISLAȚIE ȘI JURISPRUDENȚĂ RELEVANTE
I. LEGISLAȚIE (ce va fi adusă la zi în raport cu modificările legislative intervenite până la data publicării anunțului privind organizarea concursului)
1. Constituția României, republicată în Monitorul Oficial nr. 767/2003;
2. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare;
3. Codul penal și Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările legislative ulterioare, precum și cu modificările intervenite ca urmare a deciziilor Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate publicate în Monitorul Oficial până la data publicării anunțului privind organizarea concursului;
4. Codul de procedură penală și Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările intervenite ca urmare a deciziilor Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate publicate în Monitorul Oficial până la data publicării anunțului privind organizarea concursului;
5. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată;
6. Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române republicată, cu modificările și completările ulterioare;
7. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.
II. JURISPRUDENȚĂ
1. Deciziile de admitere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recurs în interesul legii și în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care se referă la obiectul tematicii, raportat la actele normative din bibliografie, publicate în Monitorul Oficial până la data anunțării concursului;
2. Deciziile Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate care se referă la obiectul tematicii, raportat la actele normative din bibliografie, publicate în Monitorul Oficial până la data anunțării concursului.
Actele normative pot fi consultate pe site-ul Sindicatului EUROPOL la secțiunea ”Legislație”. (Cerasela N.).
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 24 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 24 de oreO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 24 de oreFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



