Anchete
Tematica și bibliografia pentru admiterea in programul universitar de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție „Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice”
Candidații pentru programul universitar de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție „Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice”, care va avea durata de un an, două semestre, 60 de credite transferabile, forma de învățământ cu frecvență, domeniul de studii universitare „Drept” în cadrul Academiei de Poliție vor susține examenul din următoarele acte normative, precizeaza cei de la sindicatul Europol:
TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA
DREPT CIVIL
1. Dreptul de proprietate privată art.551-562, 567-630, 693-772, 928-948 Codul civil
– Noțiune
– Caractere juridice
– Atributele dreptului de proprietate privată
– Limitele exercitării dreptului de proprietate privată
– Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată
– Modurile de dobândire a dreptului de proprietate privată
– Stingerea dreptului de proprietate privată
2. Dreptul de proprietate publică art.554, art.858-875 Codul civil
3. Contractul civil – izvor de obligații art.1164-1181, 1201-1294 Codul civil
– Noțiune și clasificare
– Interpretarea contractelor
– Condiții de validitate
– Efectele contractelor
– Nulitatea contractului
4. Răspunderea civilă delictuală art.1349, 1351-1380 Codul civil
– Răspunderea pentru fapta proprie
– Răspunderea pentru fapta altuia
– Răspunderea pentru prejudiciul cauzate de animale sau lucruri
– Răspunderea pentru ruina edificiului
DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ
1. Aplicarea legii penale în timp şi spaţiu – Art. 3-14 Codul penal
2. Infracţiunea. noţiunea, trăsăturile esenţiale şi conţinutul infracţiunii – Art. 15-17 Codul penal
3. Formele infracţiunii – Art. 32-34 Codul penal
4. Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni – Art. 35-45 Codul penal
5. Autorul și participanții – Art. 46-52 Codul penal
6. Cauzele justificative – Art. 18-22 Codul penal
7. Cauzele de neimputabilitate – Art. 23-31 Codul penal
8. Pedepsele – Art. 53-73 Codul penal
9. Individualizarea pedepselor – Art. 74-106 Codul penal
10. Măsurile de siguranţă – Art. 107-112¹ Codul penal
11. Răspunderea penală a persoanei juridice – Art. 135-151 Codul penal
10. Cauzele care înlătură răspunderea penală – Art. 152-159 Codul penal
DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ
I. Infracţiuni contra persoanei
1. Infracţiuni contra vieţii
– Omorul. Art.188 Codul penal
– Omorul calificat. Art 189 Codul penal
– Uciderea la cererea victimei. Art. 190 Codul penal
– Uciderea din culpă. Art. 192 Codul penal
2. Infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii
– Lovirea sau alte violenţe Art. 193 Codul penal
– Vătămarea corporală Art. 194 Codul penal
– Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte Art. 195 Codul penal
– Vătămarea corporală din culpă Art. 196 Codul penal
3. Infracţiuni săvârşite asupra unui membru de familie
– Violenţa în familie Art. 199 Codul penal
– Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă Art. 200 Codul penal
4. Infracţiuni contra libertăţii persoanei
– Lipsirea de libertate în mod ilegal Art. 205 Codul penal
– Ameninţarea Art. 206 Codul penal
– Şantajul Art. 207 Codul penal
5. Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile
– Traficul de persoane Art. 210 Codul penal
– Traficul de minori Art. 211 Codul penal
-Proxenetismul Art. 213 Codul penal
6. Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale
– Violul Art. 218 Codul penal
– Agresiunea sexuală Art. 219 Codul penal
– Actul sexual cu un minor Art. 220 Codul penal
7. Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private
– Violarea de domiciliu Art. 224 Codul penal
– Violarea sediului profesional Art. 225 Codul penal
II. Infracţiuni contra patrimoniului
1. Furtul
– Furtul Art. 228 Codul penal
– Furtul calificat Art. 229 Codul penal
– Furtul în scop de folosinţă Art. 230 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 232 Codul penal
2. Tâlhăria
– Tâlhăria Art. 233 Codul penal
– Tâlhăria calificată Art. 234 Codul penal
– Tâlhăria urmată de moartea victimei Art. 236 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 237 Codul penal
3. Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
– Abuzul de încredere Art. 238 Codul penal
– Înşelăciunea Art. 244 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 248 Codul penal
4. Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice
– Frauda informatică Art. 249 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 252 Codul penal
5. Distrugerea
– Distrugerea Art. 253 Codul penal
– Distrugerea calificată Art. 254 Codul penal
– Distrugerea din culpă Art.255 Codul penal
III. Infracţiuni contra autorităţii
– Ultrajul Art. 257 Codul penal
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri Art. 259 Codul penal
– Ruperea de sigilii Art. 260 Codul penal
– Sustragerea de sub sechestru Art. 261 Codul penal
IV. Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei
– Nedenunţarea Art. 266 Codul penal
– Omisiunea sesizării Art. 267 Codul penal
– Favorizarea făptuitorului Art. 269 Codul penal
– Tăinuirea Art. 270 Codul penal
– Mărturia mincinoasă Art. 273 Codul penal
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri Art. 275 Codul penal
– Cercetarea abuzivă Art. 280 Codul penal
– Ultrajul judiciar Art. 279 Codul penal
– Evadarea Art. 285 Codul penal
– Înlesnirea evadării Art. 286 Codul penal
V. Infracţiuni de corupţie şi de serviciu
1. Infracţiuni de corupţie
– Luarea de mită Art. 289 Codul penal
– Darea de mită Art. 290 Codul penal
– Traficul de influenţă Art. 291 Codul penal
– Cumpărarea de influenţă Art. 292 Codul penal
– Fapte săvârșite de către membrii instanțelor de arbitraj sau în legătură cu aceștia Art. 293Codul penal
– Fapte săvârșite de către funcționari străini sau în legătură cu aceștia Art. 294 Codul penal
2. Infracţiuni de serviciu
– Delapidarea Art. 295 Codul penal
– Purtarea abuzivă Art. 296 Codul penal
– Abuzul în serviciu Art. 297 Codul penal
– Neglijenţa în serviciu Art. 298 Codul penal
VI. Infracţiuni de fals. Falsuri în înscrisuri
– Falsul material în înscrisuri oficiale Art. 320 Codul penal
– Falsul intelectual Art. 321 Codul penal
– Falsul în înscrisuri sub semnătură privată Art. 322 Codul penal
– Uzul de fals Art. 323 Codul penal
– Falsificarea unei înregistrări tehnice Art. 324 Codul penal
– Falsul informatic Art. 325 Codul penal
– Falsul în declaraţii Art. 326 Codul penal
– Falsul privind identitatea Art. 327 Codul penal
DREPT PROCESUAL PENAL:
1. Acţiunea penală (art. 14 – 18 Codul de procedură penală)
– Noţiunea şi factorii acţiunii penale
– Trăsăturile acţiunii penale
– Etapele desfăşurării acţiunii penale
2. Acţiunea civilă în procesul penal (art. 19 – 27 Codul de procedură penală)
– Noţiunea, factorii şi condiţiile exercitării acţiunii civile în procesul penal
– Trăsăturile acţiunii civile în procesul penal
– Exercitarea şi rezolvarea acţiunii civile
3. Raportul dintre acţiunea penală şi acţiunea civilă (art. 28 Codul de procedură penală)
4. Participanţii în procesul penal (art. 29 – 87 Codul de procedură penală)
– Organele judiciare şi competenţa acestora
– Subiecţii procesuali principali
– Părţile
5. Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii în procesul penal (art. 97 – 124, art. 156 – 1681, art. 192 – 195, art. 200 – art. 201 Codul de procedură penală)
– Probele
– Mijloacele de probă şi procedeele probatorii
– Audierea persoanelor
– Percheziţia şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri
– Cercetarea la faţa locului şi reconstituirea
– Comisia rogatorie şi delegarea
6. Măsurile procesuale ( art. 202 – 248 Codul de procedură penală)
– Măsurile preventive
– Măsurile de siguranţă
7. Urmărirea penală (art. 285 – 341 Codul de procedură penală)
– Consideraţii introductive privind urmărirea penală
– Conducerea şi supravegherea activităţii organelor de cercetare penală de către procuror
– Declanşarea urmăririi penale
– Efectuarea urmăririi penale
– Rezolvarea cauzelor şi sesizarea instanţei
– Reluarea urmăririi penale
– Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală
DREPT CONSTITUŢIONAL:
Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale – art. 15-57 Constituția României revizuită 2003
TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI
1. Structura actului normativ (art. 40-57 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată)
LEGEA nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române(republicată, cu modificările și completările ulterioare)
1. Organizarea și funcționarea Poliției Române ( art. 5-25)
2. Atribuțiile Poliției Române (art. 26-28)
LEGEA nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare Cariera polițistului ( art. 8-2749)
LEGISLAȚIE ȘI JURISPRUDENȚĂ RELEVANTE
I. LEGISLAȚIE (ce va fi adusă la zi în raport cu modificările legislative intervenite până la data publicării anunțului privind organizarea concursului)
1. Constituția României, republicată în Monitorul Oficial nr. 767/2003;
2. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare;
3. Codul penal și Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările legislative ulterioare, precum și cu modificările intervenite ca urmare a deciziilor Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate publicate în Monitorul Oficial până la data publicării anunțului privind organizarea concursului;
4. Codul de procedură penală și Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările intervenite ca urmare a deciziilor Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate publicate în Monitorul Oficial până la data publicării anunțului privind organizarea concursului;
5. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată;
6. Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române republicată, cu modificările și completările ulterioare;
7. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.
II. JURISPRUDENȚĂ
1. Deciziile de admitere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recurs în interesul legii și în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care se referă la obiectul tematicii, raportat la actele normative din bibliografie, publicate în Monitorul Oficial până la data anunțării concursului;
2. Deciziile Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate care se referă la obiectul tematicii, raportat la actele normative din bibliografie, publicate în Monitorul Oficial până la data anunțării concursului.
Actele normative pot fi consultate pe site-ul Sindicatului EUROPOL la secțiunea ”Legislație”. (Cerasela N.).
Anchete
Circul Constituțional al României: Cum vrem un judecător, dar primim un „expert” fără drept și un CV improvizat!
Zi de foc la Curtea de Apel: Azi, judecata unei numiri de scandal!
Pe scena absurdului judiciar românesc, cortina se ridică din nou, promițând un spectacol de proporții. Azi, vineri, 30 ianuarie 2026, la Curtea de Apel București, se anunță o zi de foc, una care ar putea zgudui din temelii credibilitatea celei mai înalte instanțe a țării: Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătoarea Olimpiea Crețeanu va pronunța verdictul în dosarul 8100/2/2025, dosar în care avocata Silvia Uscov a aruncat mănușa, cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât suspendarea Decretului prezidențial prin care Nicușor Dan l-a cocoțat pe profesorul Dacian Dragoș în fotoliul de judecător CCR! Adevărul, dezvăluit inițial de publicația Lumea Justiției, este mult mai murdar decât o simplă „eroare”. Este o lecție despre cum poți ajunge la vârful justiției fără să îndeplinești, de fapt, condițiile elementare.
Profesorul fără drept: Când CV-ul sună a farsă penală!
Acuzația principală, o adevărată torpilă lansată de avocata Uscov, este de o gravitate rară: domnul Dragoș ar fi prestat servicii de consultanță juridică pentru filiala românească a gigantului francez Systra fără să aibă absolut nicio calitate legală pentru asta! Nici avocat, nici măcar consilier juridic! O ilegalitate crasă, o bătaie de joc la adresa unei profesii reglementate. Lumea Justiției a disecat CV-ul „ilustrului” profesor, arătând că prin intermediul unui PFA, Dacian-Cosmin Dragoș a colaborat cu Systra SA din 2016 până aproape de momentul numirii sale la CCR. Or, pentru asemenea „prestări servicii” – fie și prin PFA – trebuia să dețină atestarea de avocat sau de consilier juridic. Dar, surpriză! Niciuna! Și, culmea tupeului, nu este o presupunere malitioasă! Chiar domnul judecător CCR în devenire, în propriul CV publicat pe site-ul Curții, recunoaște negru pe alb că a prestat „activități de consultanță juridică”! Mai mult, în întâmpinarea depusă în instanță, se autodefinește ca „expert juridic” și confirmă „consultanța juridică” pentru Systra. Așadar, avem un domn care, după spusele avocatei Uscov, ar fi practicat avocatura ilegal, iar acum ar trebui să judece legea la nivel constituțional! O ironie amară, demnă de dosarul penal invocat de Silvia Uscov, conform art. 348 din Codul penal, care sancționează exercitarea fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizație.
Matematica vechimii, rezultate dezastruoase: 18 ani sau o minciună gogonată?
Dar scandalul nu se oprește aici. Vechimea, acea condiție esențială și cumulativă de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, cerută de Legea CCR și Constituție, pare să fie o poveste pentru alți ochi, nu pentru cei ai decidenților. Avocata Uscov demontează cu precizie elvețiană fiecare punct din „palmaresul” domnului Dragoș. Din cei peste 26 de ani invocați, doar o mică parte, 3 ani și 4 luni, la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir Cluj-Napoca, ar putea fi considerate învățământ juridic superior în sensul strict constituțional. Restul de peste două decenii la Facultatea de Științe Politice și Administrative, deși „valoroase academic”, nu reprezintă învățământ juridic superior! Cu alte cuvinte, profesorul nostru a predat administrație publică, nu drept, pentru majoritatea „vechimii” sale academice.
Jonglerii administrative: Experți, președinți și membri – De la ce se face vechime la CCR?
Și dacă vechimea în învățământ este subțire ca o foaie de hârtie, activitatea juridică este inexistentă! Iată cum demontează S. Uscov „vechimea” domnului Dragoș, invocată cu atâta fală:
- Funcțiile de consultanță administrativă (consilier ministerial, expert în comisii): O simplă muncă de secretariat sau de „șef de proiect”, nicidecum profesii juridice reglementate. ÎCCJ a spus-o clar: funcțiile nu se echivalează după „atribuții”, ci după încadrarea formală în profesii recunoscute!
- Activități de expert în proiecte internaționale și arbitraje ICSID: Dacă nu ești avocat cu drept de exercițiu sau consilier juridic angajat, e doar consultanță pe contract civil. Adică, la fel de juridic ca un mecanic auto care citește Codul Rutier.
- Expert achiziții publice: O activitate „tehnico-administrativă”, consultativă, care nu are nicio legătură cu „funcțiile de specialitate juridică” cerute de lege. E ca și cum ai număra anii de stat la coadă la taxe ca experiență în contabilitate!
- Președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) și Membru în Comisia de științe juridice CNATDCU: Două „titluri” pompoase, dar care reprezintă, în esență, calități în organisme consultative, plătite la ședință, nu „funcții de specialitate juridică” cu vechime recunoscută. Așadar, domnul Dragoș a fost un „expert academic”, un „evaluator”, un „șef de comisie”, dar nicidecum un jurist în sensul cerut de Constituție!
În concluzie, matematica este crudă: doar aproximativ 3 ani și 4 luni în învățământul juridic superior și ZERO ani în activitate juridică validă!
Președintele (In)competent și riscul colapsului constituțional!
Cu toate aceste „dezvăluiri”, devine evident că Decretul Președintelui Nicușor Dan (nr. 774/2025) prin care a fost numit profesorul Dragoș este, la fel ca „vechimea” acestuia, profund nelegal. Această numire, o palmă dată bunului simț și legii fundamentale, încalcă dispozițiile clare ale Art. 143 din Constituție. Suspendarea imediată a acestui decret nu este o simplă formalitate, ci o măsură imperativă pentru a proteja ordinea de drept, pentru a salva ce a mai rămas din prestigiul Curții Constituționale și pentru a preveni un prejudiciu ireversibil asupra întregului sistem juridic. Interesul public superior nu poate fi sacrificat pe altarul unor interpretări „creative” ale legii sau, mai grav, pe cel al unor numiri pe criterii necunoscute, în detrimentul legalității și profesionalismului.
Mâine, ochii României trebuie să fie ațintiți spre Curtea de Apel. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor permite ca o instituție esențială a democrației să fie condusă de un judecător cu un CV „rearanjat” și o „vechime” fantomă. Justiția română este din nou la examen. Și, de data aceasta, miza este chiar Constituția! (Irinel I.).
Anchete
O nouă frontieră legală: Magistrații, excluși de la conducerea Facultăților de Drept
Sursa citată, Lumea Justiției, dezvăluie o nouă incompatibilitate adăugată pe lista deja lungă de restricții profesionale pentru magistrați. Într-un context în care dezbaterea publică se concentrează adesea pe beneficiile de care se bucură judecătorii și procurorii, cum ar fi pensiile de serviciu, puțini sunt cei care analizează complexitatea impedimentelor cu care aceștia se confruntă în cariera lor. Zilele acestea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat o altă limitare semnificativă.
Din justiție, dar nu și la cârma Academiei: Decanat interzis
Mai exact, o decizie recentă a CSM stipulează că judecătorii și procurorii nu pot deține funcția de decan al unei facultăți de drept. Aceasta înseamnă că o instituție de învățământ superior de specialitate, care formează viitorii juriști, nu poate fi condusă de un magistrat activ, indiferent de expertiza sa juridică sau academică.
Verdictul Comisiei CSM: Profesor Da, Decan Nu!
Clarificarea a venit din partea Comisiei de lucru nr. 1-reunită „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Aceasta a stabilit explicit că „funcţia de judecător este incompatibilă cu funcţia de decan al unei facultăți de drept”. Astfel, deși un magistrat poate preda în cadrul unei facultăți de drept, calitatea de profesor universitar fiind permisă, accesul la funcția de conducere de decan este acum oficial blocat. Această decizie trasează o linie clară între rolul didactic și cel administrativ în mediul academic pentru magistrați.
Cererea de clarificare, venită de la Cluj
Potrivit informațiilor obținute, această clarificare importantă a fost solicitată de către judecătorul Sergiu-Nicolae Cârlan de la Tribunalul Cluj, subliniind nevoia constantă de delimitare clară a sferelor de activitate în sistemul juridic românesc. Decizia CSM adaugă o nouă nuanță regimului de incompatibilități, redefinind, implicit, rolul magistraților în peisajul academic și administrativ al educației juridice. (Irinel I.).
Anchete
Justiția română în agitație: Plângerea fostei judecătoare Camelia Bogdan, respinsă de CSM, un magistrat, suspendat în circumstanțe „misterioase”
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost astăzi în centrul atenției, pronunțându-se în două cazuri distincte, dar relevante pentru sistemul judiciar românesc. Pe de o parte, Secția pentru judecători a respins o plângere prealabilă formulată de fosta judecătoare Camelia Bogdan, iar pe de altă parte, a decis suspendarea unui magistrat, decizie învăluită în mister, nefiind comunicate oficial nici numele, nici motivele.
Răspuns negativ pentru fosta judecătoare Camelia Bogdan
Fosta judecătoare Camelia Bogdan, cunoscută publicului larg și radiată definitiv din magistratură, a primit un răspuns defavorabil la prima sa acțiune din anul 2026. Potrivit publicației Lumea Justiției, Bogdan formulase o plângere prealabilă contestând pasaje din regulamentul instanțelor, care vizează soluționarea cererilor de recuzare și abținere, precum și repartizarea cauzelor.
Deși solicitase amânarea discutării plângerii, Camelia Bogdan a primit astăzi, 27 ianuarie 2026, decizia Secției pentru judecători a CSM: plângerea a fost respinsă. Observatorii din lumea justiției anticipează însă că perseverența fostei judecătoare o va determina să continue demersurile legale.
Suspiciuni și mister în cazul suspendării unui magistrat
În aceeași zi de marți, 27 ianuarie 2026, Secția pentru judecători a CSM a luat o altă decizie de importanță majoră, hotărând suspendarea din funcție a unui magistrat. Cu toate acestea, secretul planează asupra acestei măsuri, întrucât minuta hotărârii nu precizează nici temeiurile exacte ale suspendării, nici identitatea judecătorului vizat.
Lipsa detaliilor a alimentat speculațiile. Ziarul Incisiv de Prahova a fost printre primele publicații care, citând lipsa motivelor explicite, a sugerat că ar putea fi vorba despre o „suspendare pe motive psihice”. Publicația se întreabă, cu o notă de ambiguitate, dacă magistratul suspendat ar putea fi una dintre judecătoarele despre care a mai dezvăluit informații în trecut.
Până la comunicarea oficială a detaliilor de către CSM, motivele rămân învăluite în incertitudine. (Irinel I.).;
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 19 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 19 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



