Connect with us

Administratie

Piața „liberă” este controlată de guvern în proporție de 75% la electricitate și de 61% la gaze

Publicat

pe

Errare humanum est sed perseverare diabolicum. România este una dintre cele mai dinamice economii ale Uniunii Europene. În statistici, cel puțin.

În realitate, suntem o economie sacrificată pe altarul ambițiilor nebunești ale guvernanților. Guvernanți care se închină zeului păgân al „Pieței” iar, în subsidiar, își umplu buzunarele cu sumele smulse bieților români pentru ofrande aduse aceleiași zeități păgâne, așa-zisa „Piață liberă”. Templele divinizării Pieței și îmbogățirii guvernului și guvernanților sunt în număr de cinci: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEO, Romgaz și OMV Petrom. Hai să vedem cum funcționează religia „Pieței” sub cârmuirea unui coaliții care are 70% din parlament la picioare.

Să luăm exemplul companiei Romgaz și să vedem ce a făcut aceasta în primele 6 luni ale anului 2022. Ei bine, Romgaz a avut în semestrul I al anului acesta venituri de 7,5 miliarde de lei, mai mult decât triplu față de anul trecut (2,25 miliarde de lei în semestrul I 2021). Pare spectaculos, nu? Mai ales că aici se pare că s-a întâmplat o minune, minunea înmulțirii prețurilor. Practic, de la 73 lei/MWh în 2020, prețul mediu cu care Romgaz vinde gazele a crescut la 96,66 lei/MWh în 2021 și a ajuns la 256,14 lei/MWh anul acesta. O creștere de două ori și jumătate față de anul trecut!

Ei, și-acum încep minunile zeității păgâne „Piața liberă”: prima dintre ele ține de faptul că Romgaz deține o cotă de piaţă pe piaţa livrărilor de gaze interne din România de 61,44%, cu 10,5% mai mare decât cota deţinută în perioada similară a anului trecut. Adică, Romgaz invocă piața dar deține cam două treimi din piața internă! Orice om cu mintea sănătoasă pricepe că prețul pe o piață unde un vânzător deține 61,5% este impus de către acel mare vânzător. De altfel, „piața” respectivă are doar doi vânzători, cel de-al doilea fiind OMV.

Bine-bine, veți zice, poate a crescut prețul pentru că au crescut cheltuielile. Ia să aruncăm o privire și pe cheltuielile Romgaz. Acestea au crescut de patru ori, mai rapid decât veniturile: de la 1,35 miliarde de lei în semestrul I al anului 2021 la 5,5 miliarde de lei în semestrul I al anului 2022! Or fi crescut cheltuielile de extragere a gazului? Or fi crescut salariile angajaților? Or fi mari investiții sau modernizări? În primul rând, cheltuielile de investiții chiar au scăzut ușor față de anul trecut și nu reprezintă mai mult de 4% din totalul cheltuielilor companiei. Da, 4%!

Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar investițiile Romagz sunt realizate cam în proporție de 55% față de ceea ce a fost planificat: 216 milioane de lei față de programarea de 395 de milioane de lei. Poate au crescut salariile? Da, dar nesemnificativ, de la 360 de milioane de lei anul trecut la 368 de milioane de lei anul acesta, pentru toți angajații în cele 6 luni de care discutăm. S-or fi scumpit materiile prime și materialele consumate? Tot nesemnificativ, de la 36 de milioane de lei în 2021 la 58 de milioane de lei în 2022. Poate compania forează mai multe sonde să exploreze noi zăcăminte? Da, o face dar tot o cheltuială mică și aici: 32 de milioane de lei (e drept, un mare progres față de cele 700 000 lei cheltuite anul trecut).

Și-atunci, de unde asemenea cheltuieli uriașe, cu peste 4 miliarde de lei mai mult decât anul trecut? Explicația, banală de altfel, o citim tot în raportările financiare: majorarea cheltuielilor cu redevența (+734,01 milioane lei) și a impozitului pe veniturile suplimentare (+3.457,16 milioane lei)! Adică, mai simplu spus, guvernul s-a ales cu 4,18 miliarde de lei din suma aia enormă trecută, parșiv, la capitolul de cheltuieli! Iar pe ansamblu, cam 4,8 miliarde de lei și-a tras guvernul doar din redevențe și impozite suplimentare (adică impozite pe scumpirea gazului)! Așadar, din prima, cum ar zice teoreticienii „pieței libere”, din cele 7,5 miliarde de lei încasate de Romgaz, 4,8 miliarde de lei s-au cam dus în contul guvernului tripartit PNL-PSD-UDMR.

Ei, dar credeți că doar cu atât s-a ales guvernul? Nici gând, același guvern a mai luat încă 331 de milioane de lei ca impozit pe profit. La care, evident, că se vor adăuga și dividendele încasate din profitul net de 1,72 de miliarde de lei. A, sigur, plus impozitul pe dividende. Și dacă vă întrebați cam ce dividende va încasa guvernul de la Romgaz aflați că dumnealui, guvernul, se bucură de deținerea a 70% din acțiunile companiei.

Adică teoretic se mai poate alege cu încă 1,2 miliarde de lei. La banii ăștia nici nu mai contează un mizilic precum cele câteva zeci de milioane pe care statul și le atribuie singur ca urmare a impozitării suplimentare a firavei producții de energie electrică vândută „la prețul pieței” de aceeași Romgaz. Poate vreți să tragem un pic linia și să socotim cu ce se alege guvernul din creșterea prețului gazelor pe „piața liberă” : 4,8 miliarde de lei redevențe și impozite suplimentare, 331 de milioane de lei ca impozit pe profit, încă 1,2 miliarde de lei ca dividende brute fac un total de 6,3 miliarde de lei! Deci, poate nu a fost clar. Din cele 7,5 miliarde de lei cu care s-a vândut gazul, 6,3 miliarde de lei hrănesc bugetul coaliției cu majoritate de 70%!

Dacă pare complicat, iată și expresia simplificată a modului în care funcționează religia „pieței libere”: Romgazul, deținută în proporție de 70% de stat și controlată direct de către ministrul energiei, invocă „prețul pieței” pe o piață unde deține peste 61% și unde celălalt competitor este OMV, firma parteneră a soției ministrului energiei și asociatul Romgaz în marele proiect Neptun Deep. În urma invocării sfântului nume al „pieței”, Romgaz crește prețul de trei ori, încasând 5,2 miliarde de lei în plus față de anul trecut. Din acești bani, cam 5 miliarde de lei vor ajunge în buzunarele largi ale guvernului marii coaliții de stâga-dreapta-UDMR! Sper, acum, că e clar pentru noi toți că cea mai tare slujbă de pe lume este cea de „preot” în cultul „pieței” și că guvernul nu putea să inventeze o religie mai profitabilă.

Și pentru a nu crede că doar în domeniul gazelor avem o situație similară, hai să luăm un exemplu și din domeniul energiei electrice, tot de la o companie obligată de lege să fie ceva mai transparentă decât permite guvernul, Nuclearelectrica. Ei bine, și aici avem o triplare a profitului pe primele 6 luni ale anului: 1,2 miliarde de lei în 2022 față de 385 de milioane de lei în 2021. De fapt, veniturile companiei pe primele șase luni au crescut de la 1,34 miliarde de lei anul trecut la 3,1 miliarde de lei anul acesta. Deci un plus de aproximativ 1,75 miliarde de lei.

Plusul acesta la venituri se datorează tot „pieței”: cantitățile de energie electrică vândute prin contracte bilaterale au reprezentat în semestrul I 2022 o cotă procentuală de 83,40% din volumul total al energiei electrice vândute, cu un preț mediu de 534,46 lei/MWh, cu o creștere de 117% față de prețul mediu înregistrat în semestrul I 2021, de 246,34 lei/MWh; iar pe piața spot (PZU, piața zilei următoare, în principal), în semestrul I 2022 s-a vândut o cantitate de energie electrică reprezentând 16,30% din volumul total de vânzari, cu prețul mediu de 1.029,63 lei/MWh, de vreo trei ori mai mare față de cel de 289,60 lei/MWh înregistrat in semestrul I 2021. Vorbim, așadar, de o creștere de preț medie de aproape două ori și jumătate. Ei, și-acum să vedem pe ce s-au dus cei 1,75 miliarde de lei strânși de Nuclearelectrica în plus față de anul trecut.

50 de milioane de lei s-au dus în creșterile de salarii ale angajaților, 5 milioane de lei în cheltuielile suplimentare cu piesele de schimb, 2 milioane de lei s-au dus pe creșterea de preț a combustibilului, 130 de milioane de lei a reprezentat creșterea costului energiei electrice necesare consumurilor proprii, industriale și un mizilic de 585 de milioane de lei au plecat direct în contul guvernului, ca impozit suplimentar. La această sumă se adaugă un plus de 150 de milioane de lei plătit tot către guvern, ca impozit pe profit. Și un profit suplimentar de vreo 830 de milioane de lei de împărțit între acționari.

Cine or fi, oare, fericiții acționari? Păi 82,5% din acțiuni le deține același guvern, adică statul se mai poate alege cu încă maxim 685 de milioane de lei din profitul net, sub formă de dividende. Hai să tragem linie și aici: din 1,75 miliarde de lei încasați suplimentar de Nuclearelectrica, statul și-a tras, dintr-un foc, 585 milioane de lei plus 150 de milioane de lei, adică 735 de milioane de lei, jumătate din sumă. Și își va mai putea lua încă 685 de milioane de lei, adică în total peste 1,4 miliarde de lei din surplusul acela de 1,75 de miliarde de lei! Iarăși trebuie să dăm cezarului ce este al cezarului și să recunoaștem că cea mai profitabilă meserie din lume este aceea de slujitor al cultului păgân al „pieței libere”.

Dar care e piața liberă la energie electrică, atunci când trei dintre companiile controlate de guvern dețin cam două treimi din piață – 28% Hidroelectrica, câte 18% Nuclearelectrica și Complexul Enegretic Oltenia-CEO? În final, statul controlează mai bine de trei sferturi din producția de electricitate, căci mai deține multe alte centrale mai mici. Și-atunci cum se poate invoca piața ca motiv al scumpirilor chiar de către cei care dețin „piața”?

Și dacă am văzut cum au prosperat marii producători de electricitate și gaze și cum și-a umplut buzunarele guvernul marii coaliții, hai să vedem și ce face restul țării. Păi amărâții care i-au votat încolonați pe prea-puternicii preoți ai cultului „pieței libere” plătesc facturi cu 70% mai mari la gaze naturale și cu 16% la electricitate, iar firmele care hrănesc guvernul cu impozite plătesc facturi mai mari cu 137% la electricitate, gaze naturale, energie termică, apă caldă și aer condiționat.

Iar drama de-abia începe: guvernul și-a creeat o cheltuială suplimentară la buget de minim 40 de miliarde de lei, promițând că va lua banii din creșterile de prețuri la gaze și electricitate și va acoperi cu aceștia diferențele dintre prețul cu care tot el, guvernul, a vândut gaze și electricitate și prețul pe care același guvern l-a plafonat pentru unii consumatori. Adică a zis acea minte încâlcită care ne conduce: vom încasa bani mai mulți la buget din creșterile de prețuri și vom da acești bani înapoi către cei care consumă ce vindem noi. Cu alte cuvinte, producătorii (deținuți de către stat) pot vinde la un preț oricât de mari către furnizori, dar furnizorii vor vinde către consumatori la prețuri plafonate și își vor lua diferența de la stat.

Numai că la fiecare leu încasat suplimentar de către guvern apare o datorie a guvernului de 2 lei către furnizorii de energie. Lucru, de altfel, logic și previzibil. Deci, din închinarea la zeul păgân al „pieței libere”, s-a ales guvernul cu o datorie către furnizori pe care nu are cum s-o plătească, decât împrumutând bani scumpi și crescând datoria și-așa mare și în creștere pe care statul o are. Deocamdată, marea bucurie a prețurilor mari și a facturilor plafonate a dus la angajarea guvernului că va plăti doar un sfert din sumele datorate furnizorilor pentru plafonare. Și atenție, vorbim doar de situațiile din primele luni, cele verificate de către ANRE și, mai ales, de situația de dinainte de marile scumpiri din iulie-august!

Dacă ne-am gândi să concluzionăm, situația este cât se poate de clară: țara este condusă de către o coaliție cu putere discreționară în parlament, dar care nu poate controla comportamentul companiilor pe care s-au gândit să le populeze cu clientela de partid și de stat. Stăpâni peste zeci de firme și de instituții, de la ANRE până la Consiliul Concurenței, guvernanții par ghidați de un primitivism intelectual fără egal în istoria noastră recentă. Ignoranța i-a făcut să nu modeleze în niciun fel impactul plafonării prețurilor simultan cu nepăsarea față de prețurile uriașe la care vând energia companiile pe care ei înșiși le conduc.

În fața efectelor dezastruoase produse de comportamentul aberant al marilor companii de stat, guvernanții s-au refugiat în culte păgâne și preferă să invoce „piața liberă”. Uitând că piața aia „liberă” este controlată de guvern în proporție de 75% la electricitate și de 61% la gaze. Iar răspunsul la catastrofa miniștrilor apropiați de OMV este, în viziunea guvernanților, întărirea echipei OMV în aparatul de stat…

Petrișor Peiu

Administratie

Lovitură de proporții pe calea ferată: Mafia combustibilului, decapitată în urma unor descinderi-maraton în șase județe

Publicat

pe

De

O vastă rețea infracțională specializată în furtul sistematic de combustibil din vagoanele-cisternă ale trenurilor de marfă a fost destructurată de polițiștii de la transporturi. Într-o operațiune de anvergură, desfășurată sub coordonarea structurilor speciale, forțele de ordine au reușit să pună capăt unei activități ilegale care prejudicia grav transportul feroviar de mărfuri.

Raiduri în șase județe: 37 de percheziții simultane pentru capturarea suspecților

Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Transporturi, acțiunea a vizat nu mai puțin de 37 de locații din București și județele Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Ialomița și Teleorman. Anchetatorii au vizat o structură bine organizată care reușise să transforme furtul din trenurile de marfă într-o adevărată afacere clandestină, operând direct pe liniile ferate prin „căpușarea” vagoanelor-cisternă în timpul tranzitului sau al staționărilor.

„Tezaurul” din ascunzători: Tone de motorină și averi în numerar, ridicate de polițiști

Rezultatele perchezițiilor confirmă amploarea fenomenului infracțional. În urma descinderilor, polițiștii au confiscat o cantitate record de 5,3 tone de combustibil, produs care urma să ajungă pe piața neagră.

Captura nu s-a limitat doar la motorină. Sumele de bani găsite în posesia membrilor rețelei indică un profit ilegal impresionant. Autoritățile au ridicat:

  • Peste 325.000 de lei;
  • 44.450 de euro;
  • 4.620 de lire sterline;
  • Un cont bancar cu suma de 300.000 de lei a fost imediat pus sub sechestru.

Ancheta de patru luni: 14 persoane reținute sub asaltul trupelor SIAS

Documentarea activității infracționale a necesitat o muncă titanică din partea polițiștilor, desfășurată pe parcursul a patru luni de zile. Complexitatea cazului a dus la deschiderea a două dosare penale separate, în care sunt cercetate nu mai puțin de 37 de persoane.

Bilanțul final al intervenției de forță este unul categoric: 14 suspecți au fost deja reținuți, în timp ce alți 21 se află sub urmărire penală. Pentru succesul acestei operațiuni, polițiștii de la transporturi au beneficiat de sprijinul luptătorilor din cadrul SIAS (Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale) și al Jandarmeriei Române, asigurând un perimetru de securitate și o intervenție rapidă în locuințele vizate.

Prin această acțiune, autoritățile transmit un semnal ferm împotriva criminalității organizate din sectorul transporturilor, subliniind că monitorizarea infrastructurii feroviare rămâne o prioritate de securitate națională. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Diplomație agricolă la Balatonfüred: România își trasează „liniile roșii” pentru viitoarea Politică Agricolă Comună

Publicat

pe

De

Viitorul agriculturii europene a fost intens dezbătut în cadrul reuniunii miniștrilor de resort din formatul V4+4, desfășurată recent în stațiunea Balatonfüred, Ungaria. În centrul discuțiilor s-a aflat necesitatea unei reforme care să pună în prim-plan siguranța fermierilor, România fiind reprezentată la cel mai înalt nivel tehnic de secretarul de stat Mihály Zoltán-József.

Scut împotriva dezastrelor: Mihály Zoltán-József cere mecanisme de reacție rapidă pentru fermieri

Potrivit declarațiilor făcute de secretarul de stat Mihály Zoltán-József, una dintre direcțiile strategice susținute de delegația română vizează crearea unor instrumente europene mult mai flexibile pentru gestionarea riscurilor. Contextul actual, marcat de schimbări climatice agresive și de o volatilitate extremă a piețelor, impune, în viziunea oficialului român, un sprijin financiar prompt și adaptat realității din teren.

S-a pus un accent deosebit pe consolidarea sistemelor de asigurări și pe investiții masive în managementul sustenabil al apei, esențiale pentru combaterea efectelor fenomenelor meteorologice extreme și a bolilor care afectează șeptelul și culturile.

Obiectivele României post-2027: Convergența plăților și rezerva de criză pentru pagubele produse de animalele sălbatice

Un punct cheie al intervenției reprezentantului României l-a constituit prezentarea priorităților naționale pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Secretarul de stat a subliniat că România nu va face rabat de la obiectivele sale fundamentale, menite să echilibreze balanța de competitivitate la nivel comunitar. Printre solicitările ferme ale României se numără:

  • Stabilitatea structurii PAC: Menținerea celor doi piloni — plățile directe și dezvoltarea rurală.
  • Echitate financiară: Un buget robust și realizarea convergenței externe, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenții la nivelul colegilor lor din vestul Europei.
  • Flexibilitate administrativă: Caracterul opțional al plafonării plăților și continuarea mecanismului N+3.
  • Reforma rezervei de criză: România propune ca acest fond să acopere nu doar crizele de piață, ci și pierderile provocate de fenomenele climatice sau, un punct de interes major, pagubele tot mai mari provocate de animalele sălbatice.

Bioeconomia, miza strategică pentru viitorul satului românesc

Dincolo de gestionarea crizelor imediate, reuniunea de la Balatonfüred a pus sub reflector dezvoltarea bioeconomiei ca factor de creștere economică pe termen lung.

Conform sursei citate, integrarea proceselor biologice în activitățile economice rămâne un domeniu strategic esențial. Pentru România, acest lucru reprezintă o șansă de a crește valoarea adăugată a produselor agricole și de a asigura o competitivitate sporită în cadrul pieței unice, transformând sectorul agricol dintr-unul tradițional într-un motor de inovație sustenabilă.

Citeste in continuare

Administratie

Destinația Mumbai: Producătorii români, chemați să cucerească piața Indiei sub stindardul „Anuga Select 2026”

Publicat

pe

De

Oportunitate majoră pentru industria agroalimentară din România: porțile celei mai populate piețe din lume se deschid larg pentru brandurile autohtone. Printr-o inițiativă de anvergură a Comisiei Europene, produsele „Made in Romania” au șansa de a fi expuse în vitrina de lux a târgului „Anuga Select India 2026”, un eveniment care promite să redefinească exporturile europene către Asia.

Pavilionul UE, rampă de lansare pentru excelența românească: Show-uri culinare live în inima Mumbaiului

Conform unui anunț oficial lansat de Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene, producătorii români sunt invitați să facă parte dintr-un stand instituțional modern, conceput pentru a proiecta standardele înalte de calitate ale Uniunii.

Nu va fi o simplă expoziție statică. Produsele selectate vor deveni vedetele unor sesiuni de degustare și demonstrații de live cooking susținute de chefi de renume mondial. Strategia DG AGRI vizează o vizibilitate maximă în fața partenerilor de afaceri și a consumatorilor indieni, transformând gustul tradițional într-un argument solid de business.

Cine sunt „favoriții” cursei pentru India? Miza uriașă pe produsele cu Indicație Geografică

Organizatorii europeni au trasat clar profilul produselor cu cel mai mare potențial de succes pe piața indiană. Sectoarele vizate cu prioritate includ:

  • Lactatele și produsele procesate (cofetărie, ciocolată, biscuiți);
  • Sectorul vegetal (fructe și legume proaspete);
  • Industria băuturilor (vinuri și băuturi spirtoase).

Un aspect critic al selecției îl reprezintă certificările de calitate: o atenție deosebită va fi acordată produselor recunoscute oficial cu Indicație Geografică Protejată (IGP) sau Denumire de Origine Protejată (DOP), acestea fiind considerate „pașaportul” ideal pentru piețele internaționale exigente.

Calendarul exportatorului: Termene-limită stricte pentru o prezență de succes la Mumbai

Drumul spre Mumbai începe cu o rigoare birocratică europeană. Producătorii interesați trebuie să parcurgă un calendar bine stabilit, sub coordonarea Comisiei Europene:

  1. Înscrierea online: Prima etapă obligatorie prin formularul oficial.
  2. Verdictul selecției: Rezultatele vor fi comunicate până la data de 17 iulie 2026.
  3. Documentația logistică: Finalizarea actelor până la 14 august 2026.
  4. Logistica finală: Livrarea mostrelor la depozitul din Mumbai trebuie realizată până la 15 septembrie 2026.

Deși gestiunea și prezentarea în cadrul târgului (29 septembrie – 1 octombrie 2026) sunt asigurate integral de partenerii europeni, producătorii selectați vor trebui să își asume organizarea și costurile transportului până la unitatea de depozitare din India. Este un pariu pe termen lung pentru orice companie românească ce dorește să își înscrie numele pe harta globală a comerțului alimentar.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Republica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX

Din fabrica de suc, direct la tarabă În urma declanșării investigației privind deșeurile din cadrul fabricii Coca‑Cola din Ploiești și...

Exclusiv15 ore ago

Republica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor

Trei firme și-un singur mare paravan: „Nu se vede beneficiarul, deci nu există” În România, țară cu peste 900.000 de...

Exclusiv15 ore ago

Nu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum

Mitul oficial: „Nu mai avem oameni pentru șefii de mâine” De la un simplu anunț al Penitenciarului Slobozia pentru ocuparea...

Exclusiv15 ore ago

Condiții grele și toxicitate birocratică: Sindicatul ‘Diamantul’ dă MAI în judecată pentru răspunsuri fantomă

Sindicatul vs. Ministerul: fluturașul de salariu, noul document secret de stat Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a decis să scoată...

Exclusiv2 zile ago

Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)

„S-a stins lumina la clanuri”. Dosarele cu miros de grajd, coca-cola toxică și doctori de vite cu costume de firmă...

Exclusiv2 zile ago

„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)

După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la...

Exclusiv2 zile ago

Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)

Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde” Scena de la...

Exclusiv2 zile ago

Smiorcăială „de excelentă” la instanță: jandarmii plâng de mila bugetului, dar ascund propriile prostii și abuzuri (Document)

Lacrimi pentru buget, tăcere pentru pagubiți Într-un dosar pe majorarea de „excelență”, argumentele depuse de jandarmi la instanță sunt croite...

Exclusiv2 zile ago

Republica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului

Regionalizare pe hârtie, garduri în realitate În timp ce alte instituții intră în era digitală, Administrația Națională a Penitenciarelor se...

Exclusiv3 zile ago

Ordinul Secret S/7/2018: Cum își ascunde M.A.I. „misiunile speciale” de împărțit bani între șefi

Sindicat vs. Minister: începe războiul pe bani publici și secrete de carton Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (CIF 19544011, cu...

Exclusiv3 zile ago

Statul radioactiveșuat: cum a aruncat Guvernul 1.060 de tone de deșeuri nucleare în curtea românilor și a plecat acasă

Statul eșuat? Nu, statul radioactiv. România, țara în care guvernanții lasă uraniul la soare România nu mai este doar „stat...

Exclusiv3 zile ago

Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”

Băieții cu girofar și rezervor fără fund În mijlocul Poliției Române, acolo unde ar trebui să miroasă a lege și...

Exclusiv3 zile ago

Polițist la 40 de grade: dacă nu te omoară infractorul, te topește statul la serviciu

Caniculă cu 40+ grade, polițist în stradă: statul la umbră, cu OUG-ul în buzunar În timp ce în foarte multe...

Exclusiv3 zile ago

Promovări la Poliție, după un an de pauză: se mișcă melcul bugetar prin MAI

“Veste mare” în MAI: după un an de amorțeală, s-au găsit vorbele, nu și fondurile După aproape un an în...

Exclusiv5 zile ago

Când poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan

„Poliție aservită” și poliție iritată: Recorder aprinde fitilul, Drăgan detonează conferința Un reportaj Recorder – „Poliție aservită” – publicat în...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv