Anchete
Cel mai de încredere om al „Rechinului“, Sorin Marcu, a vrut să îi ia locul. A murit împușcat
Florian Tudor, zis Rechinu, capul mafiei române din Mexic a fost arestat, în mai anul trecut, la solicitarea autorităților române. El a condus mafia românească din Mexic și reușea să câștige milioane de dolari pe an.
Gruparea condusă de Florian Tudor clona aproximativ 1000 de carduri pe zi și fura câte 200 de euro de la fiecare victimă. Asta însemna cam 20 de milioane de dolari lunar, iar prejudiciul total se ridică la 1,2 miliarde de dolari, conform FBI.
La un moment dat, cel mai de încredere om al „Rechinului“, Sorin Marcu, a vrut să îi ia locul. A murit împușcat.
Sorin Constantin Marcu, cel mai temut bodyguard al lui Florian Tudor, a vrut să se predea FBI-ului, dar a fost împușcat mortal de un agent de pază mexican aflat în slujba mafiotului român. Agentul a dispărut fără urmă, iar judecătorul care a clasat dosarul este investigat de autoritățile din Mexic.
Cu câteva luni înainte de a fi asasinat, Sorin Marcu a fost bătut și înjunghiat de bodyguarzii români din Cancun ai lui Florian Tudor. Motivul: Marcu era bănuit că sabota bancomatele pe care era montată aparatura pentru copierea datelor bancare ale turiștilor.
Pe 11 august 2014, Sorin Marcu l-a înjunghiat în gât pe Dragoș Țăndărescu, în Craiova. Procurorii de la Tribunalul Dolj au deschis atunci pe numele lui Marcu un dosar pentru tentativă de omor. L-au dat în urmărire generală, dar Marcu era deja refugiat în Cancun.
Martorii dintr-un dosar al DIICOT, inclusiv tatăl lui Marcu, susțin că, de fapt, Florian Tudor l-a chemat în Mexic pentru că știa că a înjunghiat o persoană și urma să fie condamnat.
Ajuns în Mexic, Florian Tudor l-a angajat ca bodyguard, dar și ca supraveghetor al bancomatelor care aveau instalate aparatura de skimming în zona Playa del Carmen.
Între timp, Sorin Marcu și-a schimbat numele în Marco Constantinos Constantinos și a făcut rost de o legitimație de funcționar la banca Multiva.
Pentru această bancă, firma Intacash, controlată de Florian Tudor, monta bancomate în stațiunile turistice din Mexic. În realitate, Sorin Marcu era șoferul și bodyguardul lui Florian Tudor. Relația dintre cei doi a fost atât de apropiată încât Rebeca Tudor, soția lui Florian Tudor, i-a botezat copilul lui Marcu.
Cearta de la „numere“
Relațiile dintre Florian Tudor și Sorin Marcu s-au deteriorat pe parcurs însă, pentru că Marcu i-a cerut lui Tudor să-i dea și lui „numere“, adică date de carduri bancare, pentru a lucra pe cont propriu. Dar s-a lovit de refuzul „Rechinului“.
Cererea lui Marcu era justificată, susținea acesta: curățase mai multe zone de concurență. Adică de alte organizații criminale mai mici.
Mai mult, spun martorii, Tudor era gelos pe Marcu pentru că acesta avea succes mai mare la femei. În urma refuzului, Marcu a început să-i saboteze afacerile ilegale „Rechinului“.
În urma tensiunilor dintre cei doi, Tudor i-a cerut să părăsească Mexicul. Ba chiar l-a amenințat și cu poliția mexicană. Dar Marcu nu s-a speriat așa ușor.
Tatăl lui Marcu, terorizat de interlopi
Pe 5 mai 2017, Sorin Velcu, însoțit de încă un bărbat, s-a dus la locuința din Craiova a lui Constantin Marcu, tatăl lui Marcu jr., și i-a cerut, prin amenințări, să-și contacteze fiul în Mexic pentru a-i cere să nu mai saboteze bancomatele lui Forian Tudor. Ceea ce s-a și întâmplat.
Mai mult, spune unul dintre bodyguarzii martori în dosar, Florian Tudor le-a interzis gărzilor de corp să mai vorbească cu Marcu. Totodată, le-a ordonat bodyguarzilor săi să-l bată, atunci când îl prind pe Sorin Marcu.
George Gavrilă, una dintre gărzi, a susținut în audierile DIICOT că, într-una din zilele în care șeful său consumase cocaină, a amenințat că îl va omorî pe Marcu.
Amenințări cu FBI
George Gavrilă însă, a păstrat legătura cu Sorin Marcu.
Într-o discuție, Marcu îi spune că s-a certat cu Florian Tudor: „M-am certat rău cu el prin mesaje acum 1-2 luni. Mă amenința cu garda. Ba cu Răzvan (Ghiță – n.r.). Le-am luat morții… Și după ce îi scriam, mă bloca. Viermele ăsta. Nici nu avea curaj să se certe cu mine. (…)
Îi trimitea mesaje lui fratele meu, că dacă nu pleacă din Mexic trimite garda. Peste el. Și i-am zis că ne suge p..a. Cu mă-sa. Și garda lui. Dacă văd că o încearcă cu garda cu mine. O să trimit eu la americani. La ambasadă. Să-l dea la FBI. Să pomenească el de prăduieli“.
Întrebat ce mai face, Marcu se plânge că e secetă în Cancun.
„Doar Rechinu mai. Are. Numere. Și scot ăia. Sclavii lui. Bani. În rest nu se mai face nmk. Aici. Nu mai e nimeni. Decât Rechinu cu oamenii lui. (…) Păi el are, sclavul, cipuri, băga-se acum și îți dai seama.
Și plus că are strânse, îți dai seama, zeci de milioane, câte zeci de mii de numere avea, viermele ăsta, jegosul ăsta. (…) Plus că are zece echipe, dacă nu mai mult, prin America. De le dă de alea cu doi, le-a dat scule“.
În final, Sorin Constantin Marcu a fost împușcat la comanda Rechinului.
Rechinu a fost arestat în Mexic anul trecut.
Sursa: Newsweek Romania
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



