Actualitate
Cipurile electronice, cunoscute și sub numele de semiconductori, sunt creierul care operează cele mai moderne aparate electronice, de la electrocasnice la avioane de luptă
Secretarul pentru comerț, Gina Raimondo, declara, în luna mai în timpul unei audieri în fața Senatului SUA, că sancțiunile impuse de Washington obligă Rusia să folosească cipuri de la mașinile de spălat vase și frigidere în unele echipamente militare. După aproape șase luni de război, invazia-fulger rusească în Ucraina s-a transformat într-un război de uzură și, cu cât se prelungește conflictul, situația devine tot mai dificilă pentru industria de apărare a Moscovei, afectată de sancțiuni occidentale și controale la export fără precedent.
Rusia ocupă locul al doilea, după Statele Unite, la vânzări de sisteme de armament în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari anual, circa 19% din piața globală de profil.
Conform Institutului Internațional de Studii pentru Pace din Stockholm, în perioada 2017-2021, 73% din exporturile rusești de arme au avut ca destinație doar patru țări: India, China, Egipt și Algeria, scrie Reuters.
Compania rusă de stat Rosoboronexport a subliniat că sancţiunile occidentale contra Moscovei nu afectează exporturile de echipament militar rusesc. Până la finalul lui 2023, cinci sisteme de apărare S-400 ar trebui să fie livrate Indiei, a afirmat directorul instituției, Aleksandr Miheev.
Afirmație contrazisă parțial de directorul serviciului federal rus pentru cooperare tehnico-militară, Dmitri Şugaev, care a recunoscut că s-au înregistrat probleme logistice legate de evenimentele politice din ultimele luni.
Vladimir Putin a inaugurat, luni, 15 august, expoziția militară Armiea 2022 (Armata 2022) cu standuri de echipament militar și zboruri demonstrative pe cerul din apropierea Moscovei.
Președintele rus s-a adresat participanților, declarând că Moscova este gata să furnizeze arme de producție rusească puținilor săi aliați din America Latină, Asia și Africa.
Suntem pregătiţi să oferim aliaţilor noştri cele mai moderne tipuri de arme, de la arme de calibru mic la vehicule blindate şi artilerie până la avioane de luptă şi vehicule aeriene fără pilot, a spus Putin, în cadrul ceremoniei de deschidere a evenimentului.
De asemenea, lăudând performanțele produselor industriei autohtone de apărare, Vladimir Putin a ținut să precizeze că aproape toate au fost folosite de mai multe ori în operații reale de luptă și că, în prezent, se află în dotarea forţele militare ruse, care le folosesc în contribuția lor la victorie.
Numai că, după aproape şase luni de la declanșarea invaziei ilegale și neprovocate a Rusiei în Ucraina, Moscova a suferit numeroase eşecuri.
Potrivit estimărilor Pentagonului, pe lângă faptul că trebuie să facă față pierderilor în rândul personalului militar de până la 80.000 de morți, răniți, dispăruți și prizonieri, armata rusă a pierdut sute de tancuri, sute de vehicule blindate și sisteme de artilerie, precum și zeci de avioane și elicoptere.
Analiştii militari occidentali spun că performanţele slabe ale militarilor şi armamentului rusesc ar putea face ca exporturile de arme ale Rusiei să devină tot mai puţin atractive pentru potenţialii cumpărători, cum ar fi India, care s-au bazat foarte mult pe tehnologia sa în trecut.
Odată cu prăbușirea relațiilor economice cu Occidentul, Rusia este și mai dependentă de comerțul cu arme decât era înainte, așa că nu este surprinzător că Putin este atât de dornic să le promoveze la cât mai mulți clienți nonoccidentali, consideră Ruth Deyermond, de la Departamentul de Studii de Război, din cadrul King’s College din Londra.
Marea problemă pentru el este că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost un dezastru pentru credibilitatea militară rusă. Performanța lor a fost o reclamă foarte slabă pentru armele lor, consideră sursa citată.
La rândul său, generalul american în retragere Ben Hodges, fost comandant al US Army în Europa, consideră că sancțiunile occidentale impuse Rusiei au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la capacitatea acesteia de a-și procura componente și de a asigura mentenanța pentru armele pe care le vinde.
Aș fi foarte îngrijorat, ca potențial cumpărător, de calitatea echipamentului și de capacitatea industriei din Federația Rusă de a susține producția și mentenanța, a afirmat generalul.
Efortul de război din Ucraina a făcut ca Rusia să se confrunte cu probleme serioase care îi afectează rolul său de vânzător de armament.
Potrivit unor oficiali importanți din cadrul administrației Biden și din structurile de informații din SUA, baza industrială de apărare a Rusiei a fost afectată atât de războiul de uzură, cât și de sancțiunile occidentale, scrie foreignaffairs.com.
Moscova încearcă, în mod clar, să ocolească aceste restricții printr-o varietate de mijloace, inclusiv solicitarea de ajutor din partea companiilor chineze.
Totuși, orice întrerupere a aprovizionării cu componente avansate și piese esențiale va exacerba limitările existente ale producătorilor ruși de arme, inclusiv practicile de producție învechite, datoriile mari și echipamentele vechi.
Iar cu trupele rusești blocate în Ucraina, o bună parte din capacitatea de producție disponibilă a Rusiei trebuie să se îndrepte spre susținerea efortului său de război.
Aceste provocări nu vor face Rusia complet incapabilă să producă și să vândă arme în străinătate, dar i-ar putea împiedica capacitatea de a livra și întreține sisteme de arme specifice, în special rachete cu rază lungă de acțiune, tancuri și platforme de apărare aeriană, pentru care există o cerere foarte mare din partea forțelor ruse blocate în Ucraina, dar și din partea cumpărătorilor din Orientul Mijlociu.
Dovezile privind perturbarea vânzărilor de arme din Rusia vor deveni și mai evidente în timpul apropiat, având în vedere că există indicii că producătorii au rămas în urmă cu onorarea comenzilor.
De altfel, oficialii indieni din domeniul apărării nu și-au ascuns, în fața presei, temerile privind faptul că se așteaptă la întârzieri pe termen scurt în livrarea comenzilor, care vizează, în special, sisteme de rachete și avioane de luptă.
În schimb, oficiali americani din apărare și informații cred că Rusia va face tot posibilul să livreze la timp armamentul destinat țărilor din Africa, inclusiv guvernelor din țări arabe, ca Algeria și Egiptul. O scădere a rolului Rusiei în comerțul cu arme din regiune ar avea efecte profunde pentru poziția Moscovei în Orientul Mijlociu.
Dacă nu ar mai putea satisface cererea de arme din regiune, nu numai că Rusia ar pierde venituri esențiale, dar, mai grav, capacitatea sa de a exercita influența politică s-ar putea diminua substanțial.
Cu cât războiul din Ucraina se va prelungi, cu atât situația va fi mai dificilă pentru complexul industrial militar al Rusiei. Moscova a concurat mult timp cu Statele Unite și Europa ca furnizor major de arme avansate și piese de schimb pentru guvernele din America de Sud, Asia și Africa.
Dar războiul din Ucraina îi poate reduce capacitatea de a livra aceste bunuri în mod fiabil în următorii câțiva ani și, eventual, mult mai mult, în funcție de cât va mai dura conflictul.
Cipuri din electrocasnice
Sancțiunile impuse de SUA obligă Rusia să folosească cipuri de la mașinile de spălat vase și frigidere în unele echipamente militare, a declarat, în luna mai, secretarul pentru comerț al SUA, Gina Raimondo.
Avem rapoarte de la ucraineni potrivit cărora, atunci când găsesc echipament militar rusesc la sol, acesta este plin cu semiconductori pe care i-au scos din mașini de spălat vase și frigidere, a declarat Raimondo, în timpul unei audieri în fața Senatului SUA, scrie stripes.com.
În declarațiile sale la Senat, Gina Raimondo a subliniat și rapoartele conform cărora doi producători de tancuri din Rusia au fost nevoiți să oprească producția, din cauza lipsei de componente electronice.
În această privință, Rusia se bazează pe importurile de la companii asiatice și occidentale. Însă, cele mai mari companii de cipuri din lume au început să întrerupă livrările către Rusia la sfârșitul lunii februarie, după ce au intrat în vigoare restricțiile inițiate de Occident. (Marius Batca).
Actualitate
Un pas istoric pentru apărarea Kievului: Raytheon și Lockheed Martin analizează producția de rachete Patriot direct în Ucraina
În urma anunțului surprinzător al președintelui Donald Trump privind acordarea unei licențe de producție, giganții industriei de apărare RTX (prin subsidiara Raytheon) și Lockheed Martin au demarat studiile de fezabilitate pentru fabricarea interceptoarelor Patriot pe teritoriul ucrainean. Discuțiile, deși aflate într-un stadiu incipient, marchează o schimbare fundamentală în strategia de susținere militară a Ucrainei, mutând accentul de pe transferul de echipamente către producția locală sub licență americană.
Undă verde de la Casa Albă: Administrația Trump forțează extinderea capacităților industriale în zonele de conflict
Decizia oficială de a permite licențierea producției de interceptoare în Ucraina a pus în mișcare mecanismele birocratice și tehnice ale marilor furnizori de armament. Tom Laliberty, președintele diviziei de sisteme de apărare terestră și aeriană din cadrul Raytheon, a confirmat la Farnborough că procesul este abia la început, subliniind că firma va urma îndeaproape directivele guvernului Statelor Unite. Această inițiativă vizează nu doar sprijinirea efortului de război, ci și reducerea presiunii asupra stocurilor globale, care au generat deja tensiuni cu alți clienți strategici, precum Elveția.
Arhitectura apărării aeriene: Analiza fezabilității pentru modelele GEM-T și PAC-3
Complexitatea sistemului Patriot, care integrează tehnologii de la mai mulți furnizori, ridică provocări logistice semnificative. În timp ce RTX furnizează interceptorul GEM-T, Lockheed Martin produce varianta PAC-3, ambele fiind esențiale pentru anihilarea amenințărilor balistice. Oficialii celor două companii studiază în prezent trei direcții de acțiune: implicarea lanțului de aprovizionare local, operarea unor facilități de mentenanță și, în cel mai ambițios scenariu, asamblarea completă a rachetelor pe sol ucrainean pentru a asigura suportul pe care Kievul îl solicită.
Inovație la costuri reduse: Lockheed Martin prezintă noul interceptor Adapted Capability Effector
În paralel cu discuțiile despre Ucraina, industria de apărare caută soluții pentru a face față cererii masive și costurilor ridicate. Lockheed Martin a profitat de contextul salonului aeronautic pentru a lansa o nouă versiune a interceptorului PAC-3, denumită Adapted Capability Effector (ACE). Această variantă, concepută pentru a fi mai accesibilă din punct de vedere financiar, urmează să fie dezvoltată în parteneriat cu industria europeană, primul test fiind programat pentru anul 2028. Această mutare semnalează o adaptare a marilor jucători la o realitate în care cantitatea și sustenabilitatea economică devin la fel de importante ca precizia tehnologică.
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum o ziHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o ziO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o ziFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



