„Proiectul de lege pentru învăţământul preuniversitar , aflat în dezbatere publică în această perioadă, propune o restructurare semnificativă a examenului de bacalaureat susţinut de elevi la finalizarea studiilor liceale.

Modificările propuse pornesc de la premisa că un examen de bacalaureat este important din numeroase puncte de vedere. De cele mai multe ori, majoritatea opiniilor fac referire la relevanţa examenului de bacalaureat pentru continuarea studiilor la nivel universitar. Acesta este, cu siguranţă, un motiv întemeiat pentru a avea un examen credibil, dar, în opinia mea, este un motiv secundar.Experienţa europeană arată că universităţile pot organiza un examen valid de admitere, cu sau fără luarea în considerare a rezultatelor obţinute de elevi la examenul de bacalaureat. Un examen de bacalaureat trebuie, în primul rând, să fie obiectiv şi relevant pentru a verifica măsura în care şcoala, până la absolvirea studiilor liceale, a reuşit să pregătească elevii pentru viaţă”, arată deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea, preşedinte al Comisiei de Educaţie şi Cercetare a PNL.„Relevanţa examenului de bacalaureat implică verificarea validă a nivelului de autonomie al absolvenţilor de liceu, capacitatea lor de a înţelege ce se întâmplă în societate, gândirea lor critică şi, desigur, capacitatea lor de a găsi şi propune soluţii creative la problemele pe care le întâmpină societatea. În acest sens, un examen de bacalaureat relevant pentru România, ca ţară a Uniunii Europene, este unul care evaluează mai ales competenţele cheie promovate de Uniunea Europeană. Competenţe precum cele de literaţie, de comunicare în mai multe limbi, matematice, ştiinţifice şi, desigur, digitale şi civice”, subliniază deputatul PNL Timiş, Marilen Gabriel Pirtea, coordonator al Comisiei de Educaţie şi Cercetare a PNL.„Formula de bacalaureat propusă în proiectul de lege pentru învăţământul preuniversitar este una care devine relevantă tocmai prin faptul că vizează evaluarea principalelor competenţe cheie pe care Uniunea Europeană le promovează. În acest nou proiect de lege pentru învăţământul preuniversitar, evaluarea implică şi o probă B, pentru testarea competenţelor de comunicare în două limbi străine, dar şi proba C, pentru evaluarea competenţelor digitale, alături de proba A, care testează integrat competenţele generale vizate a fi formate prin curriculum-ul din trunchiul comun tuturor specializărilor liceale (în arii precum limba şi literatura română, matematica, ştiinţele, istoria şi geografia României şi Europei şi ştiinţele socio-umane)”, precizează deputatul Marilen Gabriel Pirtea.„Aceste probe, în felul în care sunt gândite în noul proiect de lege, pot oricând să fie standardizate de către experţi în educaţie, asigurând astfel la un nivel ridicat pentru comparabilitatea intergeneraţională, relevanţa şi obiectivitatea examenelor de bacalaureat din România.De asemenea, este adevărat că această formulă de bacalaureat lasă în plan secundar evaluarea competenţelor specifice diferitelor specializări liceale. Acest aspect este însă, din punctul meu de vedere, unul pozitiv. În primul rând, pentru cei care doresc să-şi testeze competenţele de specialitate, ori acolo unde chiar este necesară o evaluare finală (cum ar putea fi cazul liceelor vocaţionale), va exista opţiunea unui examen naţional, prin proba E.O asemenea abordare a examenului de la finalul studiilor liceale, o abordare axată preponderent pe evaluarea competenţelor cheie asociate integrării în societatea contemporană se regăseşte în sisteme de învăţământ performante, precum cele din SUA şi Australia, ori cel din Estonia, care, după ultimele rezultate la testele PISA, poate fi considerat drept revelaţia educaţională a ultimilor ani. Aşadar, în acest context, proiectul de lege se legitimează într-o practică internaţională consacrată, înţeleasă ca abordare generală a examenului de bacalaureat”, completează deputatul PNL Timiş, Marilen Gabriel Pirtea.„În calitate de preşedinte al Comisiei de Educaţie şi Cercetare din PNL, îi chem pe toţi cei interesaţi să transmită observaţii şi completări legate de pachetul legislativ pentru învăţământul preuniversitar , cât şi de cel legat de învăţământul superior . PNL a lansat şi o platformă online, pentru comunicare interactivă, care se poate accesa la adresa Legile-educatiei.pnl.ro , un spaţiu al dezbaterii constructive”, arată preşedintele Comisiei de Educaţie şi Cercetare din PNL, deputatul Marilen Gabriel Pirtea.