Există mai multe niveluri ale acestui plan. Primul este serviciul standard de poliție aeriană naţional, apărut pentru asigurarea siguranței spațiului aerian românesc.

Al doilea îl reprezintă așa-numita componentă întărită (Assurance Meassures) ce a fost creată în contextul agresiunilor Rusiei pe flancul estic al NATO și este asigurată periodic de prezența aeronavelor Alianţei Nord-Atlantice la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

Misiunea primelor două niveluri este serviciul de luptă la sol, ele fiind decolate la nevoie, în urma deciziei CAOC (Combined Air Operation Center) Torrejon.

Al treilea nivel de protecție la care s-a ajuns s-a datorat demarării conflictului în Ucraina de către Rusia, prin conștientizarea nevoii de asigurarea a unei zone cvasipermanente de prezență aeriană, pe lângă cele deja aflate în desfășurare pe teritoriul NATO și implicit a României.

Astfel, se asigură o prezență permanentă ale aeronavelor aliate în zonă care, deși reprezintă un consum uriaș de resurse, oferă siguranță și disponibilitate alianței de a asigura o apărare continuă.

Trebuie specificat faptul că planul Alianţei Nord-Atlantice nu reprezintă o înlocuire a Serviciului de Luptă Permanent-Poliție Aeriană deja executat de aeronavele Forțelor Aeriene române.

Acest plan al NATO reprezintă pentru noi o provocare, Escadrila 53 Vânătoare fiind în plin proces de operaționalizare. A trebuit să ne asumăm o acţiune extrem de importantă şi dificilă, uneori făcând eforturi supraomenești.

Misiunea ne-a adus în fața unor ore de zbor suplimentare, fiind activă 24 de ore din 24, cu care nu eram obișnuiți până atunci cu personalul actual. Procesul de înarmare și decolare se realizează acum de cinci ori mai rapid. Specific faptul că media de vârstă a personalului escadrilei este mult sub 30 de ani.

Toate aceste măsuri s-au luat ca răspuns la activitățile potențial periculoase, eVA fiind stabilit să fie demarat imediat după ce primul soldat rus pășea pe teritoriul Ucrainei.

Inițial, planul era doar de a patrula constant timp de 48 de ore, astăzi însă fiind mult mai rezonabil atât pentru piloți, cât și pentru cei de la sol, în funcţie de activitatea de pe Marea Neagră.

Putem spune la momentul actual că nu există activitate aeriană în Marea Neagră de care să nu fim și noi informați, a declarat comandantul Escadrilei 53 Vânătoare, comandor Mihăiţă Marin.

În ceea ce privește colaborarea cu partenerii străini sosiţi în România, ca urmare a implementării imediate a eVA, s-au stabilit relații care să asigure executarea misiunilor de luptă.

Fiind vorba de acestea din urmă, a lipsit componenta de antrenament comun din cauza timpului prea scurt, însă marele plus a fost creșterea importanţei Bazei 86 Aeriene în general, deoarece nu vorbim doar de aeronave, ci și despre servicii de trafic aerian, meteo, protecția forței, logistică, care au trebuit să se adapteze la condiții actuale.

S-a zburat foarte mult și toate au reușit să meargă ca unse chiar din primele zile ale conflictului, în ciuda temerilor de început.

Când făceam poliție aeriană cu MIG-ul 21 LanceR, vedeam misiunea doar din perspectiva pilotului. Acum lucrurile stau cu totul diferit. 

Planificarea a rămas aceeași, doar că aeronava F-16 ne oferă o mai mare certitudine că putem realiza cu mai multă siguranță și cu o rată de succes mult mai ridicată orice misiune de luptă pe care am efectuat-o sau o vom efectua.

 Pot doar să mă bucur că am un avion cu care am curaj să decolez noaptea și să mă duc într-o zonă de conflict, deoarece orice s-ar întâmpla suntem pregătiți. Direcțiile noastre sunt clare. Trebuie să ne menținem standardele la cel mai înalt nivel și trebuie să exportăm de la escadrilă oameni capabili și pregățiti pentru domeniul respectiv.

Uneori nu primim lucrurile de care avem nevoie din faptul că nu suntem complet înțeleși sau că sunt două mentalități diferite. Suntem obligați să schimbăm acest lucru nu pentru noi sau pentru Forțele Aeriene, ci pentru a asigura românilor siguranță și protecție permanente, a afirmat comandorul Mihăiţă Marin.

NATO a reuşit să aibă în alertă peste 100 de avioane de luptă în regiune, efectuând patrule 24 de ore din 24, şapte zile din şapte. Lucru care a putut fi bine văzut pe diferite site-uri de monitorizare a zborurilor, care pentru unii a reprezentat un moment de linişte, pentru alţii de îngrijorare.

Forţele Aeriene române sunt la datorie, iar prezenţa aeronavelor NATO în ţara noastră aduce acel plus de siguranţă cu care ne-a obişnuit Alianţa Nord-Atlantică.

La ora actuală, la Baza 86 Aeriană se află avioane F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene ale SUA din Europa, din compunerea 510th Expeditionary Fighter Squadron de la Baza Aeriană Aviano, Italia. Aviatorii americani s-au integrat perfect în activitatea bazei româneşti şi colaborează foarte bine cu militarii noştri.

Deja prezenţa americană, cu diferite aeronave pe aerodromul din mijlocul Bărăganului este ceva normal. Acum, în situaţie de criză, se vede mai bine ca oricând rolul exerciţiilor şi activităţilor desfăşurate în comun, după aceleaşi standare, tehnici şi tactici.

Forțele Aeriene ale SUA din Europa operează în mod obișnuit cu aliații și partenerii NATO pentru a menține pacea, prosperitatea și stabilitatea în regiune.

Baza 86 Aeriană este situată strategic și oferă capabilități critice de sprijin pentru avioanele de luptă. Avem privilegiul de a ne integra nu numai cu partenerii români, ci și cu camarazii din NATO, pentru a ne combina forțele și pentru a oferi o prezență credibilă și continuă pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Având expertiza locală a piloților Bazei 86 Aeriene și a Centrului Român de Control și Raportare, integrarea este extrem de ușoară atât pentru piloții noștri, cât și pentru controlorii americani și personalul de suport, a spus maiorul Spicoli Flint, comandantul 510th Expeditionary Fighter Squadron Detachment.

În contextul actual de pe flancul estic al NATO se vede cel mai bine interoperabilitatea şi nivelul de pregătire al aviatorilor noştri.

România îşi apără graniţele prin Serviciul de Luptă Permanent-Poliție Aeriană, dar când apar situaţii mari de criză, Alianţa Nord-Atlantică ia măsuri ferme defensive. Au trecut mulți ani de muncă, însă cu toții am realizat că nu putem evolua dacă nu ne putem adapta la condițiile din jurul nostru. (Lucian Irimia, foto: Lucian Irimia, Nathan Lipscomb).