Administratie
In timp ce Croatia adera la Euro (si Bulgaria), oare de ce Romania prin BNR (in principal) si prin ceilalti urmaresc mai degraba aderarea la rubla?
Poti sa il contrazici? Nu, nu poti. Mai ales ca in mai 2021 – articolul mai jos – va (re)avertizam exact despre asta: Cat timp Manole va fi sef la BNR, Romania va face exact asta: se va indeparta, poate pentru totdeauna, de zona Euro. Si se va apropia, poate pentru totdeauna, de politica geamana de dobanzi a Rusiei, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.
Dobanzile platite de Romania sunt mai mari decat dobanzile INSUMATE a altor 22 de state europene.
Am arătat încă din noiembrie 2020 că în primele 11 luni de guvernare (noiembrie 2019- octombrie 2020), guvernul Romaniei a indatorat populatia și companiile cu imprumuturi MAI MARI decât în primii 19 ani de la Revoluție, respectiv cu 18 miliarde de Euro (față de 17,2 miliarde de Euro imprumuturile cumulate in perioada 1990-2008).
Între timp, la datoria publica s-au mai adaugat:
- 28 de miliarde de lei datorie nouă în noiembrie și decembrie 2020, adică încă 5,7 miliarde Euro;
- 14,6 miliarde lei datorie nouă în ianuarie-martie 2021, adică încă 3 miliarde de Euro.
Ceea ce a majorat datoria publică cu aproape 27 de miliarde de Euro, în 17 luni. Adică:
- de 41 de ori mai mult decât a încasat statul român pe Petrom;
- de 540 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Petromidia;
- de 350 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Sidex
Estimativ, creșterea datoriei publice în 17 luni (din noiembrie 2019 până în martie 2021) a reprezentat de peste 5 ori mai mult decât tot ceea ce a încasat statul român prin privatizările de după 1990. Decât tot (petrol, gaze, energie, bănci, asigurări, industrie).
Cum se finanțează această îndatorare? Nu numai cel mai scump din Uniunea Europeană. Dar costurile de împrumut ale României sunt mai mari decât costurile de împrumut ale altor 22 de state, însumate.
Datele Băncii Centrale Europene sunt fără echivoc. Costurile de împrumut ale României sunt în aprilie 2021, de 2,84% pe an, mai mari decât costurile de împurmut INSUMATE ale 22 de state din Uniune.
- Costurile INSUMATE ale celor 19 state din Zona Euro, sunt, în aprilie 2021, de 2,23% pe an, 8 state împrumutându-se la dobânzi negative.
- Adăugând din statele non-Euro Bulgaria (care se împrumută la 0,14% pe an – de 20 de ori mai ieftin decât România), Danemarca (dobândă zero) și Suedia (dobânză 0,37%), rezultă că România se împrumută la prețuri mai mari decât dobânzile însumate ale 22 de state din Uniunea Europeană (2,84% România vs. 2,74% însumat cele 22 de state din UE).
- Mai scump decât noi nu se împrumută nimeni.
- Polonia, a cărei Banca Centrală este condusă de un fost membru al Solidaritatea (și NU decătre un turnător al Securității, ca în România), se împrumută la costuri de 1,55% pe an. Croatia la 0,5% pe an.

Acum vă este clar de ce Mugur Isărescu și toate guvernele de după 2015 au făcut tot posibiliul pentru a ne îndepărta de zona Euro?
Ca să elimine singurul avantaj financiar pe care îl mai avea în România, în mod real: datoria publică MICĂ, care ar fi permis printre cele mai mici costuri de finanțare din UE (chiar mai jos decât Bulgaria ). Prin gestionarea crizei de sănătate publică și a celei subsecvente, s-au asigurat că acest criteriu se subțiază și dispare.
Acum vă este clar de ce turnătorul Securității Manole a fost doar declarativ pentru ,,aderarea la Zone Euro”, când în fapt, alături de celelalte guverne, a făcut tot posibilul să îndepărteze România de zona Euro și de dobânzile mici?
Acum vă este clar al doilea motiv pentru care a recompensat-o pe Viorică Dăncilă prin postul de consilier la BNR? Primul a fost pentru că i-a mai asigurat încă un mandat (și peste 1,2 milioane de Euro, bani albi, pentru încă un mandat de 5 ani guvernator). Al doilea, pentru că prin politicile aplicate, a îndepărtat România de zona Euro.
Politicile aplicate în mandatul ei de prim-ministru de Dăncilă și preferatul Teodorovici au îndepărtat România de îndeplinirea criteriilor de convergență pentru aderarea la zona Euro, și de dobânzile mici, Cum să o iei consilier pentru ,,aderare la Zona Euro”, în condițiile în care, sub mandatul ei a îndepărtat România de criteriile de aderare și de dobânzile mici?
Despre al treilea, motiv, în curând.
Dar până atunci, vă întreb direct: voi cum va pregatiti pentru cresterea economica a Romaniei din anul 2021, de 9%? Eu mi-am pus adidasii aia noi, sa nu ratez startul.
Florin a declarat la Radio Guerilla: ,,Am reusit intr-un an de zile sa recuperam tot ce s-a pierdut din cauza pandemiei. Suntem ,,cam” singura tara din Uniunea Europeana. Media Europeana arata ca in UE avem o scadere in primul trimestru. Romania nu numai ca a avut cea mai mare crestere economica, dar celelalte tari au avut un trimestru negativ, pe scadere. (…) Economia va crește în acest an mult peste așteptări, între 6 și 9%”. Doar 3 comentarii:
Unu: pentru mine, faptul ca raportarea statistica (,,pe surse alternative” ale INS) indica divergenta fata de toata Uniunea Europeana, se concretizeaza un semnal de alarma, nu de euforie. Ceva este in neregula, de fapt multi ceva sunt in neregula.
Doi: In trimestrul IV (cand Romania a raportat crestere economica de +4,6% față de trimestrul anterior), analistii financiari bancari estimau o crestere de 0,5-1%, si a fost de 10 ori mai mare. Au innebunit brusct TOTI analistii financiari-bancari sau ceva este in neregula?
Trei: In trimestrul I 2021, aceiasi analisti au estimat o crestere de 0,5-1%. A iesit de 2,8%. De pana la 6 ori mai mare decat anticipatiile. Multi ceva este in neregula. Si inca ceva: Premierul Florin, care imprumuta Romania la cele mai mare dobanzi din Uniunea, ne spune sa ne pregatim pentru o crestere economica de 9%, pentru ca ei au reusit sa recupereze ,,tot ce s-a pierdut”. Ei. Populația?
Și despre alte declarații ale premierului care vede creștere economică de 9%. Declarații simptomatice.
Am preluat dintr-un articol mai vechi din 2015 (despre domnul Tăriceanu) câteva manifestări clinice ale stării de delirium tremens simptome care par să găsească în discursul actual al premierului:
- o stare de confuzie care se instalează rapid (care este urmare în general a renunțării la ceva). Florin Cîțu, 26 mai 2021: ,,Vreau ca românii să urce pe autostradă la Constanța și să ajungă la Viena să bea o cafea”. De ce nu pe lună dacă tot ar alege cineva să plece de la Constanța cu mașina ca să bea cafeaua la Viena?
- oamenii afectați de delirium tremens pot vedea și auzi uneori lucruri pe care alții nu le văd și nu le aud. Exemplu: ,,economia va crește în acest an, mult peste așteptări, între 6 și 9%) – Florin Cîțu, 25 mai 2021; ,,cred că urmează cea mai bună perioadă de creștere economică din ultima sută de ani” – Florin Cîțu 26 mai 2021
- perturbări intense ale percepțiilor vizuale – imaginarea unor insecte, șerpi sau șobolani – Florin Cîțu, 26 mai, către ziariști: ,,nu v-ați civilizat în 30 de ani de zile. În orice țară normală declarațiile se dau într-un cadru normal” (Sava N.).
Administratie
Operațiunea Summer Migration II: Un tânăr bulgar a fost interceptat la frontieră cu o armă și muniție nedeclarate
Eforturile autorităților de frontieră pentru securizarea spațiului de tranzit s-au soldat cu o nouă captură de armament în sudul țării. În cadrul acțiunii de amploare „Summer Migration II”, polițiștii din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu au depistat un cetățean străin care încerca să introducă în România o armă neletală și muniția aferentă, fără a deține autorizațiile impuse de legislația națională.
Control pe DN5: Pistol cu gaz și zeci de cartușe descoperite în portiera unui autoturism
Incidentul a avut loc în timp ce echipele din cadrul Sectorului și Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu patrulau pe drumul național DN5. Aceștia au oprit pentru verificări un autoturism înmatriculat în Bulgaria, condus de un tânăr în vârstă de 19 ani, care se deplasa pe sensul de intrare în România.
Potrivit datelor furnizate de ITPF Giurgiu, vigilența agenților a dus la descoperirea obiectelor interzise ascunse chiar în habitaclul mașinii. În compartimentul portierei, polițiștii au găsit un pistol cu gaz și un set de 21 de cartușe. Întrebat despre proveniența și legalitatea acestora, cetățeanul bulgar nu a putut prezenta niciun document justificativ sau permis de port-armă valabil.
Dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor: Bunurile au fost confiscate de autorități
Consecințele legale pentru tânărul de 19 ani au fost imediate. Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și al munițiilor, faptă prevăzută și pedepsită de Codul Penal român. Sursa citată menționează că întreaga captură, evaluată la peste 1.100 de lei, a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.
Angajament pentru siguranța spațiului Schengen: Cooperare permanentă împotriva actelor ilegale
Această depistare face parte dintr-o strategie mai amplă de monitorizare a fluxurilor de migrație și trafic ilegal la granița de sud a României. Reprezentanții ITPF Giurgiu au subliniat că astfel de activități în cooperare cu instituțiile partenere sunt desfășurate permanent.
Obiectivul principal rămâne prevenirea faptelor de natură penală și asigurarea unui climat de securitate sporit, în special în contextul noilor rigori impuse de apartenența României la spațiul Schengen. Autoritățile reiterează faptul că legislația privind regimul armelor este extrem de strictă, iar orice nerespectare a acesteia atrage răspunderea penală, indiferent de cetățenia persoanei implicate. (Sava N.).
Administratie
Captură importantă la graniță: Un miniexcavator și o remorcă furate din Belgia au fost descoperite de polițiștii din Arad
Cooperarea dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne a dus la deconspirarea unui transport ilegal de utilaje căutate la nivel internațional. În urma unei acțiuni comune desfășurate de polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Turnu și polițiștii din Pecica, un cetățean român a fost interceptat în timp ce tranzita zona de competență cu bunuri ce figurau în bazele de date europene ca fiind obiectul unor infracțiuni.
Control de rutină transformat în dosar penal: Un șofer român a fost depistat cu bunuri furate și permis necorespunzător
În cadrul unei misiuni de supraveghere ce a presupus controale aleatorii și nesistematice, forțele de ordine au oprit pentru verificări un autoturism înmatriculat în Polonia. La volanul vehiculului se afla un bărbat în vârstă de 37 de ani, cetățean român, care tracta o remorcă pe care era încărcat un excavator compact (miniexcavator).
Pe lângă suspiciunile legate de proveniența utilajelor, agenții au constatat o neregulă gravă și în ceea ce privește documentele conducătorului auto. Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră, în urma verificărilor s-a stabilit că bărbatul nu deținea un permis de conducere corespunzător categoriei necesare pentru a conduce ansamblul de vehicule format din autoturism și remorcă.
Alertă internațională în bazele de date: Autoritățile din Belgia solicitaseră confiscarea utilajelor
Momentul critic al controlului a survenit în timpul interogării bazelor de date specifice. Polițiștii au descoperit că transportul nu era doar o problemă de legislație rutieră, ci una de natură penală internațională. Atât remorca folosită pentru transport, cât și miniexcavatorul compact figurau ca bunuri căutate pentru confiscare, alerta fiind introdusă de autoritățile din Belgia.
Sursa citată precizează că bunurile au fost indisponibilizate la sediul sectorului poliției de frontieră în vederea continuării cercetărilor. În acest caz, polițiștii efectuează investigații sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tăinuire și conducere a unui vehicul cu permis necorespunzător, urmând ca la finalizarea procedurilor să fie dispuse măsurile legale ce se impun. Acțiunea subliniază eficiența controalelor la frontieră în depistarea bunurilor traficate pe rutele europene. (Sava N.).
Administratie
Seceta blochează traficul pe Dunăre: Legătura de feribot dintre Zimnicea și Sviștov a fost suspendată temporar
Traficul transfrontalier dintre România și Bulgaria prin punctul de trecere de la Zimnicea este paralizat începând de astăzi. Scăderea dramatică a debitului fluviului Dunărea a forțat operatorii de transport naval să ia măsuri drastice, ducând la întreruperea uneia dintre cele mai importante rute de tranzit pentru mărfuri și pasageri din sudul țării.
Nivelul critic al fluviului Dunărea: Condițiile hidrologice impun sistarea transportului naval
Decizia de a opri motoarele bacului care asigură legătura cu localitatea bulgară Sviștov a intrat în vigoare astăzi, 21 iulie 2026, începând cu ora 09:00. Potrivit unei informări oficiale transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, măsura a fost luată ca urmare a notificării primite de la compania care operează linia de feribot, pe fondul condițiilor hidrologice extrem de nefavorabile.
Nivelul extrem de scăzut al apei face imposibilă acostarea în siguranță a ambarcațiunii la mal, riscurile de eșuare sau de avariere a echipamentelor fiind mult prea mari. Sursa citată precizează că prioritatea zero în acest moment este siguranța navigației și a bunurilor transportate, motiv pentru care suspendarea activității a fost singura soluție viabilă.
Monitorizarea situației în timp real: Reluarea curselor depinde de evoluția debitului fluviului
Reluarea activității în punctul de trecere a frontierei Zimnicea rămâne, pentru moment, sub semnul întrebării, fiind direct dependentă de condițiile meteorologice și de o eventuală creștere a nivelului Dunării. Poliția de Frontieră a dat asigurări că publicul va fi informat imediat ce navigația va putea fi reluată în condiții optime de siguranță.
Până la normalizarea situației, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu rămâne la dispoziția cetățenilor pentru a oferi informații actualizate și recomandă șoferilor să consulte aplicația „Trafic on-line” sau să utilizeze punctele de trecere alternative pentru a evita blocajele. Echipele de control sunt pregătite să gestioneze fluxurile de călători prin celelalte vămi deschise la granița cu Bulgaria, în funcție de evoluția situației în teren. (Paul D.).
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o zi„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



