Invazia brutală și neprovocată a Rusiei în Ucraina este unul dintre cele mai importante aspecte din dezbaterea despre noul Concept Strategic al NATO. Iar subiectul va acapara, fără îndoială, atenția la summitul de la Madrid, de la finalul lunii iunie. Mai ales că Alianța Nord-Atlantică a fost creată, în primul rând, pentru a descuraja un nou război în Europa. În același timp, amenințarea globală venită din partea Chinei și pericolul reprezentat de alianța sa cu Rusia determină NATO să-și intensifice colaborarea cu aliații din Asia-Pacific.

Ascensiunea Chinei a afectat echilibrul internațional de putere și a pus sub semnul întrebării ideile occidentale privind ordinea regională și globală. Astfel că NATO a ajuns să se confrunte cu nevoia acută de a face față provocărilor venite din partea Beijingului.

Iar această situație a fost reflectată în diferitele luări de poziție de la Bruxelles, în cel puțin ultimii trei ani. Potrivit secretarului general Jens Stoltenberg, China nu împărtășește valorile noastre și folosește tehnologia modernă, rețelele sociale și recunoașterea facială pentru a monitoriza, pentru a supraveghea propria populație, într-un fel pe care nu l-am mai văzut până acum.

Și, potrivit oficialului, toate acestea determină NATO să-și consolideze politica, atunci când vine vorba de China.

Din păcate, aliații NATO au înțeles relativ târziu că trebuie să acorde o atenție sporită Chinei, când vine vorba despre politica de securitate.

Doar ascensiunea Chinei pe scena internațională și rivalitatea cu Statele Unite ale Americii, în ultimii ani, au făcut ca politica externă a Beijingului să apară pe agenda Alianţei Nord-Atlantice.

Din acest motiv, NATO a ajuns să dezvolte relații mai strânse cu cei patru parteneri ai săi din Asia-Pacific, și anume Australia, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă.

În mediul de securitate complex din zilele noastre, relațiile Alianței Nord-Atlantice cu parteneri globali care au idei similare sunt din ce în ce mai importante, pentru a aborda problemele de securitate și provocările actuale, precum și pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli.

De altfel, NATO susține că adoptarea unei abordări globale este esențială pentru agenda NATO 2030 iar, în acest sens, relațiile cu cei patru parteneri din Asia-Pacific au un rol cheie.

Potrivit profesorului Luis Simon, director al oficiului de la Bruxelles al Elcano Royal Institute și director al Centrului pentru Securitate, Diplomație și Strategie al Școlii de Guvernanță de la Bruxelles, atât timp cât securitatea Europei și cea a regiunii indo-pacifice depind, în mare măsură, de puterea SUA și atâta timp cât aceste două regiuni continuă să exercite o presiune semnificativă asupra resurselor de apărare ale Washingtonului, alianțele și politicile de descurajare vor rămâne strâns legate.

Pe de altă parte, susține sursa citată, este, de asemenea, important ca NATO și partenerii săi din Asia-Pacific să aibă o viziune comună în privința Rusiei și Chinei și asupra modului în care relația lor poate evolua.

Fără a ignora fricțiunile existente între Moscova și Beijing, dacă relația chino-rusă rămâne, în mare parte, cooperantă, încercările de a crea o ruptură între ele se poate dovedi dificilă.

Revenind la amenințările din proximitatea imediată, reprezentate de politica expansionistă a Rusiei și invazia brutală și neprovocată în Ucraina, trebuie spus că Alianța Nord-Atlantică este decisă să aibă o abordare mult mai pragmatică, atunci când este vorba de adoptarea noului Concept Strategic.

Războiul din Ucraina și eforturile aliaților de a ajuta Kievul și de a întări apărarea și descurajarea pe flancul estic au dus la o revigorare a relației transatlantice și la o nouă concentrare a Statelor Unite asupra securității Europei.

Summitul NATO de la Madrid, aliații vor aproba un nou Concept Strategic, care va ghida Alianța în anii care vor urma și care va asigura că aceasta va rămâne pregătită și echipată corespunzător în fața provocărilor viitoare.

Este evident că țările europene trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea Europei și să mențină coerența cu eforturile de securitate și apărare în curs, la nivelul Uniunii Europene, care va rămâne un partener esențial al NATO.

Confruntați cu noua realitate în planul securității, cel mai probabil, la Madrid, se va evidenția necesitatea creșterii resurselor pentru a întări NATO și pentru a consolida capacitățile de răspuns în fața oricărei amenințări la adresa securității colective.

Iar aliații își vor reafirma Angajamentul de Investiții pentru Apărare, care vizează cheltuirea a cel puțin 2 % din PIB. De asemenea, se va agrea o abordare care să consolideze Alianța pentru viitor, prin creșterea considerabilă a finanțării comune a NATO, în conformitate cu deciziile adoptate la Summitul de la Bruxelles, din 2021.

Nu în ultimul rând, trebui avută în vedere și viziunea NATO privind politica ușilor deschise. Mai ales că Finlanda și Suedia au decis să solicite apartenența la Alianța Nord-Atlantică și și-au depus cererile de aderare. Cu excepția Turciei, toate statele membre și-au exprimat acordul formal.

Iar, până la summitul de la Madrid, cel mai probabil, problema va fi rezolvată. Mai ales că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat în mod radical situația de securitate atât pentru Finlanda, cât și pentru Suedia, iar cele două state nordice sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO, care împărtășesc principiile și valorile aliate.

De altfel, ambele țări beneficiază de ani de experiență în pregătirea, formarea și operarea alături de NATO.

Modificarea posturii Alianței pe flancul estic

Joi, 16 iunie, miniștrii apărării din statele membre NATO au încheiat două zile de discuții, în cadrul unei reuniuni care a avut ca scop pregătirea summitului de la Madrid.

Referindu-se la evenimentul care va avea loc în perioada 28-30 iunie, secretarul general Jens Stoltenberg a precizat că summitul va aborda domenii cheie, inclusiv consolidarea descurajării și apărării, sprijinul pentru Ucraina și alți parteneri aflați în pericol, noul Concept Strategic al NATO, o mai bună împărțire a sarcinilor și a resurselor, precum și cererile de aderare ale Finlandei și Suediei.

Cu această ocazie, Jens Stoltenberg a anunțat că NATO pregătește un pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, pentru a contribui la îmbunătățirea interoperabilității cu Alianța, la tranziția de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul modern și la consolidarea, în continuare, a instituțiilor sale de apărare și securitate.

Referitor la amploarea și arhitectura viitoarei posturi a NATO, secretarul general a precizat că vorbim de mai multe formațiuni de luptă desfășurate, pentru a consolida grupurile de luptă de pe flancul estic.

Acest lucru presupune mai multe sisteme de apărare aeriană, maritimă și cibernetică, precum și prepoziționarea de forțe, echipamente și stocuri de arme și muniții, pentru apărarea anumitor aliați. (Marius Batca).