Administratie
„Participarea României și Norvegiei la Programul Afaceri Interne demonstrează relațiile solide de colaborare care se dezvoltă între țările noastre în acest sector”
Mecanismul Financiar Norvegian, denumit şi “Granturile Norvegiene”, este o schemă de finanţare nerambursabilă care fost instituită în urma încheierii unui Acord între Regatul Norvegiei şi Uniunea Europeană, prin care Norvegia îşi asumă responsabilitatea finanţării unor proiecte menite să contribuie la reducerea disparităţilor în Spaţiul Economic European (SEE), să creeze un mediu mai sigur în spațiul comun de libertate, securitate şi justiţie, într-o Europă mai stabilă, mai paşnică şi mai prosperă, acesta fiind primul obiectiv general.
Un al doilea obiectiv general, specific Granturilor Norvegiene, îl reprezintă componenta bilaterală, care are ca scop strângerea relațiilor dintre Norvegia și România, prin cristalizarea unui mediu de cooperare menit să contribuie la dezvoltarea unor relații profesionale și interpersonale între cetățeni ai celor două state, bazate pe cunoaștere și încredere reciprocă.
E.S., doamna Siri Barry, Ambasadorul Norvegiei la București a declarant in cadrul evenimentului: „Securitatea și libertatea au fost întotdeauna importante pentru oameni și pentru țările lor. În contextul actual, a devenit mai clar ca niciodată că viitorul și siguranța noastră în Europa depind de cooperare și de rezistența alianțelor noastre. Participarea României și Norvegiei la Programul Afaceri Interne demonstrează relațiile solide de colaborare care se dezvoltă între țările noastre în acest sector”.
Programul Afaceri Interne a demarat în 2019 și cuprinde 3 arii de finanțare ale MFN 2014-2021, fiind alcătuit din 5 proiecte predefinite (PDP) și 2 Fonduri, cu un buget total de peste 28,2 mil. euro, alocat astfel:
- aria 18 – Azil și Migrație: în cadrul ariei este în implementare proiectul PDP1 Îmbunătățirea sistemului de azil și migrație (5,88 milioane de euro), implementat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI),
- aria 20 – Cooperare polițieneasca: în cadrul ariei sunt în implementare 2 proiecte PDP2 Consolidarea capacităţilor naţionale în domeniul cooperării poliţieneşti internaţionale şi a combaterii criminalităţii (8,94 milioane de euro) și PDP3 Combaterea infracțiunilor motivate de ură și a extremismului violent, în special împotriva populației de etnie romă, și creșterea calității serviciilor de poliție (2,82 milioane de euro), implementate de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR)
- aria 23 – Prevenirea Dezastrelor și Pregătire: în cadrul ariei sunt în implementare 2 proiecte PDP4 – Îmbunătățirea rezilienței la riscul de dezastre prin pregătirea sporită pentru misiunea de căutare și salvare și de îndepărtare a muniției neexplodate (5,88 milioane de euro) implementat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și PDP5 Îmbunătățirea securității și securității nucleare în România – Îmbunătățirea rezistenței la dezastre și a pregătirii pentru evenimente radiologice și nucleare (4,12 milioane de euro) implementat de CNCAN
- fondul de management (0,5 milioane de euro);
- fondul de relații bilaterale (0,25 milioane de euro).
Finanțarea este asigurată prin contribuția norvegiană în proporție de 85% și cofinanțarea națională de 15%, utilizându-se un sistem de prefinanțare 100%, ceea ce scade presiunea asupra bugetului de stat, însă necesită o implementare mai riguroasă, cu calendare mai stricte și previziuni precise.
Proiectele își propun să conducă la creșterea capacității instituționale a MAI, la întăririrea măsurilor ce vizează creșterea siguranței și securității cetățenilor în spațiul național și european, fiind finanțate atât activități “soft” (instruiri, schimburi de experiență, misiuni comune, etc) cât și măsuri “hard” (achiziții de echipamente și sisteme, renovări și construcții de spații și diferite facilități etc) în proporție de 40% – 60%.
Perioada de programare 2014-2021 a început cu o oarecare întârziere, din cauza unor dificultăți inerente demarării unui nou cadru de programare, ceea ce a făcut ca proiectele să înceapă în 2019, respectiv 2020, iar închiderea cadrului de finanțare este programată pentru anul 2024. Totuși, din cauza întârzierilor inerente care au afectat componenta soft în perioada în care au fost active restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii Covid-19, au fost demarate negocieri cu finanțatorii pentru prelungirea cu 1 an a perioadei de eligibilitate.
O componentă deosebit de importantă, specifică Granturilor Norvegiene, o reprezintă măsurile destinate comunităţilor vulnerabile, cu accent pe etnia roma. Astfel, 15% din bugetul total al Programului este destinat ameliorării situaţiei colectivităţilor de etnie roma, cuprinzând măsuri pentru prevenirea şi combaterea comportamentului infracţional, a integrării sociale, precum şi combaterii discriminării în cadrul acestor tipuri de comunităţi
Obiectivele specifice ale programului se înscriu în obiectivul general, cuprinzând elemente ce ţin de particularităţile liniilor de activitate ale promotorilor de proiecte. Dintre acestea, cele mai relevante sunt următoarele:
- întărirea cooperării dintre autorităţile de aplicare a legii din România şi Norvegia, precum şi între România şi ţările limitrofe;
- dezvoltarea schimbului reciproc de informaţii şi bune practici, prin organizarea de misiuni şi sesiuni de pregătire comune;
- dobândirea de cunoştinţe comune privind specificul comportamentului infracţional şi punerea la punct a unor metode eficiente pentru combaterea criminalităţii;
- scăderea numărului infracţiunilor comise de cetăţeni români în spaţiul european;
- diminuarea infracţionalităţii transfrontaliere şi a crimei organizate, destructurarea rețelelor criminale şi eficientizarea luptei împotriva grupurilor infracţionale itinerante;
- reducerea traficului de persoane, a tratamentelor degradante şi exploatării (inclusiv sexuale şi a minorilor), a cerşetoriei, prostituţiei şi a infracţionalităţii transnaţionale în care sunt implicaţi cetăţeni români;
- îmbunătățirea răspunsului autorităților naționale în caz de dezastre naturale sau provocate de om (misiuni căutare și salvare în situații de inundații, cutremure, alunecări de teren etc), inclusiv în caz de incidente nucleare;
- îmbunătățirea capacității instituționale a autorităților române în domeniul gestionării azilului și migrației.
Dintre activitățile principale ale proiectelor, putem menționa:
- misiuni de sprijin ale ofițerilor români în Norvegia, constând în misiuni operative comune, desfășurate de ofițeri de poliție norvegieni și români, în echipe mixte;
- modernizarea sistemului AFIS;
- achiziții de tehnică operativă, echipamente IT&C, mijloace de mobilitate specializate;
- crearea unui Centru de Contingență pentru gestionarea unor afluxuri masivr de imigranți;
- renovări și construcții de spații și poligoane de instruire, facilități de pregătire, modernizări de spații de cazare pentru migranți (inclusiv pentru copii), servicii de sprijin;
- sesiuni comune de instruire de specialitate cu parteneri din Norvegia, UE sau alte țări, schimburi de experiență și de bune practici, etc.
Administratie
Ofensiva „Blitz” la Giurgiu: Captură de milioane din „industria falsului” pe ruta Turcia-Germania
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de trafic cu mărfuri contrafăcute, polițiștii de frontieră din Giurgiu au reușit o captură record în urma unor controale fulger desfășurate pe parcursul ultimelor zile. Peste 5.600 de articole de lux falsificate, care urmau să inunde piața europeană, au fost scoase din circuitul ilegal, valoarea acestora depășind pragul de un milion de lei.
Filtre pe DN 5: „Ruta Balcanică” a produselor de contrabandă sub asediu
În perioada 15–18 aprilie, arterele rutiere din județul Giurgiu au devenit teatrul unor acțiuni tip „BLITZ”, menite să verifice legalitatea transporturilor internaționale. Vizate au fost în special mijloacele de transport care tranzitau ruta strategică Turcia-Bulgaria-Germania. Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, operațiunea a mobilizat echipaje din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră local, sprijinite de specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.
Efortul coordonat a dus la interceptarea mai multor vehicule încărcate cu mii de produse suspecte. Strategia polițiștilor a fost una de impact imediat, reușind să identifice transporturile ilicite chiar în fluxul dens de trafic de pe Drumul Național 5, blocând astfel tranzitul unor mărfuri care eludau normele legale și fiscale.
Peste 5.000 de „falsuri de lux” mascate în transporturi internaționale
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 5.642 de produse, variind de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la marochinărie și parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale de renume. Marfa, suspectată a fi contrafăcută, era transportată de cetățeni turci și bulgari care nu au putut prezenta nicio dovadă legală a provenienței acestora.
Potrivit estimărilor oficiale ale autorităților de frontieră, prejudiciul adus titularilor de mărci ar fi fost colosal dacă aceste bunuri ar fi ajuns pe rafturi. Dacă ar fi fost comercializate la prețul produselor originale, valoarea capturii ar fi atins suma de aproximativ 1.250.000 de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind marcate ca probe în dosarele penale proaspăt deschise.
Toleranță zero pentru pirateria comercială: Dosare penale și monitorizare permanentă
Consecințele legale pentru transportatorii implicați sunt severe. În prezent, se desfășoară cercetări amănunțite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate. Această practică nu reprezintă doar o fraudă economică, ci și un risc pentru consumatori, produsele contrafăcute nefiind supuse standardelor de calitate și siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat angajamentul de a menține o supraveghere strictă în zona de competență, subliniind că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic. Dincolo de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile punctează că prezența constantă la datorie are ca scop principal asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combaterea oricărei forme de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Scandalul „Protocolului de Lux” de la Timișoara: Poliția și Poliția de Frontieră demontează acuzațiile
O controversă izbucnită recent în spațiul public, care îl viza direct pe Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a fost categoric infirmată de autoritățile de resort. Informațiile conform cărora demnitarul ar fi solicitat un tratament preferențial la controlul de securitate al Aeroportului Internațional Timișoara sunt calificate drept „false” de către instituțiile de forță, care denunță un deficit grav de documentare în mediatizarea acestui incident.
Fals grosolan în spațiul public: Autoritățile neagă „chemarea la ordin” a polițiștilor
Reacția oficială vine ca urmare a unor relatări care sugerau că membri ai Executivului ar fi exercitat presiuni asupra personalului de serviciu din aeroport pentru a facilita trecerea fără control a unor oficiali. Conform unui comunicat comun emis de structurile de informare și relații publice din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, aceste scenarii nu au nicio legătură cu realitatea.
Autoritățile subliniază că afirmațiile referitoare la o presupusă „chemare la ordin” a șefului de tură al poliției pentru a crea culoare speciale de trecere sunt lipsite de fundament. Mai mult, instituțiile citate precizează că niciun reprezentant al acestora nu a fost contactat pentru a confirma sau infirma aceste ipoteze înainte ca ele să fie lansate în circuitul mediatic.
Erori procedurale și apel la etică: Cine răspunde pentru securitatea aeroportuară?
Dincolo de infirmarea incidentului, Poliția Română și Poliția de Frontieră aduc clarificări importante privind competențele lor legale, demontând astfel logica acuzațiilor. Potrivit sursei citate, cele două instituții nu au nicio atribuție în organizarea cordoanelor de trecere sau în gestionarea fluxului de securitate în interiorul aeroportului, aceste sarcini revenind altor structuri specializate.
În acest context, autoritățile fac un apel ferm la respectarea deontologiei profesionale, solicitând jurnaliștilor o documentare temeinică a subiectelor care pot afecta imaginea instituțiilor statului. „Facem apel la documentarea temeinică a unor subiecte care, deși nu sunt reale, afectează imaginea instituțiilor”, se arată în poziția oficială, subliniind faptul că propagarea unor știri neverificate subminează încrederea publicului în structurile de ordine și siguranță națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație culturală la nivel înalt: Nicolae Iorga, simbolul identității românești în inima Barcelonei
Într-un demers menit să consolideze legăturile dintre România și Spania, europarlamentarul Victor Negrescu a obținut un acord de principiu istoric pentru instalarea unui bust al marelui istoric Nicolae Iorga în spațiul public din Barcelona. Inițiativa marchează un punct de cotitură în recunoașterea comunității românești din capitala catalană, în contextul celebrării a 145 de ani de relații diplomatice între cele două state.
Un „Da” istoric pentru memoria României în Catalonia
Dialogul recent dintre europarlamentarul Victor Negrescu și primarul social-democrat al Barcelonei, Jaume Collboni, a deschis calea unei prezențe culturale românești fără precedent în orașul de pe malul Mediteranei. Conform oficialului european, discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile de a oferi comunității românești o vizibilitate sporită în spațiul public.
Rezultatul cel mai concret al acestei întrevederi este acceptul autorităților locale pentru amplasarea bustului lui Nicolae Iorga, personalitate care a vizitat frecvent Barcelona în anii ’20 și care a dedicat numeroase pagini culturii catalane. Victor Negrescu a subliniat că acest moment simbolic reprezintă nu doar un omagiu adus trecutului, ci și o validare a eforturilor Consulatului României, care susține activ această inițiativă.
Noua generație: Între succesul european și rădăcinile românești
Dincolo de diplomația monumentelor, vizita europarlamentarului a inclus o componentă vitală: dialogul cu tinerii români care studiază la Barcelona. Potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu, întâlnirea cu acești tineri a scos la iveală un potențial uman extraordinar. Surprinzător pentru mulți este faptul că tinerii născuți pe pământ spaniol își conservă identitatea cu o rigurozitate admirabilă, vorbind o limbă română impecabilă.
Această „Românie de peste hotare” demonstrează o conectare profundă cu valorile naționale, însă, în ciuda entuziasmului lor, acești tineri se lovesc de un zid al indiferenței instituționale din partea autorităților de la București.
Eșecul politicilor de stat: Diaspora tânără, o resursă ignorată de București
Analiza discuțiilor cu studenții români din Barcelona evidențiază o realitate amară pe care Victor Negrescu o semnalează cu fermitate: absența unor politici coerente ale statului român dedicate tinerilor din diaspora. În timp ce tinerii își caută locul într-o Europă competitivă, România pare să rămână în urmă la capitolul strategii de atragere și implicare a acestora în proiectul național.
„Nu putem construi viitorul fără ei”, a avertizat europarlamentarul, punctând faptul că România are responsabilitatea urgentă de a deveni un proiect credibil și atractiv. Mesajul este unul clar: pentru ca diaspora tânără să rămână conectată la țară, este nevoie de oportunități reale de dezvoltare profesională și de o prezență activă a statului român în viața acestora, transformând distanța geografică într-un parteneriat strategic de durată.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 2 zileBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 13 oreBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!



