Actualitate
Sinteza activităților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru primele săptămâni de mandat ale ministrului Marcel Boloș
- Transmiterea către CE a 12 din cele 16 Programe Operaționale 2021-2027, cu o alocare aproximativă de 33 mld euro (77% din totalul disponibil).
- Distribuirea primelor mii de vouchere sociale ca parte a pachetului guvernamental „Sprijin pentru România”.
- Transmiterea primei cereri de plată din PNRR în valoare de 3 miliarde de euro, pentru 21 de ținte și jaloanele aferente trimestrului IV din 2021.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță bilanțul principalelor activități derulate în intervalul 3 mai – 9 iunie, odată cu preluarea mandatului de către ministrul Marcel Boloș, care a deținut același portofoliu și în perioada noiembrie 2019 – decembrie 2020 când România a raportat o absorbție de 4,4 miliarde de euro.
Sfarsitul primului paragraf
„Mandatul anterior a stat în special sub semnul negocierilor cu Comisia Europeană în contextul nevoii de realocare urgentă a finanțărilor ca răspuns la pandemia de Covid-19, în timp ce construiam prima versiune a programelor operaționale 2021-2027. Obiectivul în 2020 era ca pentru prima oară România să înceapă negocierile cu Comisia înainte de începerea exercițiului financiar”, explică ministrul Marcel Boloș. În prezentul mandat, derulat în contextul războiului din Ucraina și al crizei prețurilor la energie și pentru materialele de construcție, prioritatea ministerului investițiilor și programelor europene se referă concomitent la implementarea PNRR și la operaționalizarea celor 16 programe operaționale aferente 2021-2027. „Motorul dezvoltării României îl reprezintă investițiile, iar sursa sigură de finanțare o reprezintă fondurile europene. Avem la dispoziție aproximativ 96 de miliarde de euro, de trei ori mai mult decât în precedenta perioadă de programare, datorați suprapunerii perioadelor de programare 2014-2020 și 2021-2027, precum și planului național de redresare și reziliență. O șansă istorică pe care nu o putem rata! Mă bucur să văd o mobilizare generală atât la nivelul Guvernului României, cât și la nivelul administrației locale și, foarte important, în rândul aparatului propriu al MIPE”.
Principalele realizări ale MIPE în perioada 3 mai – 9 iunie:
- Ca urmare a avizării în Guvernul României, a fost transmis Comisiei Europene Acordul de Parteneriat 2021-2027, precum și 12 din cele 16 Programe Operaționale pentru perioada 2021-2027, a căror valoare se ridică la aproximativ 33 miliarde de euro, adică 75% din alocarea totală.
- A fost operaționalizată emiterea, distribuirea și încărcarea celor 2,5 milioane de vouchere sociale oferite prin programul guvernamental „Sprijin pentru România”. Valoarea nominală este de câte 250 lei acordați o dată la două luni, până la sfârșitul anului, fiind cea mai mare inițiativă de acest gen din istoria României. Primele carduri au fost distribuite de Poșta Română vineri, 10 iunie, înainte de primul termen asumat oficial. Găsiți aici mai multe informații: .
- Tot ca parte a programului „Sprijin pentru România”, se finanțează sectorul agroalimentar prin Programul Operațional Competitivitate (POC). Pentru acordarea acestui sprijin, MIPE a pregătit o schemă de ajutor de stat, cu două măsuri: microgranturi și granturi pentru capital de lucru, în valoare însumată de 300 milioane de euro. Aici sunt disponibile informații suplimentare: .
- La 31 mai, a fost trimisă către Comisia Europeană prima cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență. În valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, ea cuprinde cele 21 de ținte și jaloanele aferente trimestrului IV din 2021. Această cerere a presupus încărcarea tuturor documentelor justificative privind îndeplinirea țintelor și jaloanelor, mai exact 180 de documente, aferente celor 21 de jaloane/ținte pe care le-am inclus în cererea de plată. Găsiți detalii aici: .
- A fost publicat Calendarul centralizator și Sinteza apelurilor de proiecte. Astfel, publicul larg are acces la informații detaliate despre apelurile pe care le va lansa fiecare minister/ instituție coordonatoare de investiții, precum datele estimate pentru lansarea fiecărui apel în parte. Găsiți aici informații suplimentare: .
- A fost adoptat OUG nr. 64/2022 privind ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Actul normativ reechilibrează contractele de lucrări, respectiv ale celor de produse/servicii aflate în strânsă legătură cu execuția lucrărilor, afectate de creșterea prețurilor la materiile prime și la energie. Peste 7.000 de proiecte vor beneficia de mecanismele prin care sunt decontate din fonduri europene valorile rezultate din creșterea prețurilor. În acest sens, au fost aprobate Metodologiile care oferă beneficiarilor exemple concrete de aplicare a formulelor de ajustare a prețurilor și explicații privind modelul de întocmire a actelor adiționale la contractele de achiziție. În final, ne așteptăm la un impact între 0,7 și 1,2 miliarde euro, care sprijină deblocarea șantierelor. Detalii aici: .
- S-au făcut pași importanți spre finalizarea Măsurii 4.1.1, iar OUG pentru implementarea ei este publică pe site-ul MIPE. Este o măsură foarte cerută în aceste vremuri de criză prin care trece România post-pandemică, prin care se finanțează granturi pentru investiții în retehnologizare acordate IMM-urilor, în vederea refacerii capacității de reziliență, în valoare de peste 400 milioane de euro.
- La 24 mai a fost finalizată livrarea tranșei IV de ajutoare alimentare acordate prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (#POAD). Astfel, aproximativ 1,18 milioane de persoane au primit pachete cu produse esențiale, fără nicio zi de întârziere. Mai multe detalii aici: .
- Guvernul României a aprobat contractul de finanțare încheiat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu Banca Europeană de Investiții pentru intermedierea de fonduri în valoare de 300 milioane euro din PNRR. Astfel, vor fi sprijinite întreprinderile în creștere pentru a stimula inovarea, în special în sectoare-cheie, cum ar fi acțiunile climatice și digitalizarea. Găsiți aici informații suplimentare: .
- În perioada 10-12 mai 2022, o delegație a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condusă de ministrul Marcel Boloș, a purtat la Bruxelles discuții cu mai mulți reprezentanți ai Comisiei Europene în vederea validării măsurilor propuse de România, pentru evitarea posibilelor riscuri de întârziere în etapele asumate. Discuțiile purtate de delegația MIPE la Bruxelles au acoperit multiple tematici, de la pregătirea primei cereri de plată a României din PNRR în valoare de 2,944 miliarde euro, din care 2,037 miliarde euro reprezintă sprijin nerambursabil (granturi) și 0,907 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut, până la aprobarea până la începutul lunii iunie 2022 a mai multor scheme de ajutor de stat aferente programelor de sprijin pentru IMM-uri. Găsiți mai multe detalii aici: .
- În 1-2 iunie, o delegație a MIPE a participat la Luxemburg la reuniunea „Consiliului Afaceri Generale – format coeziune” și au avut discuții cu reprezentanții Băncii Europene pentru Investiții (BEI), pe tema implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
-
Exclusivacum 3 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 5 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 5 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Featuredacum 2 zileȘeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
-
Exclusivacum 2 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!



