Actualitate
Există ceva comun între dezastrul de Rusalii din 1951 și Davos-ul din 2022?
Neomarxiștii fac azi liste negre. Exact, ca sovromiștii și brigăzile lor de agitație în 12-13 iunie 1951, când au ridicat noaptea din așternut peste 12.000 familii de bănățeni, pentru a-i deporta. Rațiunea comunistă? Erau chiaburi. Adică oameni gospodari.
Există ceva comun între dezastrul de Rusalii din 1951 și Davos-ul din 2022? Dacă azi, în libertate, există tineri care cred că fără proprietăți vor fi fericiți și liberi, în urmă cu șaptezeci și unu de ani, semeni de-ai lor erau ridicați „noaptea ca hoții” și duși în vagoanele asemănătoare celor din lagărele naziste. Astăzi, e altfel decât în trecut. Gleznuțele goale și sprâncenele pensate, năsucurile pudrate și buzițele liftate au dreptul să-și târâie făpturile în toată închisoarea digitală, cu cel mai de preț bun: telefonul mobil.
Omul nou e fericit. Nu ca străbunicii lui. E mult prea fericit. El nu știe ce s-a întâmplat în gulagul comunist. Și nici nu-i pasă că istoria se repetă. Străbunica mea a fost ridicată în noaptea de 13 iunie 1951 din casa ei din Jebel. Nu i s-a spus unde va fi dusă. Au plimbat-o toată noaptea cu duba. Era convinsă că va fi trimisă-n Siberia. Cu 60 de lanțe de pământ și o fermă de capre și-a ținut copiii la școli. Săracii kominterniști ai satului ziceau că e „putred” de bogată. Și că trebuie pedepsită.
A avea era echivalentul verbului a trăi. Maica, așa cum îi ziceam noi, credea în Dumnezeu și-n holda ei. Nu avea multe clase, dar știa să citească buletinul meteo din frunze de ceapă și să cerceteze viitorul privind aevea la un grăunte de grâu. Recolta pentru ea era ca puhoiul de like-uri pentru imberbii de astăzi. Mult prea fericită. I-a dat Domnul grăunțe, să aibă tot anul pentru animale. N-a ajuns în Bărăgan. Ca celelalte douăsprezece mii de bănățeni. Spunea mai târziu că doar rugăciunile au salvat-o. Nu voia să intre-n colectiv. Dar de frică, s-a predat. Nu și-a iertat toată viața fapta. Pe când eram mic, obișnuiam să o călăresc. Ziceam că eu sunt colhoznicul și ea țăranul bogat. Paure, cum se zicea pe la noi, prin satele din Banat.
„Bărăganul anilor 50 a fost Siberia românească, mai ales pentru bănăţenii care au fost luaţi din aşternuturi în noaptea de Rusalii şi în ziua marii sărbători creştine. Abia în anul 1956 au avut voie să revină acasă, în Banat,” scrie Cornel Bogdan în Ziua de vest. Doamna Ecaterina Tuturilov, vecina mea din Timișoara, a ajuns în Bărăgan la vârsta de cinci ani. Și acum îi mai e frică de cărăbuși și de viermi. Familia sa, lăsată de comuniști în câmpul cu scaieți ai Bărăganului, și-a construit un bordei. De fapt, o groapă, peste care se puneau paie. N-are rost să le amintim tinerilor cu pilote și cu abonamente la Netflix, ce coșmar aveau copiii de altădată și cum dormeau alături de râme și de gândaci.
În noua corectitudine mondială, Generația Z este învățată că proprietatea e un moft. Ion Iliescu, recentul despovărat de „certificatul de revoluționar,” a fost iată un vizionar. Omul nou, gândit de comuniști, se manifestă plenar în epoca neomarxistă. Și el e deportat în (i)realitate, când – în online – nu e corect politic și se îndoiește de adevărul imbecililor. Fără memorie, fără Dumnezeu, fără o casă-n pustă, cu un cont curent controlat de scoringul electronic de comportament, noua creatură va fi victimă sigură. El s-a predat demult. Nu mai opune rezistență. Nu-i așa că Davosul e un reqviem al Bărăganului?
Marius Ghilezan
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii




