Administratie
Miza creşterii dobânzilor a câştigat deja partida
Va fi lumea confruntată din nou cu creşteri ale dobânzilor băncilor centrale? Şi asta după ce, în ultimul deceniu, în Statele Unite, în zona euro, în Japonia, chiar şi în Cehia, Polonia, Ungaria, magia „dobânzilor zero” dăduse speranţe că politica monetară va sprijini semnificativ creşterea economică fără să trezească din somn balaurul numit inflaţie?!… Mai ales că, după stagflaţia provocată de crizele petrolului anilor’70, inflaţia chiar intrase într-o dulce somnolenţă.
Nu în întreaga lume însă! Şi nu în România, care între anii 1990 – 2019 a fost pusă la încercare de cinci mari cicluri inflaţioniste, ci în acele ţări ale căror bănci centrale au putut să-şi coboare dobânzile aproape de zero sau chiar la zero. Inflaţia, despre care aceste ţări nu mai ştiau bine dacă doar a intrat în somnolenţă sau a dispărut din vieţile lor, pentru că nu le-a deranjat timp de mai bine de patru decenii. Din acest motiv acum, atât Fed cât şi BCE, spun că suportă o inflaţie cum lumea nu a mai văzut de la crizele petroliere.
Asemenea României, Cehia, Polonia şi Ungaria, ţări cu care ne comparăm de regulă, nu au avut motive să uite de inflaţie în vremea de după crizele petroliere. Polonia, mai cu seamă, s-a confruntat cu două episoade inflaţioniste puternice, unul în anii 1980, în timpul primei reforme de trecere la economia de piaţă, şi altul în anii 1990 când a experimentat terapia de şoc lăsând inflaţia să urce la peste 600 la sută. În acelasi timp, şi Cehia, şi Ungaria au avut de suportat pusee inflaţioniste, chiar dacă nu de anvergura celor din Polonia. Şi totuşi, băncile centrale din aceste trei ţări, ajutate de poziţiile bune ale bugetelor şi ale balanţelor de importuri-exporturi naţionale, au urmat marile bănci centrale din lume, coborând dobânzile spre zero, chiar dacă în unii ani au forţat nota. Tocmai din acest motiv, pentru că au mers cu prea mult avânt cu dobânzile spre zero, s-au trezit încă din 2019 cu rate mari ale inflaţiei şi au fost silite să treacă în grabă şi agresiv la creşteri de dobânzi. Astăzi sunt campioane la creşterea dobânzilor.
Marile publicaţii din Europa, care au făcut din inflaţie o temă de prim-plan, au analizat cu de-amănuntul graba „flancului estic” de a se arunca primul în linia întâi a bătăliilor pentru creşterea dobânzilor. Deşi băncile centrale din acest flanc nu au acţionat fără să analizeze temeinic ce fac Fed şi BCE. Mai ales că, deşi au acţionat cu încetinitorul, deseori căutând cu lumânarea motive să amâne decizii importante, în dezbaterile publice pe care le-au antrenat a fost adunat atâta material documentar valoros încât, după ce această criză va trece, va exista o bază solidă pentru scrierea viitoarelor cărţi de politică monetară.
Indiferent de paşii făcuţi, mai înceţi ori mai grăbiţi, prea puţine speranţe se mai leagă azi de magia „dobânzilor zero”. Miza creşterii dobânzilor a câştigat deja partida. Mai stăruie însă o întrebare: „Cât de mult să crească aceste dobânzi?”…Cărţile vechi scriau că inflaţia mare, periculoasă în primul rând pentru că loveşte dur puterea de cumpărare a populaţiei şi slăbeşte economia, poate fi stăvilită de băncile centrale cu dobânzi de politică monetară şi mai mari.
Asta era teoria. În Statele Unite însă, în 1995 bunăoară, când inflaţia a coborât de la 2,9 la 2,05 la sută, preocuparea Fed nu era cum să combată inflaţia. Dobânda de politică monetară a urcat însă de la 5,53 la 6,05 la sută. Scopul fiind acela de a ademeni capitalul străin. De atunci, an de an, până prin 2001-2002, inflaţiei cu rate în jur de 2 la sută îi erau contrapuse dobânzi între 5 şi 6 la sută. Real-pozitive în exces. Abia din 2003 dobânzile au început să fie calibrate sub rata inflaţiei, real-negative însă nu în exces. Până când criza din SUA, în 2007 şi 2008, a obligat Fed-ul să intervină cu dobănzi real-pozitive pentru a descuraja inflaţia ce urcase la peste 4 la sută. A descurajat-o într-adevăr, în 2008 inflaţia a coborât aproape de zero, dar dobânda de politică monetară a rămas sus, aproape de 4 la sută. În anul următor însă, în 2009, magia dobânzii zero sau chiar sub zero a cucerit şi Fed-ul. La BCE, în schimb, această magie a ajuns abia prin 2012. Cert este că, după 2012, dobânzile zero au câştigat meciul şi în SUA, şi în zona euro. Meci în care a intrat şi o parte a flancului estic.
Inflaţia din 2008, din România – care a fost unul dintre canalele prin care criza globală de la finalul primului deceniu din acest secol a ajuns la noi – a fost calmată de BNR cu dobânzi real-pozitive. Mai mari, deci, decât inflaţia. A fost, atunci, o împrejurare favorabilă. În acel an, pe fondul unei rate de acumulare de 33 la sută, pe care ar fi invidiat-o şi Ceauşescu, ascensiunea fără precedent a creşterii economice nu avea cum să fie oprită de dobânda de politică monetară de asemenea în creştere.
Aşa că BNR nu a fost în situaţia de a recurge la un reglaj fin între inflaţie şi recesiune. Pericolul cel mare era inflaţia, care după ce urcase de la 4,87 la 6,57 la sută în 2007, a accelerat atât de mult în 2008 încât până în martie ajunsese la
8, 63 la sută. BNR a răspuns cu creşteri rapide ale dobânzii de politică monetară, de la 7,50 în ianuarie la 8,00 la sută în februarie şi la 9,00 la sută în martie. Inflaţia a cedat, din aprilie a început să scadă, dar BNR a plusat cu noi creşteri ale dobânzii. În decembrie 2008, când s-a tras linie, dobânda era de 10, 25 l sută, PIB-ul de 9 la sută şi rata inflaţiei în jur de 7 la sută.
Anii de după 2008 – criza, ieşirea din criză, redresarea, inflaţia din 2010, cea din 2017-2019 – ne-au lăsat o zestre importantă: o experienţă acumulată în condiţii reale, într-o lume în care mari bănci centrale, în împrejurări diferite de ale noastre, au socotit că fac bine „ieşind din normalitate” şi alunecând cu dobânzile de politică monetară spre zero. Banca noastră centrală, în împrejurările date, s-a văzut obligată să recurgă la un „arbitraj riguros”: să facă o politică monetară în acord cu realităţile concrete ale României şi, totodată, să nu se distanţeze periculos de ceea ce fac alte bănci centrale. Acum, în condiţii noi, un context inedit impune măsuri inedite.
Adrian Vasilescu
Administratie
„Jaf la înălțime” pe Aeroportul Otopeni: Rețea de hoți destructurată după ce au golit avioanele de parfumuri, ceasuri și bani
O operațiune de amploare a forțelor de ordine a scos la iveală o schemă infracțională complexă care opera chiar sub nasul autorităților aeronautice. Angajați ai unei societăți comerciale, care ar fi trebuit să asigure bunul mers al serviciilor la bord, sunt acuzați că au transformat aeronavele în propriile „supermarketuri” cu acces gratuit, sustrăgând bunuri de lux și încasări pe parcursul a mai bine de un an.
Descinderi fulger în Capitală și în județele limitrofe
Potrivit informațiilor furnizate de Direcția de Poliție Transporturi, primele ore ale dimineții au adus o mobilizare masivă de forțe. Sub coordonarea Serviciului de Poliție Transporturi Aeriene „Henri Coandă” și sub stricta supraveghere a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, oamenii legii au pus în mișcare un angrenaj judiciar impresionant.
Bilanțul acțiunii este unul categoric: 12 mandate de percheziție domiciliară au fost executate simultan în București și în județele Ilfov și Prahova. În paralel, 16 mandate de aducere au fost puse în aplicare, vizând persoanele suspectate că ar fi orchestrat sau participat la activitățile de furt calificat.
Angajați infideli și complici: Cum funcționa rețeaua de la bordul aeronavelor
Ancheta vizează 16 indivizi, un mix de angajați ai unei firme de profil și complici externi, care și-ar fi început activitatea infracțională în aprilie 2023. Conform surselor judiciare citate în dosar, suspecții nu s-au limitat la sustrageri mărunte, ci au vizat constant stocurile destinate vânzării la bordul avioanelor unei companii aeriene.
Lista bunurilor furate este una diversificată, incluzând produse de catering, dar mai ales obiecte din zona „boutique” de lux:
- Parfumuri de brand și ceasuri de valoare;
- Accesorii și produse personalizate;
- Produse alimentare și bunuri de consum curent.
Mai grav, anchetatorii susțin că rețeaua nu s-a oprit la produse, ci ar fi sustras inclusiv încasările provenite din vânzările legale efectuate în timpul zborurilor, prejudiciind grav compania aeriană.
Final de drum pentru „pirateria” aeronautică
Investigațiile arată că activitatea acestora a fost una susținută și sistematică pe parcursul ultimelor 15 luni. Prin perchezițiile efectuate astăzi, polițiștii au urmărit identificarea probatoriului și recuperarea prejudiciului generat de faptele de furt calificat.
În prezent, persoanele vizate sunt conduse la audieri, urmând ca procurorii să stabilească măsurile preventive necesare. Această acțiune a Poliției Române transmite un semnal dur în sectorul serviciilor aeroportuare, unde integritatea angajaților este esențială pentru siguranța și încrederea pasagerilor. (Paul D.).
Administratie
Front comun împotriva infracțiunilor de mediu: MMAP și MADR negociază o lege care să pedepsească abuzurile, fără a sacrifica fermierii cinstiți
Gestionarea resurselor de apă ale României a devenit miza unei dezbateri intense între autorități și reprezentanții sectorului agricol. Într-o mișcare strategică de coordonare, Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii caută echilibrul perfect între o mână de fier împotriva criminalității ecologice și securitatea juridică a producătorilor care respectă legea.
Dialog strategic pentru resursa vitală: Apa, miza discuțiilor dintre autorități și fermieri
Data de 29 iulie 2026 a marcat o etapă esențială în procesul legislativ privind sancționarea infracțiunilor de mediu. Reprezentanții Ministerului Mediului – România (MMAP) și ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au reunit într-o ședință de lucru extinsă cu liderii Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Scopul întâlnirii a fost disecarea proiectului de lege menit să înăsprească pedepsele pentru faptele grave care afectează ecosistemele acvatice.
Potrivit comunicatului oficial emis de cele două ministere, discuțiile au vizat în principal eliminarea oricăror ambiguități care ar putea conduce la sancționarea abuzivă a agricultorilor de bună-credință. La masa negocierilor au participat voci importante din sectorul agricol, printre care reprezentanți ai Federației Naționale PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor.
Viziuni convergente la vârful Executivului: Sancțiuni dure pentru ilegalitate, predictibilitate pentru buni platnici
Poziția Ministerului Agriculturii este una de prudență constructivă. Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul agriculturii, a subliniat că protecția mediului și performanța agricolă sunt interdependente, ambele având ca numitor comun apa. „O reglementare bună trebuie să fie fermă cu ilegalitatea și, în același timp, predictibilă pentru producătorii care lucrează corect și legal. Vom rămâne la masa dialogului până când formulările vor fi clare, echilibrate și aplicabile”, a declarat oficialul MADR, accentuând necesitatea unor soluții bazate pe realitățile din teren.
De cealaltă parte, ministra Diana Buzoianu, reprezentanta Ministerului Mediului, a reafirmat că ținta noii legislații este marea criminalitate de mediu, nu fermierul care își desfășoară activitatea în limitele legii. „Vrem să oprim infracțiunile grave, nu să sancționăm fermierii de bună credință. România are nevoie de o lege puternică împotriva celor care captează ilegal apa și pot lăsa comunități întregi fără această resursă vitală”, a punctat aceasta. Potrivit sursei citate, noile prevederi vizează exclusiv captările ilicite care pun în pericol râurile, lacurile și echilibrul comunităților.
Garanții juridice și consultări europene: Proiectul de lege intră într-o nouă etapă de rafinare
În urma rundei de consultări, s-a ajuns la un consens tehnic asupra mai multor puncte-cheie. MMAP și MADR s-au angajat să introducă în textul legii formulări precise care să elimine riscul interpretărilor arbitrare. Mai mult, autoritățile române vor solicita o clarificare tehnică din partea Comisiei Europene pentru a se asigura că viitoarea lege este în deplină concordanță cu normele comunitare și oferă predictibilitatea așteptată de investitori.
Un mesaj clar a fost transmis întregii comunități agricole: fermierii care dețin toate autorizațiile necesare și respectă condițiile impuse de autoritățile de reglementare nu au de ce să se teamă de noile sancțiuni. Dialogul va continua într-o nouă întâlnire programată peste aproximativ două săptămâni, timp în care echipele tehnice și juridice vor analiza propunerile venite din partea organizațiilor profesionale. Agricultura și protecția mediului par să fi găsit, în sfârșit, un teren comun de înțelegere sub auspiciile protejării durabile a resurselor naționale de apă.
Administratie
Supremația minților sclipitoare: România cucerește locul I pe națiuni la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Juniori 2026
Tinerii informaticieni români au scris istorie în Lituania, demonstrând încă o dată că România rămâne o forță de neoprit în elita tehnologiei mondiale. La finalul unei competiții acerbe, lotul național a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, adjudecându-și titlul de campioană europeană la nivel de națiuni.
Aur absolut și un palmares de invidiat: Cine sunt „geniile” din Kaunas
Performanța de la Kaunas este încununată de un succes individual fără precedent. Andrei Nemțișor, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, a obținut medalia de aur absolut, reușind cel mai mare punctaj din întreaga competiție. Rezultatul său confirmă școala de informatică ieșeană ca un pilon al excelenței naționale.
Succesul României a fost consolidat de colegii săi de echipă, care au adus în palmares medalii prețioase:
- Traian Danciu (clasa a VII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – Medalie de Aur;
- Mihai Cosmin Boac (clasa a VIII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – Medalie de Argint;
- Radu Pipernea (clasa a VIII-a, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, București) – Medalie de Bronz.
Datorită acestor rezultate excepționale, România a ocupat locul I în clasamentul general pe națiuni, dominând competiția atât la punctajul total, cât și la numărul de medalii obținute.
Elita informaticii europene: 25 de țări sub dominație românească
Cea de-a X-a ediție a Olimpiadei Europene de Informatică pentru Juniori (EJOI), desfășurată în perioada 24-30 iulie 2026, a reunit la start 100 dintre cei mai talentați tineri programatori din 25 de țări. Într-un context internațional extrem de competitiv, elevii români au dovedit nu doar abilități tehnice de excepție, ci și o reziliență mentală remarcabilă, propulsând țara noastră în vârful ierarhiei continentale.
Arhitecții succesului: Mentorat și suport de stat pentru marea performanță
În spatele acestor medalii stă o muncă titanică de coordonare. Lotul a fost ghidat de reprezentanții Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), prin eforturile conjugate ale Prof. Emanuela Cerchez (Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași) și ale lui Dan Spătărel.
Conform datelor furnizate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), instituția a asigurat suportul logistic și financiar necesar acestei deplasări, coordonarea la nivel ministerial fiind realizată de prof. Georgeta Antonia Rodica Crăciunescu. Sursa citată precizează că Ministerul sprijină activ participarea la astfel de competiții internaționale, acoperind integral taxele de participare, costurile deplasării și organizarea etapelor preliminare care au selectat această „echipă de aur”.
Această victorie nu este doar a elevilor, ci a unui întreg sistem de suport format din profesori, părinți și autorități, care au crezut în potențialul noii generații de a cuceri viitorul digital.
Zeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
Diplomație de clan, nu de stat: când Havana devine sufrageria unei rețele de prieteni și soți Ce vedem în povestea...
„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
Concediu pe banii cui? Pe banii polițistului, normal! Bani furați, la bucată, de la fiecare polițist, de „elita” aparatului central...
Kinder-MAI: Dialog social cu surpriză, la termen de valabilitate expirat
Invitații de pe o zi pe alta, acord colectiv strâmb, polițiști folosiți și aruncați, dar conducerea „negociază” cu zâmbetul pe...
Militarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
1,32 miliarde de euro din solda militarilor. Pentru „pensiile lor speciale”… Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, comunicate prin...
Diplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
Star Focus bate la ușa MAE: „Deschideți, nu venim cu flori, venim cu întrebări” Redacția STAR FOCUS nu mai bate...
Fermierii prahoveni din cea mai mare asociație rup tăcerea: scrisoare de mulțumire către fostul ministru Barbu pentru oprirea „experimentului” antigrindină
Mafia antigrindină, pusă pe uscat: doi ani fără rachete, cu ploaie, recolte și o scrisoare care face praf „știința de...
România offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți
Atac cibernetic sau scuză perfectă? Din păcate – sau poate din tradiție – ne trezim din nou în Evul Mediu...
Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
„Ținutul Vinului” cu parfum de dopaj: turism de broșură, laborator de culise În proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks –...
„Sporul de antenă” sau cum îți fură MAI ție banii cu formula ținută la sertar
„Secret de serviciu”: cum se calculează, de fapt, sporul pentru condiții grele În Ministerul Afacerilor Interne, adevărata artă nu e...
Șoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
Cursa prostiei dintre Deda și Toplița sau cum să-ți distrugi viața (și pe a altora) într-o singură tură de cocaină...
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
De la cod roșu la cod penal În România, a devenit un ritual aproape liturgic: când un demnitar intră în...
Republica „SECRET”: cum a secretizat MAI ceea ce scrie negru pe alb în Monitorul Oficial
„Dezvăluie Sindicatul Diamantul”: când totul e public, doar tupeul e clasificat Dezvăluie Sindicatul Diamantul: în Ministerul Afacerilor Interne s-a inventat...
Academia de Haos a Poliției Române: „Jurați credință confuziei!”
Ceremonia absurdului: jurământ cu bilețelul alb în mână Debutul în carieră al promoției iulie 2026 de la Academia de Poliție...
ANP, în căutare de buton „RESET”: de la Autoritate la Folderul JUNK al statului român
„Dezvăluie Federația”: când generalul bâlbâie ordine, barca penitenciarelor ia apă Dezvăluie Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor că ANP...
Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente
Sub cerul României, legea e „sub limita de cuantificare” În timp ce fermierii stau cu ochii în nori și cu...
-
Exclusivacum 4 zile
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 5 zileO nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
-
Exclusivacum 2 zile
Militarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 3 zile
Șoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 3 zile
Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 2 zile
Diplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 5 zile
Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente
-
Administratieacum 4 zileReforma salarizării sub lupa sindicatelor: O „bombă cu ceas” pentru sistemul de apărare și ordine publică